Tag: consumatori

  • iPod la zece ani

    “De ce am ales muzica? Pentru ca o iubim si pentru ca este bine
    sa facem intotdeauna lucrurile care ne plac.” Asa si-a inceput
    Steve Jobs, seful Apple, discursul in cadrul evenimentului de
    lansare al iPod care a avut loc acum zece ani la San Francisco.
    “Este o piata mare care nu cunoaste frontiere si care inca nu are
    un lider”, a completat vizionarul Jobs, precizand ca nu a gasit
    nimeni inca reteta pentru muzica digitala.

    Numit de profesorul universitar Roland Barthers “icon” al
    secolului 21, prima varianta a iPod-ului a fost lansata in 2001.
    Dispozitivul avea o memorie de circa 1.000 de melodii, putea sa fie
    reincarcat in mai putin de o ora si costa 399 de dolari. Nu era
    nici primul, nici cel mai ieftin si nu avea nici cea mai mare
    capacitate de stocare, insa avea avantajul de a fi compatibil cu
    Mac, cel mai utilizat calculator la acea vreme de catre
    americani.

    “Va amintiti cum a fost atunci cand v-ati cumparat primul
    Walkman?”, a intrebat cantaretul Seal publicul. Acesta, alaturi de
    alte celebritati din industria muzicala, si-a facut aparitia in
    sala unde se desfasura evenimentul pe un ecran urias aflat in
    spatele lui Jobs. “Wow! Il caram peste tot dupa mine”, a completat
    cantaretul, ferm convins ca acelasi lucru se va intampla si cu
    iPod. Si asa a si fost. Indiferent ca sunt in metrou, la scoala, la
    masa sau la birou, fanii iPod nu se despart de dispozitiv.

    Pana in prezent, Apple a vandut peste 298 de milioane de unitati
    in toata lumea. “iPhone, iPod Touch si iPad sunt dispozitive al
    caror drum a fost pavat de iPod si care au facut Apple sa aiba
    profituri mai mari de 20 de miliarde de dolari anual”, a spus Alice
    Enders, fost economist la Organizatia Mondiala a Comertului si
    analist in cadrul companiei de consultanta Enders Analysis.

    De la lansarea din 2001 pana in prezent, iPod-ul clasic a
    suferit o multime de schimbari. Anii 2002 si 2003 au adus noi
    generatii, care, pe langa o capacitate mai mare de stocare, de pana
    la 40 de gigabaiti, aveau o rotita senzitiva care ajuta
    utilizatorul in alegerea melodiilor. In anul 2004 a aparut primul
    iPod color, numit iPod Photo, dar si o noua linie de dispozitive cu
    dimensiuni reduse care se asemanau foarte bine cu iPod-ul clasic,
    denumite iPod Mini, si care s-au dovedit a fi un succes pe
    piata.

    Un an mai tarziu insa, iPod-ul Mini a fost inlocuit de o noua
    serie denumita iPod Nano, care se remarca prin dimensiuni ultra
    reduse si o memorie pe baza de tehnologie flash. iPod Photo are
    aceeasi soarta ca si Mini. La sfarsitul anului 2005 dispozitivul
    este inlocuit cu un nou model denumit iPod Video, care are un ecran
    color mult mai performant, cu o rezolutie de 320×240 pixeli si o
    diagonala de 6,3 cm, si care pe langa continutul audio, permite si
    redarea de continut video.

    In plus, la inceputul anului 2005, Apple lanseaza si iPod
    Shuffle, care desi avea functii limitate, a permis companiei Apple
    sa intre si pe piata MP3 playerelor ieftine. Acesta are o
    capacitate de 512 MB si a fost lansat pe piata din Statele Unite la
    un pret de 99 de dolari, iar varianta de un gigabait la un pret de
    149 de dolari.

  • A doua casa a romanilor, sau de ce au plecat cosmeticele la mall

    In toamna lui 2005, compania care detine franciza pentru brandul
    britanic The Body Shop pe piata romaneasca, Gingko & Sarantis
    Romania, inchidea cel mai mare magazin al sau, situat pe bulevardul
    Magheru. Dana Tudorache, directorul executiv al The Body Shop in
    Romania, motiva atunci ca a decis sa renunte la spatiul din centrul
    Capitalei din cauza chiriei: “Magazinul a fost inchis la expirarea
    celor 5 ani de contract de inchiriere, deoarece proprietarul a
    pretins o chirie marita cu aproape 100% (pana atunci, The Body Shop
    platea pe Magheru o chirie lunara de 8.000 de euro – n.r.),
    conditii in care magazinul ar fi operat in pierdere”.

    Daca putina lume isi mai aminteste de Body Shop de pe Magheru,
    cu siguranta o alta schimbare pe aceasta piata a atras atentia
    oricui se plimba prin centrul Capitalei: magazinul Ina Center de la
    parterul Unirea Shopping Center a fost inchis dupa noua ani de
    functionare. Desi era parte a unui centru comercial, Ina Center de
    la Unirii era vazut ca un magazin stradal si nu s-a mai pliat pe
    strategia Unirea, care prevede acordarea de suprafete mari unor
    retaileri de volum. Asadar, pe fostul spatiu al Ina s-a deschis un
    magazin Bershka, iar alt spatiu mare din Unirea se pregateste de
    venirea H&M.


    Magazinele de parfumuri nu sunt privite ca ancore pentru
    dezvoltarea unui centru comercial, dar centrele comerciale sunt
    cele in care isi pun acestea toate sperantele, dat fiind ca
    magazinele stradale nu au adus prea multi clienti retailerilor din
    domeniu. Inchiderea magazinului Ina Center nu a avut, asadar, de-a
    face atat de mult cu performantele anterioare ale magazinului, ci
    cu strategia proprietarului Unirea Shopping Center, dar si cu
    faptul ca lantul de parfumerii Ina se afla in mijlocul unei
    preluari. In iulie 2009, Ina International si Privilège
    International, detinut de compania franceza Marionnaud Parfumeries
    (51%) si de omul de afaceri elen George Georgandas (49%), au fost
    preluate de AS Watson, prin intermediul Marionnaud Germania. AS
    Watson face parte din grupul Hutchison Whampoa, cu sediul central
    in Hong Kong. Tranzactia, a carei valoare nu a fost facuta publica,
    a cuprins magazinele din Romania, Ungaria, Cehia, Ungaria si
    Polonia.


    Magazinele Ina Center si Privilège reprezinta laolalta cea mai
    extinsa retea de magazine de cosmetice, cu 24 de magazine Ina si 29
    de magazine Privilège la nivel national, care au avut anul trecut o
    cifra de afaceri cumulata de 12,3 milioane de euro si pierderi de
    circa 2 milioane de euro, dupa cum arata datele publicate de Ziarul
    Financiar. Principala strategie de extindere a Marionnaud
    Parfumeries a fost extinderea in malluri si in galeriile comerciale
    ale Carrefour si Selgros.

    Cu alte cuvinte, o strategie care urmareste clientul, dupa cum
    spun cei mai multi retaileri de cosmetice, care au remarcat ca
    romanii au tendinta de a merge in locuri de unde pot cumpara cat
    mai multe produse din diverse magazine.


    Lantul de magazine Sephora numara in prezent 20 de puncte de
    vanzare, iar “majoritatea magazinelor nostre se afla in centre
    comerciale si malluri”, dupa cum spune Roxana Rasu, director
    general al Sephora. Roxana Rasu spune ca in spatele acestei
    politici sta faptul ca “suprafata de vanzare necesara unui magazin
    Sephora este destul de mare, iar spatiile stradale care sa
    satisfaca toate exigentele sunt relativ putine”. Compania detine un
    singur magazin stradal, in capitala.

    La fel, The Body Shop detine in total sapte magazine, cinci in
    Bucuresti si cate unul in Timisoara si Constanta, iar “majoritatea
    functioneaza in malluri”. Acestea din urma sunt si cele mai
    performante magazine ale grupului, conform datelor prezentate de
    Dana Tudorache: “Aplicam aceeasi politica in toate magazinele – fie
    ca vorbim de nomenclator de produse, de suprafata, numar de
    angajati, preturi sau oferte. In aceste conditii putem afirma ca
    cele mai performante magazine ale noastre sunt amplasate in acele
    malluri care investesc real in atragerea clientilor, care au un
    management eficient si nu ofera doar o cladire spre
    inchiriere”.

  • Sute de bucuresteni au ramas, in ultimele zile, cu conturile golite de hotii de carduri

    Cei mai multi sunt cei care au fost in vacante in strainatate,
    au platit cu cardul la hoteluri sau la magazine. Metodele folosite
    in aceste cazuri difera. Nici nu este nevoie sa ai asupra ta
    cardul. Pot fi copiate datele de pe card pe o hartie, iar
    informatiile astfel obtinute pot fi introduse online, la cumpararea
    unor produse.

    Numarul reclamatiilor inregistrate in Capitala este, in ultimele
    zile, de ordinul sutelor, in timp ce valoarea prejudiciului este de
    cateva zeci de mii de euro.

    Detalii pe www.gandul.info.

  • ING: Numarul de rezilieri continua sa scada

    “Sesizam o reducere semnificativa a numarului celor care aleg sa
    renunte la contractele de asigurari dar si o apetenta mai ridicata
    pentru produse care ofera beneficii multiple”, spune Cornelia
    Aurelia Coman, director general ING Asigurari de Viata. Astfel, la
    ING numarul total de contracte reziliate si rascumparate in
    intervalul ianuarie-martie 2010 s-a redus cu 13% comparativ cu
    sfârsitul anului 2009 si cu 21% comparativ cu trimestrul intai din
    2009.

    Pe segmentul de asigurari de viata valoarea activelor financiare in
    administrare a ajuns la peste 1,9 miliarde de lei la sfaristul
    primului trimestru din 2010, in crestere cu 28,3% fata de aceeasi
    perioada a anului precedent
    Volumul primelor brute subscrise de ING in primele trei luni ale
    anului se situeaza la nivelul de 136 milioane de lei, comparativ cu
    130 milioane de lei in intervalul similar din 2009, marcând o
    crestere de 4,5% in aceasta perioada.
    “Asa cum am mai declarat, ne asteptam ca si anul 2010 sa resimta
    efectele perioadei dificile din anii 2008-2009 la nivel
    international, astfel ca masurile luate de Guvern ca urmare a
    acordului cu FMI ne determina sa pastram o atitudine rezervata cu
    privire la evolutiile imediat urmatoare”, mai spune Coman.

    O tendinta interesanta se evidentiaza si in privinta
    categoriilor de produse situate in topul preferintelor
    consumatorilor in aceasta perioada. Astfel, daca in cursul anului
    trecut s-a remarcat o accentuare constanta a apetitului pentru
    produse ce ofer protectie si randamente garantate, in portofoliul
    de contracte noi incheiate la ING in primul trimestru din 2010 se
    observa o revenire a interesului pentru asigurarile unit linked.
    “In totalul politelor noi din primele trei luni, asigurarile de
    acest tip detin o pondere de 40%, comparativ cu 22% la finele
    anului 2009”, precizeaza Cornelia Aurelia Coman.

    Valoarea beneficiilor platite de ING Asigurari de Viata in
    primul trimestru din 2010 pentru evenimente asigurate si contracte
    ajunse la maturitate a fost de 12,82 milioane de lei.
    Dintre acestea, pentru portofoliul de contracte incheiate, ING
    Asigurari de Viata a platit in intervalul ianuarie-martie beneficii
    pentru evenimente asigurate de 4,13 milioane de lei, cu peste 5%
    mai mult fata de perioada similara a anului precedent.

    In portofoliul de contracte subscrise in primele trei luni ale
    anului, ponderea planurilor financiare pentru copii este de 28%,
    urmata de planurile financiare cu componenta de investitie si
    planurile cu componenta de economisire.

  • Romanii spun “nu” electrocasnicelor noi

    Romania este cea mai ieftina tara din Europa cand e vorba de
    suma platita pentru cumpararea unui produs electrocasnic, sustine
    Giuseppe Parma, CEO al Indesit Romania. Clientii de aici platesc in
    medie 999 de lei pentru un frigider, o masina de spalat sau un
    aragaz, spune el, spre deosebire de Turcia, spre exemplu, unde
    pretul este aproape dublu. Motivul este simplu – oamenii nu au
    bani, iar producatorii se orienteaza dupa piata, considera
    Parma.

    Anul trecut, piata romaneasca a bunurilor de folosinta
    indelungata a scazut cu 42,6% fata de 2008, ajungand la 1,42
    miliarde de euro, potrivit companiei de cercetare de piata GfK.
    Piata electrocasnicelor mari a scazut cu 37%, la 334 mil. euro.

    In acest context, anul trecut a adus si o schimbare a
    comportamentului de cumparare si a preferintelor in materie de
    articole electrocasnice. “Cei care au cumparat au facut-o anul
    trecut strict din necesitate, nu din dorinta de a schimba un aparat
    inca functional cu un altul mai modern sau de alta marca”, spune
    Mioara Bolozan, directorul de marketing al Whirlpool Romania.
    Bolozan spune ca in cazul aparaturii electrocasnice mari, studiile
    facute de Whirlpool indica un ciclu de viata de 8-10 ani atat
    pentru masini de spalat, cat si pentru aparate frigorifice, aceste
    date fiind in general relevante pentru majoritatea populatiei
    urbane. Monica Iavorschi, CEO al Arctic, adauga ca atunci cand un
    produs electrocasnic inseamna o adevarata investitie pentru o
    familie si multi au nevoie sa ia un credit ca sa cumpere un
    frigider sau o masina de spalat, atunci oamenii sunt foarte putin
    dispusi sa incerce branduri necunoscute si reticenti in a cauta si
    a experimenta noutati, aparate cu functii complexe,
    neobisnuite.

  • iPhone a fost desemnat de catre consumatori ca fiind cel mai bun smartphone

    Studiul, realizat de catre J.D Power si Asociatii, se refera in
    special la satisfactia consumatorilor legata de dispozitivele
    wireless, scrie Yahoonews.com. Acesta arata ca persoanele ce
    detin telefoane cu ecran tactil sunt in mod semnificativ mai
    multumiti de dispozitivele pe care le poseda decat posesorii
    telefoanelor cu tastatura. “Ecranele tactile sunt ideale pentru cei
    care isi folosesc telefonul pentru divertisment”, a spus Kirk
    Parsons, senior director a serviciului wireless J.D. Power si
    Asociatii. In ce priveste smartphone-ul favorit, pe primul loc se
    afla iPhone-ul Apple, ne mai arata studiul.

  • Ce cred consumatorii despre marele iPad

    Vrem sa incepem anul cu prezentarea unui nou produs magic si
    revolutionar”, declara in ianuarie Steve Jobs, CEO si cofondator al
    Apple, cu ocazia lansarii iPad de la San Francisco. “Am cautat sa
    facem ceva care sa se afle intre laptopuri si smartphone-uri.
    Haideti sa vi-l arat!” Si a aratat ce-a vrut: ca iPad e foarte
    subtire, ca poti naviga cu ea pe internet, ca ofera “cea mai buna
    experienta web pe care ati avut-o vreodata”, ca iPad-ul este “mult
    mai bun decat un telefon si mult mai bun decat un laptop”.

    Multi au spus ca dispozitivul se va impune gratie functiei de
    e-reader, cea mai discutata pana acum. Aceasta situeaza tableta lui
    Steve Jobs in competitie directa cu Kindle, cititorul electronic
    lansat de Amazon si cu cota cea mai mare de piata. De vreme ce
    gratie iPad se pot citi, pe langa carti, si reviste si ziare, noul
    dispozitiv a ajuns sa fie deja considerat un potential salvator al
    companiilor de media, avand in vedere ca tot mai multi consumatori
    de presa citesc online informatiile care-i intereseaza. “Consideram
    ca am captat esenta citirii ziarului, o experienta care va deveni
    superioara prin aceasta noua aplicatie”, sustine Martin Nisenholtz,
    senior vicepresedinte pentru operatiuni digitale in cadrul New York
    Times.

    Una din aplicatiile pentru iPad poate afisa pe ecranul tabletei
    articolele de ziar intr-un stil asemanator cu cel din ziarul
    tiparit, are meniuri contextuale pentru ele si fisiere video
    incluse la articole. Apple a lansat si magazinul de carti digitale
    iBook Store, cu un milion de carti, de unde clientii pot descarca
    orice doresc. In fine, cu o saptamana inainte de prezentarea
    oficiala a tabletei, Gene Munster, analist al Piper Jaffray &
    Co., prezicea ca dispozitivul va fi un competitor de temut nu numai
    pentru celelalte e-readere, ci si pentru netbook-uri.

    Pe langa functia de cititor electronic, iPad-ul Apple este un
    dispozitiv bun si pentru jocuri. Din ianuarie incoace, producatorii
    de jocuri sunt in competitie pentru a crea cat mai multe oferte
    pentru tableta. “iPad va avea un impact puternic pe piata
    consolelor de jocuri”, crede Asbjoem Soendergaard, fondatorul si
    directorul executiv al Tactile Entertainment, apreciind ca tableta
    ofera o “experienta uimitoare” pentru jocuri, mai ales datorita
    ecranului mare, puterii de procesare si graficii bogate.

  • Aproape jumatate dintre consumatori si retaileri considera ca exista produse nesigure pe piata

    Astfel, 44% dintre consumatorii intervievati si 47% dintre
    retailerii care au raspuns intrebarilor CE sunt de parere ca
    bunurile de consum de pe piata sunt nesigure, procentaje apropiate
    fiind intalnite doar in Grecia – 47% dintre consumatori, respectiv
    38% dintre retaileri.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Unde a disparut Energy Holding?

    Veti auzi curand din nou de noi”. Este una dintre putinele
    propozitii rostite la sfarsitul lunii iunie de catre Guy Maybud,
    directorul general al Energy Holding, intr-un scurt interviu
    telefonic cu BUSINESS Magazin. Maybud a fost cativa ani la rand
    directorul general adjunct al furnizorului de energie si a trecut
    in fruntea companiei in noiembrie 2008, dupa ce fostul director si
    fondator al companiei, Enrique Ferrer, s-a retras din functie.
    Energy Holding a incetat sa mai comunice oficial cu presa din urma
    cu aproximativ doi ani, tacere motivata de oficialii companiei prin
    articolele agresive din presa legate de “baietii destepti” si de
    contractele de vanzare ieftina si preferentiala a energiei.

    Comunicarile sporadice facute de companie in urma cu mai mult de
    doi ani au fost legate de proiecte CSR sau de proiecte de
    investitii, cum ar fi cel pentru centrala electrica de la Gorj.
    Despre business-ul vanzarilor de electricitate, foarte putin. Cu
    toate acestea, afacerile Energy Holding au fost efervescente in
    ultimii ani: compania a fost vanduta, apoi si-a dezvoltat foarte
    mult divizia balcanica, a pierdut importante contracte locale, s-a
    restructurat, si-a schimbat conducerea, a pierdut sau a renuntat la
    toata cota de piata acumulata in ultimii cinci ani si recent a
    derulat o noua campanie de publicitate. Discreta, pe internet, dar
    aplecata catre servicii – insistand practic pe ideea ca toti
    furnizorii din piata vand energie, dar ca Energy Holding vinde un
    serviciu energetic integrat. Roy Maybud a preluat de la Enrique
    Ferrer o companie a carei forta in piata de profil a scazut
    continuu in ultimul an, dupa pierderea celor mai importante
    contracte, care au saltat in anii anteriori compania – cum ar fi
    cele cu Petrom, Oltchim sau Alro – si a caror pierdere a dus la
    scaderea considerabila a cotei de piata – de la varful de 19% din
    2007 pana la 6% in 2008 si sub 1% in ianuarie 2009.

    Scaderea sub 1% de la inceputul acestui an are la baza, conform
    oficialilor companiei, pierderea acestor mari contracte, care a
    avut loc progresiv de la sfarsitul lui 2007 pana la mijlocul lui
    2008. Roy Maybud spune ca pierderea clientilor a fost un motiv de
    scadere, iar celalalt motiv este legat, fara doar si poate, de
    situatia economica generala: “Nu vreau sa fiu inca un manager care
    spune non-sensuri despre criza, dar cred ca am intrat intr-un
    vartej din care nimeni nu ne mai poate scoate decat rezolvarea
    crizei in sine si reinceperea cresterii, despre care nimeni nu stie
    cu adevarat cand se va intampla”. Desi foarte retinut in
    declaratii, Roy Maybud este de parere ca momentul actual – atat din
    punctul de vedere al companiei, cat si al evolutiei economice in
    general – nu este propice pentru a face vreo predictie.



    Cu toate acestea, la niciun an de la preluarea conducerii Energy
    Holding, Maybud este relativ optimist: “Intr-adevar, am pierdut
    niste clienti importanti, dar ne concentram pe clienti mai mici si
    cred ca putem merge bine mai departe. Nu putem spune ca nu suntem
    afectati de criza. Noi activam pe piata industriala, iar scaderea
    industriei de 20-30% sau mai mult se simte direct proportional si
    in afacerile companiei”. Scaderea afacerilor Energy Holding a
    inceput inca din 2008: de la 344 de milioane de euro in 2007,
    compania a ajuns anul trecut la o cifra de afaceri de 226 mil. euro
    conform datelor Ministerului de Finante. Profitul postat de
    companie a ajuns in 2008 la 24,5 milioane de euro, in crestere cu
    525% fata de anul anterior, cand profitul net al Energy Holding a
    fost de 3,9 milioane de euro.

    Cresteri ale profitului au raportat si alti furnizori din energie,
    precum Buzzman Industries sau Elcomex, de 76,6%, respectiv 100%.
    Cresterea mult mai mare a profitului Energy Holding poate fi pusa
    pe seama incasarii unor bonusuri din finalizarea unor contracte
    importante sau pe seama vanzarii de energie catre alti furnizori,
    la pretul pietei, pret care a fost in 2008 cu aproximativ 15% mai
    mare pe bursa de energie fata de 2007. O alta explicatie ar putea
    fi reducerea costurilor prin incheierea acestor mari contracte –
    unele dintre acestea presupunand o logistica mai complexa.