BusinessMagazin

Tag: consum

  • Creşte preţul la gaze pentru populaţie. Impactul pe factură: 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună

    „Majorarea costurilor de achiziţie a gazelor a determinat o creştere medie de aproximativ 5,6% a preţului final al gazelor pentru populaţie”, se arată într-un comunicat al ACUE – Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie.

    „Impactul unitar în preţurile practicate de furnizori clienţilor casnici reglementaţi, este de 0,68 bani/Kwh, ceea ce reprezintă o creştere a valorii facturii lunare estimate la nivelul unui an de 4,8 lei pentru un consum mediu de 700 Kwh/lună/loc de consum”, a explicat şi ANRE.

    „Ca urmare a creşterii costului de achiziţie a gazelor naturale pe care furnizorii îl plătesc producătorilor de gaze naturale, ANRE a decis, în conformitate cu metodologia în vigoare, majorarea preţului final al gazelor naturale pentru populaţie în medie cu aproximativ 5,6%, începând cu data de 10 ianuarie. Acest procent de creştere variază de la un furnizor la altul”, a menţionat ACUE.

    Cititi maim ulte pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: CRESC preţurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Cum va arata factura pentru un CONSUM mediu

    Creşterea preţurilor se aplică începând cu 10 ianuarie 2018.

    Preţul gazelor naturale din producţia internă se stabileşte în mod liber pe piată şi constituie componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG) şi, implicit, a preţurilor finale la consumatorii casnici. Valoarea CUG pentru perioada 1 aprilie 2017- 31 martie 2018, de 81,48 lei/MWh, a fost aprobată în şedinţa Comitetului de Reglementare al ANRE din data de 30 martie 2017.

    Ulterior, furnizorii au solicitat creşterea acestei valori din cauza creşterii preţurilor cu achiziţia gazelor naturale din producţia internă, cu valori cuprinse între 0,8-1,1 bani/kwh.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Peter Mueller, Heidi Chocolat: „Piaţa din România creşte, va ajunge din urmă pieţele vestice” VIDEO

     ”Consumul de ciocolată este cuprins între 2,2 şi 2,5 kilograme per capita; atunci când compari ţări vestice unde acest consuma ajunge până la 8 kilograme vezi că mai este loc pentru dezvoltare. Piaţa din România creşte, aşadar, iar peste timp, va ajunge din urmă pieţele vestice” a spus Peter Mueller, directorul general al Heidi Chocolat, într-un interviu video acordat Business Magazin la finalul anului trecut.  

    El se declară mulţumit de performanţa Heidi Chocolat pe piaţa locală, în contextul unei creşteri de două cifre în termini de vânzări. ”Avem o performanţă foarte bună, lucrul acesta este valabil pentru piaţa din România, dar şi pentru exporturi. Piaţa din România s-a dezvoltat foarte bine în special în 2015-2016, când a existat şi scăderea TVA, care a determinat creşterea consumului, dar în 2017, în pofida faptului că efectul TVA s-a redus, avem aceeaşi creştere ca în trecut”. Mueller spune că în 2017 afacerile companiei aveau să depăşească pragul de 100 de milioane de lei.

    Heidi Chocolat are în jur de 450 de angajaţi în producţie şi în zona comercială. Potrivit lui Mueller, compania şi-a bugetat pentru următorii trei ani investiţii cuprinse între 20 şi 25 de milioane de lei în unitatea de producţie a companiei din Pantelimon.

  • Alimentul care ucide milioane de oameni în fiecare an. Îl consumi zilnic, dar nu îţi dai seama cât rău poate să îţi facă

    Legătura dintre consumul unui aliment folosit zilnic şi bolile de inimă a fost confirmat doar acum, acest lucru fiind făcut public de peste 60 de ani.

    Aire Schidt de la Universitatea din California este autorul studiului care făcea conexiunea dintre consumul de zahăr şi bolile inimii, iar el a confirmat faptul că zaharurile naturale care se găsesc într-o varietate de surse, cum ar fi laptele şi fructele nu reprezintă o problemă importantă pentru organism.

    Aire Schidt a precizat faptul că doar consumul de îndulcitori artificiali şi al alimentelor procesate cauzază boli grave ale inimii.

    Este recomandată limitarea consumului de zahăr, la doar 6 linguriţe de zahăr sau 100 calorii de zaharuri pentru femei şi 9 linguriţe sau 150 calorii de zaharuri pentru bărbaţi, scrie jurnalmm.ro

    „Limitaţi cantitatea de zahăr din alimentele procesate şi încercaţi să atingeţi aportul zilnic recomandat de zahăr, prin consumul de alimente proaspete şi sănătoase, cum ar fi fructele, legumele şi cerealele integrale care promovează starea bună de sănătate“, a precizat Aire Schidt.

     

  • China, cea mai mare putere de consum a lumii: Mamutul adormit din est s-a trezit

    Modelul de creştere economică adoptat până acum de China era bazat pe investiţii şi pe export, însă în ultimii ani natura consumului a fost într-o continuă schimbare. Din ce în ce mai multe sume de bani sunt investite pe plan domestic începând de la cinematografie, la turism şi la sectorul de sănătate.

    Potrivit ultimelor date, consumul domestic a reprzentat 63,4% din PIB. Consumul în gospodării a înregistrat o creştere exponenţială şi a ajuns la 4,5 trilioane de dolari.

    Vânzările din sectorul de retail au crescut într-un ritm constant de 10%, de la an la an.

    Vânzările de Singles Day, de anul acesta, eveniment asemănător cu Black Friday din Statele Unite, au înregistrat un nivel de 25 de miliarde de dolari, aproabe dublu faţă de corespondentul Black Friday din Statele Unite, care au fost de 14 miliarde de dolari.

    Statisticile arată că toţi consumatorii chinezi au o situaţie materială mai bună în ultimii ani, ceea ce a făcut trecerea de la necesităţi la alegerea produselor. Mâncarea ieftină pierde teren în timp ce mâncarea sănătoasă, în concordanţă cu trendul fitness, este din ce în ce mai căutată.

    De asemenea, smartphone-urile , tabletele, echipamentele sportive, produsele personalizate pentru casă, vehiculele şi produsele de înfrumuseţare câştigă o cotă de piaţă din ce în ce mai mare.

    În al doilea rând, produsele ieftine fabricate în masă îşi pierd din popularitate, iar brandurile premium câştigă teren. Chinezii favorizează brandurile străine, din cauza unei lipse de încredere în brandurile domestice, considerându-le pe aceastea mai predispuse falsificării. De asemenea, în China, brandurile străine şi scumpe sunt considerate un simbol al bunăstării şi a statutului social.

    Nu în ultimul rând, consumatorii cheltuie mai puţin în viaţa de zi cu zi pe bunuri fizice şi mai mult pe experienţe şi servicii, precum servicii medicale, box office, educaţie, concerte, săli de fitness, planificare financiară şi turism (atât domestic cât şi peste hotare).

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

     

  • Retailerul online Dante, investigat de Consiliul Concurenţei pentru „abuz de poziţie dominantă”

    Dante International este o companie specializată în comerţul cu amănuntul de produse de larg consum. Pe de altă parte, societatea deţine şi administrează o platforma de tip „marketplace”, prin care se derulează intermedierea între comercianţii cu amănuntul şi clienţii acestora.

    „Investigaţia vizează un posibil comportament discriminatoriu al Dante în raport cu comercianţi cu amănuntul de produse de larg consum, care reprezintă concurenţi direcţi ai companiei, în calitate de comerciant de produse de larg consum”, arată Consiliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările de sărbători aduc piaţa vinului la cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani

    România se situează pe locul 13 în topul celor mai mari producători de vin din lume, iar alături de Portugalia (6,6 milioane hl), Ungaria (2,9 milioane hl) şi Austria (2,4 milioane hl), este printre puţinele state europene care înregistrează o creştere faţă de 2016, arată datele din studiul realizat de KeysFin.

    Dacă în 2012, piaţa vinului realiza o cifră de afaceri de 336,2 milioane euro, în 2016 a ajuns la 377 milioane euro, pe fondul investiţiilor realizate de producători şi ca urmare a creşterii consumului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Constantin Magdalina, expert în tendinţe şi tehnologii emergente: Moş Crăciun în economie

    Dăruim şi primim în baza unui comportament de reciprocitate care consolidează relaţiile cu ceilalţi şi stimulează consumul. Comunităţi întregi sunt antrenate simultan în jocul social al schimbului de daruri cu încărcătură simbolică şi efect în economie.
     
    Venituri mai mari, cadouri mai multe
     
    În România vacanţa de Crăciun coincide cu o creştere a consumului pe toate planurile, de la alimente şi îmbrăcăminte la electrocasnice, credite, vacanţe şi creşterea vânzărilor de maşini. Zeci de milioane de euro sunt puşi în mişcare în numele lui Moş Crăciun. În această perioadă, producţia bunurilor de larg consum cunoaşte un boom care tureaza motoarele tirurilor ce aprovizionează supermarketurile şi antrenează o forţă de muncă sezonieră.  
     
    Cu o creştere a consumului de 7,7% în acest an, România petrece. Moş Crăciun animă şi mai mult frenezia achiziţiei pe fond sonor de cadouri despachetate şi sampanii desfăcute. Potrivit sondajului realizat de Ferratum Grup, într-un top al cheltuielilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, anul acesta România este pe locul 2 (după Mexic) din cele 20 de ţări analizate, în funcţie de procentul veniturilor alocate per gospodărie (31,9%), adică aproximativ 280 de euro.  
     
    Cumpărăm cadouri online sau în magazine
     
    Doar 25% dintre românii care au participat la acest sondaj spun că preferă cumpărăturile online, diferenţa fiind reprezentată de cei care colindă magazinele în căutarea de cadouri. Potrivit aceleaşi surse, top 3 cadouri pentru care este alocat bugetul este format din: haine (20,9%), dulciuri (19,4%) şi jucării (12,7%). Pentru respondenţii la acest studiu 28% din bugetul de sărbători este alocat pentru călătorii, 40% dintre români preferând serviciile AirBnb.  

    Monetizarea lui Moş Crăciun în magazine este parte din atmosfera în care sunt angrenaţi producători, furnizori, distribuitori, buyeri, merchandiseri şi promoteri. Aranjamente de basm care reconstituie satul Moşului, improvizate în mall-uri ca să-i primească pe cei chemaţi, completează peisajul contra-cost. Punctele de contact cu consumatorul sunt diversificate pe toate categoriile de consumatori pentru ca toţi să cumpere ceva.  
     
    Moş Crăciun, de la simbol la mercantilism
     
    Un Moş Crăciun fără entertainment, uitat într-un sat din Finlanda, nu inspiră. El devine un bun al lumii globalizate numai dacă este amuzant, dacă stimulează consumul, dacă vinde. În acest tip de lume Moş Crăciun înseamnă să mergi la mall, să te distrezi, să alergi printre rafturi după cadouri.
     
    Chiar dacă în copilăria omenirii darul avea multiple semnificaţii, în momentul de faţă cea economică predomină. Morişca consumului învârte indicatorii economici şi desenează grafice de bunăstare statistică. Darul creşterii economice pe bază de consum nu poate dura la nesfârşit. Dacă vine Moş Crăciun şi ne ia darul înapoi?