BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • 7 cifre = sase zerouri

    Spre deosebire de cuvinte, cifrele sunt inselatoare. Au prostul obicei de a se juca de-a v-ati ascunselea cand nu suntem atenti si sa se reaseze in alta ordine in mintea noastra in cele mai proaste momente. Ca de exemplu in fata ATM-ului, atunci cand PIN-ul cardului bancar devine o amintire chiar mai vaga decat prima poezie invatata la scoala. Asta ca sa nu vorbim despre mult prea lentul proces de invatare a propriului numar de telefon mobil… Care este acum doar un vis urat pentru fericitul proprietar al numarului de telefon 666.66.66, devenit in mod oficial cel mai scump numar de telefon din lume, achizitionat la licitatie – unde altundeva? – in Orientul Mijlociu pentru considerabila suma de 2, 75 milioane de dolari.

    Alo, centrala?
    Atunci cand numerele de telefon au fost inventate pentru prima oara, acestea erau foarte scurte, neavand mai mult de 2 sau 3 cifre, combinatiile rezultate fiind suficiente pentru a acoperi numarul abonatilor la serviciile telefonice din acele vremuri de inceput ale telecomunicatiilor. Pe masura ce sistemele telefonice au inceput sa creasca in dimensiuni astfel incat sa reuseasca sa cuprinda intreaga lume, numerele de telefon au inceput sa creasca si ele in lungime si complexitate, incepand apoi sa deserveasca si alte aparate, precum faxuri si computere.
    Insa complexitatea acestora dauneaza grav memoriei si astfel, ca toate resursele limitate, numerele usor de memorat au devenit adevarate bunuri de patrimoniu, in special pentru companiile mari din industria serviciilor care isi doresc sa fie cat mai “abordabile” pentru clientii lor. Duse sunt insa vremurile de aur in care numerele de telefon bune erau oferite gratis. Astazi, pentru a avea un numar de telefon usor de memorat trebuie sa faci rezervari din timp, sa lupti, sa negociezi sau chiar sa participi la licitatii.
    In Qatar, de exemplu, cea mai mare companie de telefonie mobila, Qtel, stie exact cat valoreaza cel mai pretios numar de telefon pe care il poseda: 10 milioane de riyali. Adica 2, 75 milioane de dolari, suma pentru care castigatorul licitatiei organizate de compania de telefonie in luna mai a anului trecut in capitala Qatar-ului si-a adjudecat controversatul numar de telefon compus dintr-o serie de 7 cifre de sase. Pretul de pornire al licitatiei a fost de 1 milion de riyali (275.000 de dolari), insa in scurt timp sase dintre cei opt aspiranti la titlul de proprietar al neobisnuitului numarului de telefon s-au retras din cursa, lupta continuand intre doar doi dintre participantii la licitatie. Waleed al-Sayyed, executive officer al Qatar Telecommunications Company (Q-TEL), organizatorul licitatiei, a declarat reporterilor ca cele 10 milioane riyali (2,75 milioane de dolari) stransi in urma licitatiei au fost donati unei cauze caritabile, fiind oferiti Fundatiei de Servicii Medicale Hamad pentru a finanta construirea unor clinici si spitale in zonele izolate ale tarii, iar banii stransi din taxa de participare la licitatie, platita de cei 8 licitatori, in valoare de 3.000 de riyali (825 de dolari), a fost donata unor organizatii de caritate locale. Chiar daca vesticii privesc cu rezerva cifra sase, considerand-o numarul imperfect avand in vedere implicatiile sale religioase, se pare ca nu acesta este consensul si in Qatar, acolo unde pronuntarea cifrei 6 este similara cu pronuntarea cuvantului “ellah” care inseamna Dumnezeu.
    Qtel nu este de altfel nici prima companie premium de telecomunicatii din lume care a organizat o asemenea licitatie, iar dupa succesul inregistrat de aceasta, cu siguranta nici ultima. Recordul anterior a fost detinut de compania aeriana chineza Sichuan, care a platit guvernului Chinei 2,33 milioane de yuani, adica echivalentul a 500.000 de dolari, pentru numarul de telefon 888-8888 pe care l-a alocat apoi unei linii telefonice disponibile non-stop clientilor companiei. “Toti angajatii companiei sunt de parere ca achizitionarea acestui numar de telefon a meritat fiecare ban din pretul platit”, a declarat la scurt timp dupa licitatie Xing Bing, purtatorul de cuvant al liniei aeriene, facand referire la usurinta memorarii numarului de catre clienti, dar si la superstitia chinezilor carora le va face placere sa foloseasca acest numar de telefon, deoarece cuvantul cantonez care inseamna “bogat” este foarte similar cu cel care inseamna “opt”. Cu toate acestea, se pare ca nu numai clientilor liniei aeriene le-a facut placere sa formeze numarul norocos, deoarece oficialii companiei s-au plans de numarul mare de apeluri gresite si de glumele la telefon pe care copiii le fac in permanenta, tinand linia blocata.

    Depinde de prefix
    Schimbati prefixul, de la cel al Chinei la cel al SUA, si veti nimeri nu la Sichuan Airlines, ci la co-fondatorul Apple Computers, Steve Wozniak. Nu se stie exact cat a platit excentricul milionar pentru numarul de telefon 888-8888, avand in vedere ca in Statele Unite nu s-a organizat inca vreo asemenea licitatie, insa se stie ca “Woz” a asteptat foarte mult timp sa intre in posesia acestui numar de telefon, pe care il considera “triumful sau filonumeric”. Dupa ce s-a retras din Apple, Woz a inceput sa colectioneze numere de telefon, iar scopul sau declarat era acela de a-si “incununa” colectia cu unul in care sa repete aceeasi cifra, insa spre nenorocul sau o perioada indelungata in Silicon Valley, unde acesta locuia, nu existau prefixe cu trei cifre identice, astfel incat Woz a trebui sa se multumeasca sa stranga numere precum 221-1111.
    Cand, intr-o zi a aflat intamplator ca prefixul 888 urma sa fie introdus in Silicon Valley, Woz deja se pregatea pentru noul sau numar de telefon, pe care l-a obtinut dupa mai multe luni de asteptari si strategii. Insa, dupa cum au descoperit si “tizii sai telefonici” de la Sichuan Airlines, numarul s-a dovedit a fi inutilizabil, acesta primind mai bine de 100 de apeluri gresite pe zi.

  • Am intrat in anul scumpirilor: Creste pretul alimentelor!

    Pretul alimentelor romanesti va suferi majorari imporante. Painea se scumpeste inca din primul trimestru cu 30 – 40 %, astfel ca in curand vom da un leu pe o banala franzela. Fructele si legumele vor iesi si ele pe piata cu preturi umflate cu 30%.

    Vom plati mai mult cu 15% si pentru carnea de porc dar si pentru preparatele din carne, la fel si pentru lapte.

    Mai multe amanunte, aici

  • Fructele si legumele se vor vinde cu etichete

    Guvernul a hotarat ca toti comerciantii de legume si fructe proaspete sa-si eticheteze produsele asa cum cer normele europene. Asta inseamna ca, de saptamana viitoare, consumatorul trebuie sa gaseasca in dreptul fiecarui raion o eticheta cu toate informatiile de identificare ale produsului respectiv. Acestea sunt: tara de origine, numele celui care a ambalat produsul, soiul si cantitatea.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Mai bine la bursa din Varsovia

    Conform Financial Times, Andrei Verevski, proprietarul companiei si avocat al blocului politic BIUT, condus de Iulia Timosenko, spune ca listarea va arata oportunitatile uriase pe care le are agricultura ucraineana. Kernel, care detine 35% din piata locala de ulei de floarea-soarelui, are o valoare estimata de 350-400 de milioane de euro.

    Grupul controleaza mai multe fabrici de imbuteliere a uleiului de floarea-soarelui si cea mai mare retea de silozuri din Ucraina.
    Banii obtinuti vor fi folositi pentru construirea unor noi facilitati de productie de ulei de floarea-soarelui, rapita si soia, pentru unele facilitati portuare si pentru extinderea pe pietele externe. In procesul de listare, Kernel este consiliata de grupul financiar ING. Verevski se asteapta la o cerere substantiala din partea fondurilor mutuale si de pensii din Polonia, sperand ca firma pe care o detine sa beneficieze de o lichiditate ridicata.
    Andrei Bulah, de la biroul din Kiev al companiei de consultanta Deloitte & Touche, spune ca alegerea facuta de Kernel are mari sanse de succes, deoarece Varsovia este mai apropiata din punct de vedere cultural de Kiev decat Londra.

  • Go @ Domo

    In ceea ce priveste acel magazin sau oricare altul cu o suprafata mai mica de 3.000 de metri patrati, raspunsul la intrebarea mea este cel mai probabil “Nu”. Dar pe magazinul Domo din cartierul Militari ar putea, incepand cu anul viitor, sa scrie mare Technomarket. Legatura dintre “specialistul in electrocasnice”, cum este alintat Domo de cei din conducere, si lantul de retail Technomarket din Bulgaria este simpla: au acelasi proprietar, si anume fondul de investitii Equest.
    La sfarsitul lunii septembrie, pe 28 mai exact, a fost finalizata tranzactia prin care proprietarii Domo – familiile Szarvadi si Hegedus-, precum si fondul de investitii RAEF au incasat 62,5 milioane de euro de la Equest pentru 75% din actiunile companiei. Iar in aceeasi zi a avut loc si deschiderea oficiala a primului Technomarket in Romania – un magazin “pilot” aflat la Targoviste. E mult, e putin? La momentul inceperii negocierilor dintre cele doua companii, Domo era evaluata de mai multi specialisti din piata la o valoare cuprinsa intre 80 si 100 de milioane de euro. Cei de la Equest au calculat valoarea de piata a retailerului de electronice si electrocasnice la putin peste 83 de milioane de euro si au platit exact 75% din aceasta valoare pentru a cumpara pachetul majoritar de actiuni al Domo.
    Restul de 25% de actiuni au ramas in cea mai mare parte in posesia celor doua familii fondatoare ale companiei, un procent de 0,5% apartinand in prezent unei persoane fizice. Lorand Szarvadi (foto), directorul executiv al companiei, spunea insa ca Equest va prelua si restul de actiuni.
    Singura conditie ar fi ca Domo sa atinga anumite obiective anul acesta si anul viitor. Asa ca pe Szarvadi il asteapta doi ani incarcati, perioada de care depinde insa cati bani ar mai putea primi omul de afaceri pentru restul actiunilor. Dar… cu peste 20 de milioane de euro in cont, Lorand Szarvadi nu ar trebui sa mai aiba motive de ingrijorare.

  • Ajutoare de 400 mil. euro pentru agricultori

    "Ajutorul a fost aprobat în unanimitate de membrii Consiliului, care au făcut dovadă de solidaritate în privinţa problemelor fermierilor români", a declarat ministrul portughez al Agriculturii, Jaime Silva, după o reuniune cu omologii săi europeni, la Luxemburg. Anumite ajutoare la nivel naţional trebuie să obţină acordul Comisiei Europene sau al guvernelor celor 27 de state membre. Seceta din timpul verii a redus la jumătate producţia de grâu prevăzută pentru acest an în România, iar în cazul altor culturi producţia va fi diminuată cu 35-40% faţă de nivelul de anul trecut.

    Aflati mai multe detalii pe www.mediafax.ro

  • Investitie romaneasca de 400 mil. $

    Cuprom Romania, unul dintre cei mai mari producatori de cupru electrolitic, sarma laminata, trefilata si conductoare din Europa de Est, se pregateste pentru cea mai mare investitie romaneasca in strainatate.
    Cuprom a fost actorul principal in procesul de privatizare a producatorului de cupru RTB Bor din Serbia, oferind cea mai mare suma, si anume 400 de milioane de dolari (circa 304 milioane de euro). In urma acestei achizitii, compania va prelua exploatarile de cupru, de suprafata si subterane, din Bor si Majdanpek, precum si o unitate de topire si rafinare a minereului. In acest fel, firma isi va asigura materia prima si va fi ferita de pericolul reprezentat de fluctuatiile mari de pret de pe pietele internationale.
    Cuprom, cu o cifra de afaceri de 200 de milioane de dolari (160 de milioane de euro) estimata pentru 2007, este condusa de Horia Sima si Horia Pitulea, prin intermediul companiei Lipomin Lipova, si de Ionut Costea, presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. Pe langa planul legat de investitia in Serbia, cei trei actionari ai Cuprom vizeaza o serie de investitii conexe, in industria lemnului, a lactatelor si a turismului. Mai mult, ei au preluat deja afacerea cu ape minerale Carpatica de la Petrom.
    In total, in urmatorii patru ani, Cuprom va investi peste 150 de milioane de dolari la RTB Bor in tehnologii cu impact asupra calitatii mediului, pentru a aduce producatorul sarb la standardele europene. Finantarea se va face prin intermediul bancilor internationale Merrill Lynch si Deutsche Bank, iar termenul limita pentru incheierea contractului de vanzare si transfer al drepturilor de exploatare a complexului minier si metalurgic este 4 martie 2007.

  • Cocor – cel mai luxos spatiu comercial peste trei ani

    Actionarii societatii Cocor au decis realizarea unei investitii de 24 de milioane de euro pentru modernizarea magazinului din centrul Capitalei. Investitia va acoperi schimbarea actualei fatade cu un panou publicitar de mari dimensiuni compus din leduri in valoare totala de 2 milioane de euro, construirea, pentru 2,5 milioane de euro, a unei parcari supraetajate de 250 locuri in spatele magazinului, amenajarea subsolului pentru spatii comerciale si o schimbare a structurii care va cuprinde inclusiv inlocuirea peretilor si a tavanului. De asemenea, firma planuieste deschiderea unui restaurant pe acoperisul cladirii, care va oferi o priveliste panoramica asupra centrului Bucurestiului.In urma acestor modificari, noul Cocor va pune la dispozitie cu 50% mai mult spatiu de inchiriat, iar fatada-ecran a magazinului va genera venituri anuale de circa 500.000 de euro din publicitate fata de 50.000 euro in prezent. Per total, magazinul isi va dubla cifra de afaceri.In prezent, Cocor are o cifra de afaceri de 4 milioane de euro si o suprafata inchiriabila de 6.000 de metri patrati, la un nivel al chiriilor de 30 euro/mp/luna. Din 1973, anul infiintarii sale, magazinul nu a mai fost modernizat. Viitoarea identitate a Cocor va fi marcata de un logo si o sigla noua, dar denumirea va ramane aceeasi.

  • Un ramas bun de 210 mil. $

    Firmele-gigant ale lumii platesc sume uriase pentru a atrage, dar si pentru a putea demite executivii de top. Conform unui studiu efectuat de Kevin Murphy, profesor de finante la University of Southern California, salariile top-executivilor au atins in 2005 un nivel de 369 ori mai mare decat salariul mediu. In plus, contractele de angajare prevad milioane de dolari pe care firmele trebuie sa le plateasca in schimbul solicitarii demisiei acestora. Robert Nardelli, directorul executiv al Home Depot, cel mai mare lant de magazine de produse pentru locuinta si gradina din Statele Unite, a primit recent 210 milioane de dolari (160 de milioane de euro) pentru renuntarea la functie. Suma, care a scandalizat actionariatul si opinia publica, se inscrie intr-un lung sir de demisii finalizate prin pachete compensatorii cel putin la fel de incredibile: 42 de milioane de dolari (32 de milioane de euro) oferite de Hewlett-Packard in schimbul demisiei lui Carly Fiorina, 198 de milioane de dolari (151 de milioane de euro) pe care fostul CEO Pfizer, Hank McKinnell, le va primi pentru plecarea sa in februarie si suma-record de 357 de milioane de dolari (272,5 milioane de euro) primita de fostul presedinte si director executiv al Exxon Mobil, Lee Raymond, la momentul demisiei sale in 2005. Manageri ca Nardelli primesc ceea ce ar putea fi numit jackpotul compensarilor. Banii ar trebui sa remunereze performantele si plusul de valoare adus companiilor, dar cazul Nardelli arata ca nu este chiar asa. Desi valoarea actiunilor Home Depot a scazut cu 7,9% in cei 6 ani in care Nardelli a fost la conducerea grupului, acest lucru nu il va impiedica pe Nardelli sa plece cu o suma ce egaleaza castigul totalizat in cei 6 ani la un loc. Un pachet compensatoriu al unui top manager include, de obicei, pensia, optiunile cu actiuni, contracte de consulting, garantia securitatii personale si a casei, masina, sofer si dreptul de a utiliza avionul companiei in interese profesionale.

  • White & Case testeaza piata

    Firme celebre de avocatura din toata lumea si-au manifestat interesul de a intra pe piata romaneasca. Casa americana White & Case negociaza cu casa de avocatura Tuca, Zbarcea si Asociatii posibilitatea unei asocieri pentru a intra pe piata, conform ZF. Piata romaneasca are o rata puternica de crestere, pe fondul intensificarii ritmului cu care se produc tranzactiile mari. In sectorul serviciilor de consultanta juridica de business sunt prezente deja primele doua firme din lume, Clifford Chance si Linklaters, ambele din Marea Britanie. Acestea au intrat pe piata prin asocieri cu firme locale. Clifford Chance, cea mai mare firma de avocatura din lume, s-a asociat cu firma de avocatura Badea, Georgescu & Asociatii, iar Linklaters cu Miculiti, Mihai & Asociatii.Tendinta marilor case de avocatura din lume de a veni pe piata romaneasca a fost amplificata de faptul ca tot mai multe companii de talie internationala activeaza in Romania. Piata avocaturii de afaceri din Romania este estimata pentru anul trecut la circa 100 de milioane de euro. Cea mai mare firma este Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, cu afaceri de 7 milioane de euro anul trecut.