BusinessMagazin

Tag: aplicare

  • Petrescu: Nu lărgim baza de impozitare. Scăderea CAS de la 1 iulie, minus de venituri de 1,5 mld lei

     “La CAS am luat în calcul mai multe scenarii. Vrem date finale pe colectare şi în această lună. În linii mari este vorba să ne bazăm şi pe veniturile de la buget şi pe taxa de construcţii speciale. Vom vedea dacă este vorba şi de tăierea de alte cheltuieli. Există mai multe scenarii cu FMI. Să vedem ce acord va fi convenit”, a spus într-o conferinţă de presă ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

    Ea a precizat că estimează pentru acest an o creştere economică mai mare decât anul trecut, când s-a înregistrat un avans de 3,5%, deci implicit mai mare decât cea înscrisă în legea bugetului, de 2,2%. Cifrele macroeconomice vor fi renegociate cu delegaţia FMI.

    Întrebată dacă va aplica angajamentul din cea mai recentă scrisoare de intenţie convenită cu FMI, de a lărgi baza de colectare a contribuţiilor sociale pentru a compensa scăderea de venituri provenite din reducerea cu 5 puncte procentuale a cotei CAS, Petrescu a spus că nu intenţionează să negocieze sau să aplice o astfel de măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PRIMUL INTERVIU cu Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

     Preşedintele Curţii Supreme, instanţa care a pronunţat cele mai sonore condamnări în dosarele de corupţie din România după 1989, spune că infractorii nu trebuie să primească un tratament discriminatoriu. Noul Cod Penal a adus în spaţiul public dezbaterea asupra modului în care se aplică legea penală mai favorabilă: global sau pe instituţii autonome. Livia Stanciu spune în interviu că aplicarea legii penale mai favorabile prin metoda instituţiilor autonome ar duce la favorizarea infractorilor. “Nu este permis să discriminăm pozitiv infractorii”, a declarat Livia Doina Stanciu.

    Livia Doina Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România, vorbeşte în premieră într-un interviu acordat pentru gândul despre cea mai aprinsă dezbatere profesională din sistemul judiciar românesc. Este vorba despre modul în care este înţeles principiul aplicării legii penale mai favorabile. Recent, Curtea constituţională a decis că legea penală favorabilă nu poate fi determinată pe instituţii autonome, pentru că astfel se creează o a treia lege. Altfel spus, dacă judecătorul preia un articol din vechiul Cod după care mai pune un articol din noul Cod, practic, rescrie Codul Penal. Astfel, judecătorii s-ar transforma din cei care aplică legea în leguitori, adică ar prelua atribuţiile Parlamentului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: În septembrie, după evaluarea impactului reducerii TVA la pâine, se discută scăderea la carne

     Premierul Victor Ponta a spus că “producătorii de carne cer, pe bună dreptate, scăderea TVA la carne”, iar această măsură va fi discutată în toamnă.

    “Nu vreau să fac promisiuni fără acoperire, vreau doar să spun că, în septembrie, după ce avem impactul la un an pe produsele de panificaţie, ne vedem cu toţi producătorii din industria cărnii şi vedem care este calendarul real, ca dânşii să-şi poate face şi un bussines plan, să ştie foarte clar ce investiţii fac”, a declarat Ponta.

    Premierul a spus că după reducerea TVA la pâine “s-a redus simţitor evaziunea fiscală” şi că măsura va fi aplicată, înainte de sectorul cărnii, pentru produsele tradiţionale, bio şi legume-fructe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Guvernul aplică un plan de acţiune pentru creşterea investiţiilor companiilor americane

     “Am discutat în octombrie, la Washington, cu secretarul de stat pentru Comerţ un plan de acţiune, pe care Guvernul l-a şi finalizat şi îl implementează în această perioadă, pentru creşterea investiţiilor companiilor americane, încurajarea comerţului, a dezvoltării economice şi a colaborării între cele două ţări”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum trebuie să te îmbraci la inteviul de angajare ca să obţii jobul dorit: “Nu poţi folosi aceleaşi haine oriunde”

    SE SPUNE CĂ „HAINA NU-L FACE PE OM” ŞI PUŢINI DIRECTORI DE RESURSE UMANE RECUNOSC FAPTUL CĂ, LA INTERVIUL DE RECRUTARE, PRIMA IMPRESIE GHIDEAZĂ DE FAPT DISCUŢIA CĂTRE UN SCENARIU MAI MULT SAU MAI PUŢIN AVANTAJOS PENTRU CANDIDAT. Înainte ca recruiterul să afle de la sursă ce ştie, ce a făcut şi cât de bine pregătit este potenţialul angajat, primele zece secunde sunt esenţiale pentru a-şi crea o părere. Cu alte cuvinte, hainele în culori stridente, o bluză prea decoltată, o cămaşă cu mâneci scurte, pantofii prăfuiţi sau hainele care par să incomodeze candidatul pot face mai mult rău decât prea puţine diplome.

    „Se spune că primele zece secunde sunt esenţiale pentru a ne crea o impresie despre persoana cu care interacţionăm. Să te prezinţi într-o ţinută vestimentară adecvată este o formă de respect şi de interes faţă de compania şi de jobul pentru care ai aplicat. Vestimentaţia trebuie să fie în concordanţă cu poziţia pentru care aplici şi cu ţinuta zilnică pe care o vei adopta ulterior„, spune Dragoş Gheban, managing partner în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care deţine platforma de recrutare online Hipo.ro.

    Prin urmare, poţi opta fie pentru clasicul costum, fie pentru o ţinută mai casual (fustă sau pantaloni, alături de o cămaşă/bluză şi un sacou). Pantalon sau fustă închisă la culoare şi cămaşă sau bluză albă, deşi este o combinaţie clasică, nu dă greş. Pentru a ieşi puţin din tipar însă, Răzvan Vâlceanu, cel care a ocupat timp de cinci ani poziţia de director general în cadrul furnizorului de soluţii software de tip antivirus Bitdefender şi a lansat de curând un brand de cămăşi made to measure, spune că orice candidat poate purta butoni într-o culoare contrastantă faţă de restul ţinutei. Pe de altă parte, candidatele pot să aleagă o curea de culoare diferită, spre exemplu, pentru a sparge monotonia.

    INDIFERENT DE SFATURILE CONCRETE PE CARE LE DAU SPECIALIŞTII ÎN RESURSE UMANE PENTRU CREAREA ŢINUTEI POTRIVITE LA INTERVIU, TOŢI SUNT DE PĂRERE CĂ ACEASTA TREBUIE SĂ FIE ÎN ACORD CU STILUL VESTIMENTAR AL COMPANIEI PENTRU CARE APLICĂ, RESPECTIV AL TIPULUI DE VESTIMENTAŢIE SPECIFICĂ INDUSTRIEI ÎN CARE URMEAZĂ SĂ LUCREZE, PENTRU CĂ CERINŢELE SAU AŞTEPTĂRILE RECRUITERILOR POT FI TOTAL DIFERITE.

    Adică, la un interviu de recrutare pentru un job într-o agenţie de publicitate sau într-o firmă de IT, recruiterul nu se aşteaptă să vadă un candidat îmbrăcat în costum, cu cravată şi geantă tip diplomat sau o candidată care s-a încorsetat într-un deux-pieces, ci vor oameni creativi (un accesoriu într-o nuanţă diferită sau poate o cămaşă cu model). Sunt chiar şi companii care sacrifică „apariţia„ în favoarea creativităţii.

    „În cazul companiei noastre focusul este pe ceea ne transmit candidaţii, nu pe modul cum aceştia sunt îmbrăcaţi. Recomandarea noastră este să vină îmbrăcaţi într-o ţinută în care se simt confortabil. Dacă un candidat doreşte să vină în pantaloni scurţi şi sandale, nu avem nimic împotrivă”, spune Andreea Gorgonea, directorul de resurse umane al subsidiarei locale a producătorului de jocuri King, cu aproape 100 de angajaţi.

    Puţini angajaţi au însă norocul acesta. Cei care lucrează în domeniul financiar şi, în general, cei care s-au angajat pe poziţii care implică lucrul cu publicul sau direct cu clienţii sunt supuşi unui dress code. Sunt destule cazuri în care angajaţii abia intraţi în companie, necunoscând politica acesteia vizavi de stilul vestimentar, au fost atenţionaţi să renunţe la pantofii sport, la pantalonii scurţi sau la fustele scurte.

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • România bate la uşile agenţiilor de rating încercând să le convingă că merită calificative mai bune

    AU TRECUT APROAPE ŞASE ANI DE CÂND AU APĂRUT PRIMII NORI NEGRI AI CRIZEI MONDIALE, CRIZĂ CARE A ADUS ODATĂ CU DECLINUL PIEŢELOR FINANCIARE ŞI AL ECONOMIILOR ŞI VESTEA NEPLĂCUTĂ A RETROGRADĂRII RATINGULUI ROMÂNIEI ÎN LIGA „JUNK„.

    Şi tot atât timp a trecut de când România bate necontenit la uşile marilor agenţii de rating încercând să le convingă că este pe drumul cel bun şi că merită calificative mai bune.

    O îmbunătăţire a ratingului României ar avea consecinţe pozitive pentru piaţa de capital, dar şi pentru relaţia cu alte categorii de investitori. Un calificativ mai bun poate să se reflecte într-o îmbunătăţire a percepţiei investitorilor, în prime de risc de ţară mai scăzute, adică în costuri de finanţare de pe piaţă mai mici.

    În timp ce Moody’s a rămas conservatoare în toată această perioadă de criză, menţinând calificativul României în categoria recomandată investitorilor, Standard & Poor’s (S&P) şi Fitch s-au grăbit să ne coboare în toamna anului 2008 la un etaj inferior, în categoria „junk„.

    Astfel, ţara a fost scoasă din categoria ţărilor cu risc scăzut în care intrase în 2005. Cu excepţia notei de la Moody’s, România a ajuns să aibă ratinguri mai proaste decât la momentul intrării în Uniunea Europeană. Startul retrogradării a fost dat de către S&P – şi România devenea în 2008 singura ţară membră a Uniunii Europene cu rating sub pragul recomandat pentru investiţii. Apoi, a urmat agenţia de rating Fitch.

    Şi, dacă la jumătatea anului 2011 Fitch s-a înduplecat să ne dea biletul de trecere pentru reîn-toarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiţii, majorând calificativul acordat României cu o treaptă, S&P şi-a păstrat o optică mai severă, sancţionând mai dur România. În ciuda îmbunătăţirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor şi a trei acorduri succesive cu FMI, S&P nu a vrut să crediteze România cu calificative mai bune şi a menţinut ratingul în „junk„.

    Iar plasamentele în titluri emise de România pe pieţele internaţionale de capital au rămas în categoria celor cu un grad speculativ ridicat.

    Calificativul S&P a ajuns să fie în contradicţie cu situaţia concretă de pe piaţă, unde percepţia de risc în ceea ce priveşte România s-a îmbunătăţit considerabil.

    Calificativele agenţiilor de rating au fost monitorizate cu mare atenţie de pieţele financiare în anii care au precedat criza. Dar blazonul agenţiilor de rating a ieşit uşor şifonat de scandaluri în ultimii ani. Iar investitorii de pe pieţele externe de capital, şi nu numai, au început să nu mai pună atât de mult accentul pe nivelul ratingurilor. Şi titlurile româneşti au ajuns să fie tranzacţionate ca şi când notele ar fi substanţial mai bune.

  • Directiva de utilizare doar a sistemelor de iluminat nepoluante, aplicată din 2017

     Solicitarea i-a fost înaintată premierului în timpul vizitei la sediul companiei ale cărei principale activităţi sunt furnizarea de energie electrică şi producţia de energie în cele zece microhidrocentrale pe care le deţine, precum şi producţia de corpuri de iluminat şi de echipamente de distribuţie şi măsurare a energiei.

    Astfel, directorii companiei i-au cerut premierului să dispună ca Ministerul Mediului să revină asupra deciziei de prelungire cu încă cinci ani a permisiunii de comercializare pe piaţă a altor elemente de iluminat (cu mercur, ioduri metalice) decât cele cu LED sau termice (halogen), astfel încât Directiva UE privind eliminarea corpurilor de iluminat cu caracter poluant, cum ar fi becurile cu halogenuri metalice, şi folosirea numai a sistemului LED, nepoluant şi economicos, să fie aplicată din 2017.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Restructurarea creditelor, aplicată probabil de la 1 iulie. Va fi opţională pentru bănci şi persoane

     Întrebat de presă când va fi aplicată măsura restructurării creditelor pentru populaţie şi dacă este finalizat proiectul de act normativ în acest sens, Ponta a precizat că măsura va fi aplicată probabil cu 1 iulie.

    “Probabil de la 1 iulie. Imediat ce este gata finalizat proiectul, va fi pus pe site. Nu va fi obligatoriu, va fi opţional, şi pentru persoane, şi pentru bănci”, a declarat premierul.

    El a precizat că proiectul va fi include condiţiile discutate cu organismele financiare internaţionale şi vor fi puse în dezbatere publică.

    Restructurarea îmrumuturilor populaţiei prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeşalonare, de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost APROBATĂ de Guvern

     Aprobarea ordonanţei de urgenţă, care modifică Codul Fiscal, a fost anunţată de Guvern la finalul şedinţei de miercuri, fără alte detalii.

    Conform proiectului, profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice -maşini, utilaje şi instalaţii de lucru – folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile este scutit de impozit.

    Firmele care beneficiază de această facilitate au obligaţia de a păstra în patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi echipamentele tehnologice transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, în cazul în care societatea beneficiară preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi echipamentele tehnologice înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro