Au ramas fara serviciu sau abia au absolvit, iar o slujba e tot
mai greu de gasit. Pentru putinele posturi disponibile in aceste
zile, batalia intrece orice fel de imaginatie. Sute de candidati se
lupta pentru acelasi loc de munca, iar diferenta intre ei poate fi
facuta de cele mai mici detalii.
AM UITAT UNDE-AM LUCRAT (CV-ul ideal pentru angajare pe timp de
criza)
In cele mai multe cazuri, CV-urile pe care le primesc agentiile
de recrutare sunt cereri de angajare pasive, care vin prin
portaluri specializate, precum eJobs sau Bestjobs. Nu e tocmai cea
mai buna metoda pentru candidat, sustin specialistii, pentru ca asa
nu interactioneaza cel mai bine cu recrutorul.
“Intr-un screening de CV-uri, recruiterul poate vedea chiar si o
mie de exemplare. E clar ca nu o sa poata acorda aceeasi atentie
tuturor CV-urilor pe care le vizualizeaza”, explica Monica Dona,
Human Capital Consultant la Lugera & Makler, care insista pe
faptul ca astfel se pot pierde elemente esentiale. Cum trebuie deci
sa procedeze un solicitant de loc de munca?
Daca prefera site-urile de recrutare, ar trebui sa nu-si
risipeasca optiunile, intrucat pentru o agentie toate solicitarile
lui online sunt vizibile, chiar daca sunt pentru posturi diferite:
“Un absolvent de ASE care a depus solicitare si pentru un post de
manipulant, si pentru unul de coordonator de logistica arata ca
este putin defocalizat, ca nu stie ce vrea si isi cauta un job cu
orice pret”. Monica Dona vorbeste in acest caz despre candidatii
care nu citesc atent anunturile de angajare si depun solicitari
pentru orice fel de post.
Cealalta metoda este a contactului direct, cand candidatul vine
direct la sediu cu un CV in mana si incearca sa obtina o discutie
de cateva minute cu un consultant si sa se lamureasca daca are
acolo o perspectiva sau nu. Potrivit recrutorilor, acesti candidati
sunt mai activi, dau dovada ca stiu clar ce isi doresc si adeseori
sunt mai bine pregatiti.
Exista insa o serie de erori frecvente pe care le identifica
specialistii in resurse umane. Greseala cel mai intalnita este
aceea ca oamenii nu specifica perioadele in care au colaborat
anterior cu alte companii, chiar daca relevante sunt inclusiv
perioadele de internship. “Cu cat sunt mai detaliate CV-urile, cu
atat poti sa gasesti mai usor ce anume este relevant pentru postul
pentru care il recrutezi”, spune Monica Dona.
De multe ori, explicatia pentru omisiuni e cat se poate de
omeneasca, dar nu e scuzabila din punctul de vedere al
recrutorului: cand vin la interviu, unii candidati nu-si amintesc
exact perioadele in care au lucrat: “E putin frustrant si pentru
recruiter, pentru ca trebuie sa stea si sa faca munca de detectiv.
Spune destul de multe despre omul cu care vorbesti”.
Oana Datki, directorul general al Consulteam, partenerul Mercer
pentru Romania, observa ca, la nivelul specialistilor pe care ii
recruteaza, 30% dintre CV-urile care ii trec prin mana sunt bine
scrise, iar in randul managerilor, procentul este dublu.
Principalele minusuri sunt insa, din nou, lipsa detaliilor
despre responsabilitatile pe care candidatii le-au avut anterior.
In unele cazuri, si exprimarea e deficitara, greoaie, lipsesc
verbele care sa exprime o actiune; “aspectele de acest gen pot fi
definitorii pentru a ilustra modul cum reusesti sa te vinzi”. Daca
unele CV-uri sunt lipsite de date precise, exista, firesc, si
situatia contrara. “Se minte, in sensul ca se exagereaza anumite
competente si realizari, iar asta se intampla si cu ocazia
interviului.” Monica Dona spune ca de multe ori se dovedeste ca
realizarea cu care se mandreste candidatul nu e una individuala, ci
de grup, iar contributia lui nu poate fi asumata decat astfel.
Desi sunt mai dificil de confirmat anumite studii ori stapanirea
unor programe de utilizare a calculatorului, iar in timpul
interviului evident ca nu se poate testa totul, in final
competentele (sau lipsa lor) vor iesi la iveala, sustin
specialistii.
