BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Klaus Iohannis demisionează astăzi din funcţia de primar al municipiului Sibiu

    Surse oficiale din Primăria Sibiu au declarat corespondentului MEDIAFAX că primarul Klaus Iohannis va demisiona din această fucţie în cursul zilei de marţi.

    Jurnaliştii au fost invitaţi la ora 13.00 la o conferinţă de presă susţinută de Iohannis – “o ultimă întâlnire cu reprezentanţii mass-media locală în calitatea sa de primar”, conform Serviciului de presă al Primăriei Sibiu.

    Potrivit legii, prefectul judeţului ia act de demisia primarului, iar ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesul-verbal al şedinţei, se înaintează Ministerului Afacerilor Interne, care va propune Guvernului stabilirea datei desfăşurării alegerilor pentru un nou primar.

    Alegerile trebuie să aibă loc în termen de maximum 90 de zile din momentul în care postul de primar este declarat oficial vacant.

    Klaus Iohannis a devenit primar al municipiului Sibiu în urmă cu 14 ani. La alegerile din 2000, a câştigat al doilea tur de scrutin al alegerilor locale cu 69,18% din voturi. La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar în iunie 2012 câştiga cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului cu 77,9% din voturi.

    La scrutinul prezidenţial din noiembrie, Klaus Iohannis a obţinut 6.288.769 de voturi valabil exprimate, iar Victor Ponta 5.264.383 de voturi. În 21 noiembrie, Curtea Constituţională a adoptat hotărârile de validare a rezultatului alegerilor prezidenţiale şi a alegerii lui Klaus Iohannis funcţia de preşedinte al României.

     

  • Maior, întrebat dacă îşi depune mandatul: Întotdeauna îmi ţin cuvântul. Noul preşedinte va face o analiză şi va lua o decizie

    “Îl felicit în primul rând pe preşedintele României validat proaspăt şi îl asigur că va găsi în SRI o instituţie solidă a statului român capabilă să ofere securitate naţională României şi cetăţenilor României şi să promoveze interesele strategice ale statului român, de fapt, unele dintre cele mai puternice servicii de informaţii din Europa şi din lume”, a spus Maior, întrebat dacă îşi va depune mandatul de director SRI preşedintelui ales Klaus Iohannis. El a adăugat că întotdeauna îşi ţine cuvântul şi preşedintele, atunci când îşi va prelua mandatul, va face o analiză privind felul în care şi-a exercitat funcţia şi va lua o decizie.

    “Întotdeauna îmi ţin cuvântul. Nu vreau să revin la declaraţia iniţială, o ştiţi. În momentul în care domnul preşedinte îşi va prelua mandatul, aşa cum am spus şi la acea dată, va face o analiză, care va fi facilitată şi de faptul că intrăm în bilanţul SRI încă de la sfârşitul anului şi începutul anului viitor, îşi va forma o opinie despre felul în care ne-am exercitat mandatul şi va lua, desigur, domnia sa, o decizie în conformitate cu ceea ce va vedea”, a spus Maior.

    La insistenţele ziariştilor dacă îşi va depune mandatul şi decizia va aparţine preşedintelui, Maior a spus: “Am declarat ceea ce am declarat”.

    El a făcut aceste declaraţii la Târgul Internaţional Gaudeamus, unde şi-a lansat două cărţi: “Despre Intelligence” şi “Spioni pentru eternitate. Frank Wisner”.

    În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

    “Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

    SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

    “La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

    Premierul Victor Ponta declarase, în 4 noiembrie, în perioada dintre cele două tururi de scrutin de la prezidenţiale, că l-a propus pentru a-i urma în funcţia de la Palatul Victoria pe Călin Popescu Tăriceanu, considerându-l cea mai bună soluţie. Ponta a menţionat, ca variante de premier tehnocrat, pe viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, dacă vor fi probleme de ordin economic sau fiscal, sau pe George Maior, directorul SRI, dacă vor fi probleme de securitate.

  • Mazăre: Nu demisionez de la primărie. Nu iau decizia de a mă retrage din politică atunci când vor adversarii

    Radu Mazăre a fost întrebat, la Curtea de Apel Bucureşti, unde a fost prezent la judecarea dosarului său de corupţie, dacă acum, după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, va demisiona de la Primăria Constanţa, aşa cum a spus în ziua votului.

    “Eu nu am spus niciodată că plec dacă nu iese Victor Ponta, am spus că dacă sistemul rămâne la fel mă gândesc să renunţ. Sigur că suntem într-o democraţie, sigur că adversarii politici sunt bucuroşi că a ieşit Iohannis şi îi urez succes în mandat. Numai că eu am fost ales de patru ori în Constanţa, iar în ultimele trei rânduri cu peste 65 la sută din primul tur. Decizia de a renunţa la mandatul de primar o s-o iau eu singur, şi nu adversarii mei politici şi nici un cetăţean sau doi, sau zece. Voi pleca atunci când cred eu de cuviinţă. Decizia o mai pot lua cetăţenii la alegeri. Este o chestiune personală, a mea, pe care o analizez şi la care mă gândesc”, a spus Mazăre, după ce a ieşit din sala de judecată.

    Mazăre a mai spus că jurnaliştii au înţeles greşit declaraţiile lui din ziua votului, precizând: “Am spus că dacă lucrurile şi sistemul vor merge la fel în continuare şi voi fi hăituit pentru fiecare hârtie, mă gândesc să mă retrag”.

    Acesta a arătat că dacă va fi în continuare “un vânat al sistemului”, se gândeşte să se retragă, pentru că nu mai are sens ca orice hârtie pe care o face să fie ulterior verificată de organele de anchetă.

    “Poate mi se dă un consilier de la DNA să ne facă o supervizare a documentelor pe care le semnăm”, a adăugat Mazăre.

    Primarul Radu Mazăre a declarat duminică, când a mers să voteze în Constanţa, la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, că dacă “sistemul construit de Băsescu, un sistem bazat pe ură”, nu se schimbă, el va ieşi din politică.

    “Dacă lucrurile şi sistemul pentru care umblu îmbrăcat aşa (în haine kaki şi cu beretă roşie – n.r.) de zece ani nu se schimbă, vreau să mă retrag nu numai de la primărie, vreau să mă retrag de tot. Dacă sistemul construit de Băsescu, un sistem bazat pe ură, pe încrâncenare, va rămâne, eu vreau să ies din politică, pentru că energia mea nu mai pot să o dedic lucrurilor pe care le fac oamenilor şi trebuie să o dedic să mă apăr cu avocaţi, şi nu mai am plăcere. Nu m-am născut politician, nu mor politician, nu-i nicio dramă”, a spus Mazăre.

    Întrebat dacă această schimbare înseamnă şi modificarea justiţiei, el a răspuns: “La maniera în care se face acum hăituiala, da. Sigur, cine greşeşte, trebuie să plătească, asta e peste tot în lume, dar ca să hăituieşti zece ani, să cauţi fiecare lucru semnat cu acul, să vezi poate-poate găseşti ceva, asta nu e justiţie”.

    Primarul Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în 28 octombrie 2008, alături de 36 de persoane, între care Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, foşti şi actuali funcţionari din Primăria Constanţa şi din Oficiul de Cadastru, mandatari şi notari publici, în dosarul privind atribuirea nelegală a unor terenuri.

    Cele 37 de persoane sunt acuzate că au încălcat Legea 10/2001 privind persoanele îndreptăţite la restituire, termenul de depunere a cererilor, indisponibilizarea bunurilor restituibile în natură, competenţa de soluţionare a cererilor de restituire, întinderea suprafeţei revendicate. Prejudiciul în această cauză a fost estimat la aproximativ 114 milioane de euro, din care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro în dauna municipiului Constanţa, potrivit DNA.

    Radu Mazăre mai este cercetat într-un dosar instrumentat de DNA, în care este acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca acesta să câştige contractul privind construirea locuinţelor sociale din cartierul “Henri Coandă” din Constanţa. Mazăre mai este acuzat că nu a trecut în declaraţiile de avere din 2012 contul personal deschis la banca din Israel în care a primit, în septembrie 2011, 95.000 de euro de la Elan Schwartzenberg. În această cauză, Radu Mazăre este sub control judiciar şi are interdicţie de a părăsi ţara.

  • Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe

    Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu:

    Fac această scurtă prezentare în legătură cu desfăşurarea procesului de vot în străinătate. Am preluat conducerea MAE cu doar 5 zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările cetăţenilor.

    La nivelul conducerii MAE ne-am deplasat în ziua votului în toate secţiile cu dificultăţi în turul I. Nu am putut suplimenta secţiile de votare, deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei soluţii în acest sens.

    Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a votului şi am organizat turul II de o manieră care a permis un număr record de voturi în străinătate.

    Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de vot. Au existat şi excepţii, la Londra, Paris, Muchen, Torino şi altele.

    Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent.

    Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul.

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.


    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.


    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

  • Teodor Meleşcanu şi-ar putea anunţa demisia de la conducerea MAE

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.

    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.

    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

    Ministrul Teodor Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota duminică şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    “Doresc să îmi exprim aprecierea sinceră pentru spiritul civic remarcabil de care au dat dovadă românii care s-au prezentat în număr mare la vot şi care, în pofida unor împrejurări pe alocuri nefavorabile, şi-au exercitat în mod democratic dreptul fundamental de vot”, a precizat, luni, într-un comunicat, ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.

    Şeful diplomaţiei a ţinut să îşi exprime regretul şi să adreseze scuze faţă de acei cetăţeni români care, “datorită unor constrângeri ce nu au depins decât într-o anumită măsură de Ministerul Afacerilor Externe, nu au putut să îşi exercite dreptul de vot”. “Nemulţumirile şi insatisfacţia lor nu au trecut neobservate”, a subliniat Meleşcanu.

    Ministrul de Externe a precizat că trebuie trase anumite concluzii după votul de duminică din diaspora.

    “Evoluţia societăţii româneşti şi dinamica prezenţei românilor în afara graniţelor a depăşit cu mult cadrul legislativ actual referitor la organizarea alegerilor. Apreciez că devine necesară o analiză aprofundată la nivelul instituţiilor statului, inclusiv la nivelul Ministerului Afacerilor Externe cu privire la cauzele care au determinat disfuncţionalităţi în procesul de votare în străinătate în vederea identificării acelor soluţii legislative care să corespundă situaţiei actuale şi de perspectivă a electoratului românesc şi asigure, fără sincope, condiţiile pentru ca românii să îşi poată exercita dreptul de vot în condiţii de normalitate oriunde s-ar afla pe glob”, a afirmat Meleşcanu.

    Totodată, el a susţinut că Ministerul Afacerilor Externe, în limita competenţelor şi atribuţiilor, “a depus toate eforturile şi a luat toate măsurile care au depins de aceasta pentru a asigura condiţiile în vederea desfăşurării votului în secţiile din străinătate pe un fond de corectitudine, legalitate şi neutralitate”.

    În pofida numărului record de votanţi în diaspora – 378.811 – la mai multe secţii de vot, printre care Munchen, Torino, Paris sau Londra, numeroşi români nu au putut să voteze.

  • Ungureanu cere demisia lui Meleşcanu “de urgenţă”: Este un gest elementar de respect faţă de românii din diaspora

    “Este absolut scandalos ceea ce s-a întâmplat la votul cetăţenilor români din diaspora, iar ceea ce se întâmplă acum, în aceste momente, la Torino, unde cetăţenii români care aşteptau la coadă au fost împrăştiaţi cu gaze lacrimogene cu 20 de minute înainte de încheierea timpului de vot, şi la Paris, ne determină să cerem în mod apăsat demisia de urgenţă a ministrului Afacerilor Externe. Este în situaţia de faţă măcar un gest elementar de respect pentru cetăţenii români care au încercat să-şi exercite dreptul constituţional de a vota în afara ţării”, a declarat Ungureanu.

    Mai mulţi români care aşteptau să voteze în faţa secţiei din Torino, în jurul orei locale 20.45, au avut nevoie de îngrijiri medicale, după ce, potrivit relatărilor unor persoane aflate acolo, jandarmii ar fi intervenit cu gaze lacrimogene.

    Câteva sute de persoane se aflau, duminică, în jurul orei locale 20.45, în faţa secţiei de votare din Torino – Italia, unde la un moment dat au fost împrăştiate gaze lacrimogene.

    Potrivit unor relatări ale românilor aflaţi la coadă pentru a-şi exercita dreptul la vot, gazele lacrimogene ar fi fost împrăştiate de către forţele de ordine italiene.

  • Doroftei: Am vrut să demisionez, dar m-au întors sportivii, antrenorii şi preşedinţii de club

    “Am intenţionat să-mi dau demisia, dar oamenii de box din ţară nu au fost de acord. M-au întors sportivii, antrenorii şi preşedinţii de club din ţară, care vor să-i reprezint şi să fiu alături de ei. Am crezut că poate e mai bine să plec şi să vină altcineva, care să facă mai mult decât mine”, a declarat Doroftei.

    Fostul campion mondial a negat faptul că ar fi intenţionat să demisioneze în urma unui conflict cu vicepreşedintele FRB, Vasile Cîtea:

    “Nu am niciun război cu nimeni, sunt probleme organizatorice de box, pe care trebuie să le rezolvăm. Acum am rămas singur în ploaie cu Centura de aur. Toţi au fugit şi m-au lăsat pe mine. Eu nu am organizat niciodată, nici măcar Cupa Bărăganului, iar acum trebuie să organizez Centura de Aur. E foarte greu, dar încerc. Nimic nu a fost uşor în viaţă. De asta eu nu am vrut să mai stau (nr – în funcţie), dacă nu sunt capabil, eu nu mă leg de scaun. Am venit când boxul era jos, iar acum e sus. Avem 15 medalii până acum, avem performanţă. Poate alticineva e mai bun ca mine. Cine vrea, să vină şi să încerce”.

    Leonard Doroftei se află la conducerea FR de Box din 23 noiembrie 2012. El declara, luni, agenţiei MEDIAFAX, că în proporţie de 99 la sută s-a decis să demisioneze din funcţia pe care o ocupă, precizând că doreşte să se dedice unei cariere de antrenor.

    Fostul campion mondial WBA a mai intenţionat să demisioneze de la conducerea federaţiei, în septembrie, după un conflict cu vicepreşedintele Vasile Câtea.

    Comitetul Olimpic si Sportiv Roman (COSR) organizează vineri, la Complexul Olimpic Sydney 2000 din Izvorani, o întâlnire la nivel înalt în cadrul căreia se vor evalua potenţialul olimpic al României precum şi priorităţile în pregătirea sportivilor în vederea participării la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016.

  • Titus Corlăţean îşi va anunţa demisia de la conducerea MAE – surse. Ministrul susţine o declaraţie de presă la 11.30

    Corlăţean urmează să susţină o declaraţie de presă la sediul MAE, la ora 11.30. El va face, potrivit surselor, şi o serie de precizări referitoare la subiectul organizării votului din diaspora.

    Potrivit unor surse oficiale, Corlăţean nu şi-a depus încă demisia, dar premierul Victor Ponta a fost informat despre intenţia ministrului de a demisiona.

    Săptămâna trecută, în Bucureşti şi în mai multe oraşe ale ţării au avut manifestaţii de protest faţă de modul în care a fost organizat votul în diaspora la primul tur al prezidenţialelor, manifestaţiile având şi un caracter antiguvernamental.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a cerut, de două ori, demiterea lui Corlăţean.

  • Băsescu cere din nou demisia lui Corlăţean şi propune dezbatere electorală la Cotroceni

    Preşedintele a emis, sâmbătă, acest punct de vedere după ce Biroul Electoral Central a dat aprobarea de mărire a numărului de secţii de votare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată în Monitorul Oficial. “Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră necesar luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, Biroul Electoral Central neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de către BEC şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”. MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Pe de altă parte, într-un comunicat transmis tot sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a propus organizarea dezbaterii sau a dezbaterilor electorale între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, urmând ca preluarea de către televiziuni să se facă prin fibră optică, “în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”. Suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).

    “În momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare”, arată preşedintele, precizând că el personal nu se va afla la palat în perioada premergătoare şi în timpul dezbaterii sau a dezbaterilor respective.

    “Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

  • Corlăţean, despre demisie: Să aşteptăm turul II pentru a trage concluziile. MAE şi-a făcut datoria

    Întrebat dacă ia în calcul demisia, aşa cum i-au cerut românii din străinătate, ministrul de Externe a spus: “Eu iau în primul rând în calcul varianta de a acţiona potrivit prevederilor legale pentru a asigura un tur II de scrutin corect (…) După discuţiile cu primul ministru, pe de o parte noi, ca instituţie, şi eu, ca ministru, vom acţiona exact pentru a asigura tuturor dreptul de vot şi vă propun să aşteptăm turul II şi să tragem concluziile. Sunt om politic şi respect regulile în materie”.

    Titus Corlăţean a precizat că MAE va continua, “în ciuda unor critici care au o anumită fundamentare şi de facto şi emoţională, să-şi facă datoria ca instituţie pentru a asigura corectitudinea votului tuturor celor care doresc (să voteze – n.r.)”.

    “Vreau să asigur că instituţia Ministerului Afacerilor Externe şi-a făcut datorie în ciuda criticilor. Eu îmi asum ca ministru şi exprim regretul public pentru acele situaţii care au apărut, regretabile, chiar dacă nu voi obosi să spun în continuare că MAE a respectat exact competenţele şi prevederile legale. Dar este corect să-mi asum şi public şi să prezint scuze pentru situaţia din turul întâi”, a declarat Corlăţean.

    Şeful diplomaţiei a dat asigurări că MAE va face “tot ceea ce este de făcut, respectând deciziile BEC, ale BES, pentru un vot corect şi care să respecte standardele în turul II”.