BusinessMagazin

Tag: eveniment

  • PDL îl invită pe Traian Băsescu la Convenţia Naţională din 23 martie

     Conform unui comunicat al PDL remis vineri agenţiei MEDIAFAX, Comisia de organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare a Partidului Democrat Liberal a decis să îi transmită preşedintelui Traian Băsescu o invitaţie de a participa la evenimentul din 23 martie unde urmează să fie ales preşedintele PDL.

    Subiectul a fost discutat în şedinţa COCNE de vineri, 15 martie, la solicitarea iniţiatorului moţiunii “România Dreaptă. PDL dincolo de lozinci”, Vasile Blaga. Decizia a fost luată cu votul unanim al membrilor Comisiei de organizare a Convenţiei Naţionale Extraordinare, menţionează sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea economistului care a văzut aurul BNR

    “Integritate” este un cuvânt care a apărut de cel puţin zece ori pe parcursul a 130 de minute de discuţie, în care, vorbind calculat şi fără a fi descumpănit de nicio întrebare, şeful KPMG de la Bucureşti a povestit detalii spumoase despre primii paşi ai profesiei de auditor în România, despre practicile din perioada capitalismului sălbatic şi despre felul în care s-au dezvoltat organizaţia şi cariera sa. “Reputaţia şi integritatea, cel puţin în domeniul serviciilor profesionale, sunt foarte importante”, subliniază în repetate rânduri {erban Toader, senior partner al KPMG în România şi Moldova. El a participat la privatizarea primei bănci din România, Bancpost, a fost primul auditor al BNR şi al Bursei de Valori Bucureşti. A urcat, de-a lungul anilor, pas cu pas, în ierarhia firmei de consultanţă, fiind specializat în auditul băncilor şi, în general, al instituţiilor financiare. “Aproape că nu a fost tranzacţie în piaţa bancară în care să nu fi fost implicat personal – fie că vorbim de privatizarea BRD şi Bancpost, BCR sau primul audit la Banca Naţională şi la Bursa de Valori. La început KPMG îşi urma clienţii internaţionali, dar de peste zece ani partenerii au înţeles că este o organizaţie românească şi că “interesul nostru este legat de economia şi firmele româneşti”. Şerban Toader estimează că firma pe care o conduce lucrează acum pentru două treimi din top 100 de companii antreprenoriale de pe piaţa românească. Firma de consultanţă lucrează acum cu o treime din băncile de pe piaţă şi auditează şi BNR. “Este un sentiment extraordinar. Se spune în cărţi şi în legende că aurul creează o fascinaţie. Aşa este. Într-o încăpere plină cu aur ai o senzaţie pe care n-o poţi descrie în cuvinte”, povesteşte rezervat {erban Toader despre rezerva de aur a Băncii Naţionale a României (BNR), el fiind unul dintre puţinii oameni care au văzut metalul preţios al BNR.

    “A fost perioada de la sfârşitul anilor ’90 şi începutul anilor 2000 când multe schimbări au marcat mediul economic”, povesteşte acum Toader. Privatizarea Bancpost a fost un deal foarte interesant, îşi aminteşte Toader despre perioada din a doua jumătate a anilor ’90, când a început privatizarea băncilor, cu BRD şi Bancpost, la diferenţă de trei luni. Dintre toate proiectele în care a fost implicat, “probabil că unul dintre cele mai apropiate a fost privatizarea Bancpost”. În primul rând, pentru că a durat foarte mult. Estimările iniţiale se refereau la o durată de şase luni, dar, punctează Toader, “cred că am lucrat cel puţin doi ani pentru această tranzacţie, până în momentul în care a ieşit legea privatizării băncilor. Au fost multe provocări şi am amintiri plăcute”. Toate acestea se întâmplau când cariera sa în KPMG nu avea decât câţiva ani. Îşi aminteşte limpede şi cum a ales acest drum. “La jumătatea anilor ’90, eram încă marcaţi din punct de vedere social, economic, era hiperinflaţie.” Absolvent al Facultăţii de Comerţ cu specializarea marketing la ASE (1995) şi absolvent al primei serii de studii aprofundate (1996), care ulterior a devenit master, îşi căuta un loc muncă. “Nu contau atunci hiperinflaţia sau dacă se derulează investiţii. Când eşti tânăr contează entuziasmul, energia şi dorinţa de a schimba lumea. Cred că la fel eram şi eu. {i cred că am contribuit, de-atunci, la schimbarea lumii”, spune zâmbind Toader. A avut câteva slujbe pe perioada studiilor, dar niciuna mai mult de câteva luni. A lucrat, de pildă, într-o agenţie de publicitate, unde a învăţat ceva foarte important – să lucreze la calculator, lucru care s-a dovedit extrem de folositor pentru locurile de muncă ce au urmat. În 1995 s-a angajat la Bankcoop ca ofiţer de credite, când urma cursurile postuniversitare; lucra până la ora patru şi apoi alerga la cursuri la ASE.

  • Business Magazin a lansat catalogul “200 cele mai puternice femei din business”

    “Nu ne-am dorit şi nici n-am realizat un clasament. Am prezentat 200 de femei care au reuşit să inventeze, să creeze afaceri sau să conducă business-uri de sute de milioane sau chiar miliarde de euro. Le-am ales pentru evoluţiile în carieră, pentru numărul zerourilor din cifra de afaceri a companiilor pe care le conduc sau pentru renumele pe care l-au construit de-a lungul anilor. Au vârste cuprinse între 27 şi 77 de ani, ceea ce dovedeşte că nu este niciodată prea devreme sau prea târziu să-şi dovedească talentul şi priceperea în afaceri. Sunt doamne care au ajuns, înainte de a împlini 30 de ani, să controleze bugete de milioane de euro sau să coordoneze strategiile unei multinaţionale la nivel regional”, scrie Ioana Mihai, senior editor al revistei Business Magazin, în argumentul care prefaţează catalogul “200 cele mai puternice femei din business”.

    Multe dintre cele 200 de femei manager din acest catalog au deja un renume nu numai la nivel naţional, dar şi peste hotare, în timp ce altele sunt mult mai discrete şi despre ele vorbesc mai degrabă afacerile pe care le conduc. Numitorul comun este puterea lor de a învăţa permanent, a inventa şi a se reinventa, de a motiva oameni şi a creşte afaceri.

    Gala Business Magazin – Women in Power 2013 a avut loc miercuri, 6 martie 2013, de la ora 19.30, la hotelul Radisson Blu din Bucureşti.

  • Cum pot face bani băncile în perioada post-criză. Şeful Bancpost, despre restructurările şi fuziunile necesare în sistemul bancar

    Cum e viaţa mea? ,,Excelentă”, răspunde repede Anthony Hassiotis, la începutul evenimentului MEET THE CEO de săptămâna trecută. Conduce Bancpost din vara trecută şi e evident din tot discursul lui că s-a acomodat aici perfect graţie carierei sale îndelungate în banking şi experienţei foarte diverse, în bănci, culturi financiare şi zone ale lumii complet diferite. “De când mă ştiu am vrut să fiu bancher şi toată viaţa am lucrat ca bancher”, sună pe scurt definiţia parcursului lui profesional.

    S-a născut în Grecia, tatăl lui a fost bancher, fratele la fel, iar viziunea sa despre banking s-a format în SUA, unde a plecat să studieze în 1968, anul când URSS a invadat Cehoslovacia, iar Europa, cel puţin în anumite zone, părea mai puţin sigură. A studiat management internaţional la Şcoala Postuniversitară Thunderbird din Arizona şi “aşa m-au găsit băncile”, glumeşte el: Mellon Bank, Citibank sau Chase, ca şi alte mari companii, recrutau personal din rândurile absolvenţilor de acolo. Îşi aminteşte primul interviu ratat cu Chase, mai exact cu Thomas Conigliaro, pe atunci CEO, care îl întrebase ce creditori au prioritate în cazul unui faliment bancar, iar el n-a ştiut răspunsul. A avut succes însă cu Mellon Bank şi Citibank şi a ales-o pe prima fiindcă avea un program de training mai bun. Patru ani a lucrat pentru Mellon, la Pittsburgh şi la Londra, apoi, din 1982, următorii 17 ani i-a petrecut la Citibank, în Arabia Saudită, la Los Angeles, Caracas, Costa Rica, Miami şi apoi Atena, în corporate banking şi investment banking.

    După ce Citibank a fost cumpărată în 1998 de Travelers, s-a mutat la conducerea filialei Barclays din Grecia, unde a fost implicat în vânzarea acesteia către HSBC în 2001, iar ulterior şi-a continuat activitatea timp de un an ca vicepreşedinte al Agricultural Bank of Greece, aceeaşi bancă unde a lucrat şi tatăl său. “Apoi am primit un telefon de la premierul Costas Simitis, care m-a întrebat dacă nu vreau să conduc General Bank of Greece, al cărei management tocmai demisionase. Peste încă doi ani, în 2004, General Bank devenea suficient de atractivă încât să poată fi vândută către Société Générale. Pe atunci, co-CEO al Société Générale era Philippe Citerne, cel în al cărui mandat a fost privatizată BRD şi care în prezent lucrează pentru Bain & Co. la proiectul de restructurare a BCR. Hassiotis a rămas preşedinte al băncii încă jumătate de an, după care Nicholas Nanopoulos, şeful Eurobank, i-a oferit conducerea uneia dintre băncile controlate de grup în străinătate. “«Ce spui de Bulgaria?”, m-a întrebat. «Dar ce spuneţi de România?», am zis eu.” Numai că poziţia de CEO al Bancpost fusese ocupată tocmai atunci de George Michelis, aşa încât a acceptat şefia Postbank din Bulgaria, unde a rămas timp de opt ani. “Între timp am cumpărat DZI Bank, ceea ce a urcat Postbank de pe locurile 7-8 în sistem pe locurile 3-4.” Când i s-a oferit să preia conducerea Bancpost anul trecut, “am spus: de ce nu? Până la urmă mi-a luat opt ani ca să ajung acolo unde voiam de la bun început”. Hassiotis este unul dintre cei doi expaţi numiţi recent la conducerea unei bănci de top din România care au sosit aici din Bulgaria, celălalt fiind Philippe Lhotte, noul şef al BRD, care anterior a condus timp de şapte ani filiala din Bulgaria a Société Générale.

    Întrebat dacă i-a plăcut să fie “un bancher globe-trotter”, răspunde nu numai că da, dar şi că dacă ar fi să aibă de ales din nou, ar face la fel. În primul rând fiindcă are o idee foarte înaltă despre profesiunea de bancher, despre care nu se fereşte să vorbească nici acum, când criza financiară a întors o bună parte a publicului împotriva celor care reprezintă acest mediu: “Am crezut mereu din toată inima că bancherii sunt în majoritate covârşitoare oameni onorabili, bine intenţionaţi şi că rolul lor pe lume e să sprijine comunitatea, afacerile, familiile, iar cei mai mulţi chiar fac asta. Profesiunea de bancher îţi dă posibilitatea să influenţezi în bine lucrurile în societate, băncile sunt instituţii onorabile şi de aceea oamenii le încredinţează ceea ce au mai valoros din punct de vedere material – banii lor”. Şi apoi pentru că “bancherii m-au
    învă-ţat tot ce ştiu, mi-au oferit ocazia să călătoresc în toată lumea şi să fiu şi plătit pentru asta”. Într-o carieră de bancher internaţional a constatat că indiferent unde s-ar fi aflat, la Riad, Sofia, Caracas sau Los Angeles, procedurile, produsele, rutina şi standardele profesiunii sunt destul de asemănătoare. Dincolo de ele însă, trei condiţii sunt esenţiale nu doar pentru a fi bancher, dar şi pentru a reuşi în orice profesie: să-ţi placă ceea ce faci, să fii cinstit în orice faci şi să ai intenţii bune întotdeauna astfel încât să vrei să ajuţi oamenii, cei care beneficiază de munca ta: “Cunoştinţele le dobândeşti oricum învăţând, experienţa vine cu timpul, dar trebuie să fii înainte de toate onorabil în profesia ta”.

  • Cea mai mare conferinţă de securitate IT din România are loc la sfârşitul lunii la Bucureşti

    DefCamp este o iniţiativă naţională dedicată dezvoltării competenţelor tinerilor pasionaţi de INFOSEC & Hacking, prin crearea unui mediu online şi offline, stimulativ şi interactiv, ce sa permită schimbul de cunoştinţe intre specialiştii in securitate underground, mediul academic, public şi privat din România şi din afară. Sunt aşteptate la eveniment persoane cu diverse funcţii ce desfăşoară activităţi variate precum CIO, CTO, CISO, System Administrators, Database Administrators, PenTesters, Security Media etc. dar cu toţii având aceeaşi preocupare – identificarea, manipularea, exploatarea şi neutralizarea problemelor de securitate din sistemele publice şi private. DefCamp este axat pe prezentarea unor informaţii tehnice legate de securitatea si insecuritatea mediului virtual si real, completat de numeroase activităţi tehnice. Evenimentul este organizat cu sprijinul KPMG, Distinct, BitDefender, uCoz Romania ş a Hotelului Yesterday.

    Mai multe pe zf.ro

  • ZF la 14 ani: România este mai colorată şi mai puternică, dar plină de datorii. 14 indicatori şi 14 evenimente care arată ce a făcut economia în aceşti ani

    Ce spun despre România 14 indicatori economici şi 14 evenimente selectate de Ziarul Financiar care au descris şi marcat această perioadă de la lansarea ZF şi până în prezent? Că, inexorabil, ţara se mişcă şi devine mai colorată. Salariile sunt mai bune, exporturile sunt mai puternice, veniturile la buget sunt de 5-6 ori mai mari, telefoanele mobile sunt pe toate drumurile, iar o călătorie în Occident nu mai e un mit, ci e (aproape) ca şi un drum la Ploieşti pentru milioane de români. Dar şi că datoria publică şi cea externă cresc necontenit, că investiţiile străine şi remiterile românilor care muncesc în străinătate mai scârţâie – este adevărat. În 1998, salariul mediu net era de 110 euro. Azi este 350 de euro. Mai e drum lung până la 2.200 de euro cât este în Franţa, dar o triplare în 14 ani nu e rea. De ce nu au urmat aceeaşi evoluţie ca a exporturilor este de fapt întrebarea, pentru că exporturile erau de 7,4 miliarde de euro în 2008 şi azi sunt de 45 de miliarde de euro, deci au crescut de şase ori.

    Mai multe pe zf.ro

  • Campionii în business ai Transilvaniei şi Banatului sunt recunoscuţi şi premiaţi la Cluj-Napoca

    Susţinătorii proiectului “Campioni în Business” continuă astfel să creeze o mişcare de schimbare a mentalităţii românilor în privinţa antreprenorilor locali.

    În contextul economic actual, când România nu mai prezintă aceeaşi atractivitate pentru investitorii străini, antreprenorii sunt, mai mult ca oricând, motorul de dezvoltare al economiei româneşti. Comunitatea lor are nevoie de o voce puternică, iar “Campioni în Business” este platforma ideală în acest sens. Anul trecut, clasamentul “Campioni în Business” a numărat 3.500 de companii care au întrunit criteriile de eligibilitate, având, cumulat, o cifră de afaceri de peste 90 de miliarde de euro şi peste 950.000 de angajaţi. În cadrul unor evenimente dedicate, liderii acestor companii şi-au manifestat preocuparea în legătură cu sprijinul limitat din partea statului pentru IMM-uri şi referitor la sistemul fiscal.

    Proiectul “Campioni în Business” este un “bravo” şi un “mulţumesc” pentru antreprenorii români care, crescând companii de succes, pun în mişcare economia şi dezvoltă întreaga Românie. Ne-am propus să descoperim antreprenorii din spatele celor mai dinamice companii din România, cei care au reuşit să dezvolte companii puternice, să creeze locuri de muncă şi care contribuie responsabil la bugetul de stat. Îi vom aduce în prim-plan şi îi vom sărbători pe antreprenorii ale caror companii au crescut chiar în timp de criză, adevaraţi performeri care şi-au câştigat titlul de Campioni în Business din zona Transilvania şi Banat.

    Creşterea afacerilor pe timp de criză va fi principala temă ce va fi analizată de jucători importanţi ai business-ului românesc.

    Redactorul şef al Ziarul Financiar, Sorin Pâslaru, va face introducerea în tema principală şi va modera prima sesiune a evenimentului.

    Pe lângă tema principală, prima sesiune va avea ca subiect găsirea variantelor de finanţare a antreprenorilor, lectori fiind Cristian Nacu – Partener, Enterprise Investors; Emilian Croitoru – Director Reţea Corporate, Banca Comercială Română; Mircea Bozga – Partener, Servicii de audit PwC Romania. A doua temă vizează modalităţile de alimentare a motorului economiei: drumul de la imaginaţie la impact şi va fi susţinută de Irina Anghel-Enescu – Preşedinte Triple Helix. Cea de-a treia temă va viza oportunităţile şi provocările antreprenorului român şi va fi analizată de Voicu Oprean – Director General, AROBS Transilvania Software; Marcel Borodi – Director General, Brinel; Peter Pal – Vicepreşedinte, EnergoBit şi Cornelius Brody – Director General, iQuest Technologies.

    La finalul evenimentului vor fi acordate premiile Campioni în Business Transilvania şi Banat 2012.

  • Şefii Vodafone, Orange şi Cosmote&Romtelecom vorbesc la “ZF Digital’12”

    La conferinţa care va avea loc la Hotelul Marriott se vor afla pentru prima oară împreună pe aceeaşi scenă Jean François Fallacher – CEO al Orange România, Iñaki Berroeta – CEO al Vodafone România şi Stefanos Theocharopoulos – CEO al Cosmote România&Romtelecom. Şefii celor mai mari trei operatori de telecomunicaţii din România, care coordonează un business anual cu o valoare de peste 3 miliarde de euro, vor participa pentru prima oară împreună, la o discuţie despre perspectivele industriei telecom, în cadrul unui panel dedicat, în prima zi a evenimentului, marţi, 17 octombrie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Sesiune dedicată producătorilor şi dezvoltatorilor de aplicaţii online la “ZF Digital ’12”

    Panelul este dedicat celor interesaţi de Internet şi afaceri digitale, dar mai ales producătorilor şi dezvoltatorilor de aplicaţii şi jocuri online. Andrei Lopata – Founder Revo Solutions, Bogdan Lucaci – Creations Manager, Gameloft, Mihai Dragomir – Founder &Chairman, Seppia Interactiv, Costin Dragomir – Fondator Mind Treat Studios, Alex Mălureanu – Co-owner, Ascendia Design sunt doar câţiva dintre speakerii din sesiunea destinată gamingului. Ei vor discuta despre procesul de dezvoltare al jocurilor, care este modelul de business ce se aplică în dezvoltarea jocurilor, ce cultură organizaţională au aceste firme, cum se generează venituri din jocuri pentru fiecare categorie în parte (PC, mobile, Facebook) şi, mai ales, cum se marketează produsele atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional.

    Celor care doresc să afle totul despre internet şi afaceri digitale ZF Digital’12 le-a pregătit, începând de marţi, două zile de dezbateri şi sesiuni de Keynote speech. Tim Stevens – Editor in chief, Engadget US, Dan Bulucea – Country Manager, Google Romania, Florin Talpeş – CEO Bitdefender, Radu Enache – CEO HP Romania, Sorin Manea – Telecom Division Manager (Romania & Bulgaria) al Samsung Electronics, Vlad Doicaru – Director General Adjunct Huawei Romania vor vorbi despre evoluţia tehnologiei şi vor dezvălui cum ne-ar putea influenţa deciziile lor viaţa sau planurile de business.

    Mai multe informaţii despre eveniment, program şi vorbitori sunt disponibile în secţiunea dedicată: http://evenimente.zf.ro/eveniment-zf-digital12-9873384 de pe site-ul www.zf.ro.

    Ziarul Financiar este brand-ul de referinţă al pieţei de business, pe piaţa românească. ZF îşi revendică poziţia de cel mai puternic ziar de business din România prin credibilitate, prospeţime şi exclusivitate a informaţiilor, adecvare pe target, tratare în adâncime a temelor de business. Ziarul Financiar oferă cititorilor semnificaţia evenimentelor recente şi anticipează evoluţiile din afaceri şi economie, prin ştiri, analize şi articole de opinie. Lider al presei de business din România, ZF se caracterizează prin profesionalism, rigurozitate, seriozitate, credibilitate şi echidistanţă.

     

  • Logistica, sistemul limfatic al economiei

    La categoria punctelor nevralgice se înscriu deopotrivă legislaţia şi infrastructura – fluvială, feroviară, rutieră. Şi chiar dacă, surprinzător, cel mai arzător minus nu sunt autostrăzile, cât centurile şi căile ocolitoare. Minusul se traduce, cât se poate de pragmatic, în pierderi sau, după caz, costuri mai mari.

    BUSINESS MAGAZIN: Logistica este un domeniu dinamic, din punct de vedere al investiţiilor derulate în acest moment.
    DRAGOŞ GELEŢU: Continuăm investiţiile, dar aş vrea să spun că mai importante sunt discuţiile despre piaţă. Iar din păcate România este în urmă la capitolul dezvoltării domeniului şi trebuie să ne uităm la factori. Consider că sunt 4-5 piloni la care trebuie să ne uităm când vorbim de toată această dezvoltare – partea de infrastructură, componenta <hard>, ca să-i spunem aşa, şi ne referim la autostrăzi, terminale, calea ferată, intermodală, în general tot ce înseamnă partea de infrastructură care lipseşte. Vorbim apoi de o infrastructură <soft> şi asta înseamnă partea de fiscalitate, de legislaţie în general, de aportul pe care îl putem avea pentru a facilita importurile; vorbim de parcuri comerciale, de relaţii publice, de marketing la nivel de ţară şi nu trebuie să uităm de partea educaţională. Iar aici pot spune că în afară de asociaţiile de profil şi de câţiva antreprenori care ţin cursuri nu avem deloc componentă educaţională, care este foarte importantă. Şi fără asta noi n-o să mergem mai departe. Cu toate astea România nu poate să rămână în urmă; România trebuie să înţeleagă că este momentul pentru a pune punctul pe “i”. Şi avem fundament: sunt companii care vor să mute distribuţia, producţia. Dar… partea de infrastructură nu este atrăgătoare, nici legislaţia. Şi sunt chestii simple pe partea de legislaţie ce pot fi modificate. Amânarea plăţii TVA la import sau rambursarea TVA sunt măsuri care pot fi luate uşor. Există în plus o directivă europeană pentru acest lucru, iar România nu o aplică pentru că există un potenţial de periclitare a cashflow-ului pe partea de colectare. Dar nu este adevărat. Cu cât ajutăm companiile mari să vină să se stabilească aici, cu atât profităm mai mult. Este clar că nu ne putem opri aici dacă vrem ca asociaţie, companii şi oameni de breaslă să încercăm să facem cât de puţin, pas cu pas. E mai mult decât nimic. Fiecare pas înseamnă ceva.
    BUSINESS MAGAZIN: Chiar mai devreme se discuta despre reducerea costurilor. Costurile logisticii vor continua să scadă sau ce se va întâmpla în continuare, având în vedere şi infrastructura proastă?
    DRAGOŞ GELEŢU: Consider că acum în România, din păcate, avem un minim de 10%, poate chiar 15% ineficienţă pe partea de cost logistic. Din varii motive – de infrastructură, de know-how, de cărăuşi. Toate aceste neajunsuri înseamnă că plătim mai scump decât un neamţ sau un olandez, pe această bucăţică, din cauza ineficienţei noastre. Pe pieţele vestice aceste servicii sunt mai ieftine decât aici şi nu este normal.

    BUSINESS MAGAZIN: Deci în Vest produsele sunt mai ieftine, deşi salariile sunt mai mari. Chiar ieri s-a discutat despre celebra autostradă Bucureşti-Ploieşti. Vă ajută în vreun fel?
    ION LIXANDRU, UNTRR: Aş vrea să lăsăm politicul la o parte. De vreo 15 ani de când m-am implicat voluntar în toată această bătălie, pentru a încerca să ducem mesaje către partea decizională din politic şi ministere, ne lovim de nişte ziduri. Este ca la Zidul Plângerii, doar că acolo măcar ştii că te duci, plângi, te-ai descărcat şi pleci liniştit acasă. Pentru că la nivel de infrastructură lucrurile sunt blocate. Pentru că ne lovim de consum, logistica nu a avut suportul normal al dezvoltării infrastructurii. Pentru că oricât de performante sunt companiile de profil, la nivel de organizare şi tehnologie, sunt lucruri care ne doboară oricât am face şi oricât ne-am dori: infrastructura, camionul şi şoferul. Aceste elemente pot face ca profitabilitatea să crească sau să scadă. S-a întâmplat, de pildă, că un container nici nu plecase bine din depozit, iar clientul la care trebuia să ajungă ştia că i s-a furat marfa. Iar operatorul logistic trebuie să cumpere altă marfă repede, să nu se mai ocupe de plăţi astfel încât clientul să ştie că noi suntem oameni serioşi. De aceea se şi spune în folclorul popular că oamenii sunt buni, răi şi şoferi. Cătălin Olteanu, de la FM Logistic, povestea că a stat aseară la o discuţie cu şoferii. “Nu pot să ratez o discuţie cu şoferii. Afli atâtea lucruri!” Adică toată inovaţia, toată dezvoltarea o afli de la şoferi, dacă intri într-o parcare. Iar şoferii sunt ambasadorii noştri, de ei depinde dacă marfa ajunge de dimineaţă sau nu, dacă găsesc adresa sau nu, dacă lasă coletul unde trebuie sau la vecin.

    BUSINESS MAGAZIN: Credeţi însă că se poate face ceva pentru a îmbunătăţi situaţia din infrastructură?
    ION LIXANDRU, UNTRR: Despre infrastructură, vă propun să facem o scrisoare. Poate pare naivă propunerea mea, dar să dăm o propunere: să ducă la bun sfârşit ce au început, ceea ce se face de mii de ani. Lucrul neterminat este dezastruos. Inovaţia, tehnologia sunt puse din păcate în umbră din pricina lipsei de interes pentru infrastructură. Ştim foarte bine că în acest moment centura de la Constanţa, de la Ploieşti, de la Piteşti, centura de vest a Bucureştiului ne aduc economii importante. Nu numai că traficul este mai sigur, dar ajunge marfa la timp. Şi avem timpi de control nu numai al mărfii, ci şi de exploatare a camionului. Nu este vorba numai despre cele opt ore pe care le poate lucra, conform Codului muncii, un şofer, ci sunt şi amenzi uriaşe dacă nu te înscrii în perioada maximă de utilizare a camionului. Şi degeaba avem autostradă, dacă stăm la podul de la intrarea în Bucureşti şapte minute cu motorul pornit. Diagrama funcţionează şi pierzi timp. Degeaba reduc operatorii logistici timpii de manipulare din depozite, toate minutele câştigate se pierd la un nenorocit de pod. Din punctul meu de vedere performanţă în camioane există, nu poate să mai spună nimeni că nu există; la fel şi în cazul operatorilor logistici. Dar trebuie să rupem cumva cercul vicios. Pentru că din păcate nu poate lua nimeni frâiele să spună: “Fraţilor, voi certaţi-vă în mediul politic, cu Curtea de Conturi, cu Parlament, cu cine vreţi voi, dar lăsaţi-ne pe noi să ne ocupăm de partea de infrastructură, sistemul medical şi educaţia”. Pentru că din păcate oamenii se mai duc şi unde au bani. Aici din păcate nu sunt bani mulţi, dar sunt multe ambiţii politice din care noi pierdem. Zilele trecute am participat la o conferinţă al cărei principal subiect de discuţie la capitolul “infrastructură” era Calafatul. Noi am pierdut o bătălie mare. Calafatul va duce traficul rutier către Sofia. În loc să n-am Calafat, să întăresc Giurgiu şi să-l aducă pe zona Bucureştiului unde sunt logisticieni.