BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Ordonanţa de Urgenţă 14/2017 a fost atacată în instanţă. Abrogarea OUG 13, în pericol

    La Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrată pe 10 februarie o cerere de suspendare a ordonanţei de urgenţă nr. 14, la Secţia contencios administrativ şi fiscal, acţiunea fiind introdusă de o persoană fizică. Până în prezent instanţa nu a stabilit un termen în acest caz.

    Specialiştii susţin că ordonanţa de urgenţă nu este un act administrativ ci unul normativ cu putere de lege, neputând fi suspendat de la aplicare de către instanţele din România.

    Într-o altă cauză aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, în care mai multe persoane sunt cercetate pentru despăgubiri ilegale, un inculpat a cerut sesizarea Curţii Constituţionale în privinţa ordonanţei de urgenţă prin care a fost abrogată ordonanţa 13, care prevedea modificarea codurilor penale, printre prevederi fiind abuzul în serviciu pentru care se stabilise pragul de 200. 000 de lei, sumă de la care puteau fi făcute cercetări pentru această infracţiune.

    O altă cauză în care a fost atacată OUG 14 este pe rolul unei instanţe din Timişoara.

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum au scăpat cinci români de abuzul în serviciu. Decizia Curţii Constituţionale vs. acuzaţiile procurorilor. Ce au invocat avocaţii

    În aceeaşi zi, la instanţa din Alba Iulia, un angajat al Consiliului Judeţean Hunedoara a scăpat de executarea pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.

    Decizia CCR invocată de avocaţi

    Cele două cazuri sunt considerate fără precedent în Justiţia românească şi ambele situaţii au la bază decizia Curţii Constituţionale din vara anului trecut, privind abuzul în serviciu.

    Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă).

    Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei <<îndeplineşte în mod defectuos>> din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce spune presa internaţională despre Kovesi, starul controversat al luptei anticorupţie. Între susţinere şi vânătoarea de vrăjitoare

    Jurnaliştii de la BBC vorbesc, în materialul intitulat “Laura Codruţa Kovesi, controversatul star român al luptei anticorupţie”, despre susţinerea populară, dar şi acuzaţiile la adresa sa potrivit cărora foloseşte metode de pe vremea regimului comunist.

     

  • Mesajul TULBURĂTOR al actriţei Maia Morgenstern către actuala clasă politică. „Ar trebui să-mi fie frică mie să spun adevărul?”

    Actriţa se simte înşelată de clasa politică din România. Maia Morgenstern tranşează situaţia din ultimele zile şi se declară îngrozită de ”bolovanii azvârliţi”, dar recunoaşte că nu se teme să spună adevărul, pentru că îşi doreşte să respire un aer curat. 

    „Nu sunt om politic. Nu am făcut, nu fac şi nu voi face parte din niciun partid politic. Nu am beneficiat în niciun fel de vreun avantaj sau privilegiu politic. Că am fost folosită? Se prea poate”, spune ea, care trannsmite un mesaj tulburător.

    Mesajul TULBURĂTOR al actriţei Maia Morgenstern către actuala clasă politică:  „Ar trebui să-mi fie frică mie să spun adevărul?” 

  • David Beckham, protagonistul unui scandal NECRUŢĂTOR în mass-media. De ce este ACUZAT fostul fostbalist

    David Beckham, fostul star al fotbalului britanic, o celebritate internaţională, este protagonistul unui scandal necruţător în mass-media, după ce o serie de email-uri ale unui grup de hackeri ridică întrebări asupra operelor sale de caritate.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

     

  • Încă un SCANDAL de proporţii la Parlament. Când toţii ochii erau spre guvern, s-a întâmplat asta

    „Conform legii, bugetul Curţii de Conturi se aprobă de către plenul Curţii de Con­turi. Guvernul e obligat ca în funcţie de for­ma aprobată de plenul Curţii, să-l pre­zinte la Parlament. E problema Parla­men­tului. Dacă Guvernul avea amen­damente, trebuia să vină cu ele argumentate şi să prezinte în faţa comisiilor de buget-finanţe. Bugetul pe care îl am pentru 2017 nu îmi acoperă plata salariilor pentru cei aflaţi în plată la ora actuală, pe două luni de zile” 

    Încă un SCANDAL de proporţii la Parlament. Când toţii ochii erau spre guvern, s-a întâmplat asta

  • Scandal la Parlament. Şeful Curţii de Conturi acuză guvernul de încălcarea legii

    Preşedintele Curţii de Conturi Nico­lae Văcăroiu acuză guvernul şi Parlamentul de încălcarea legii în ceea ce priveşte bugetul insti­tuţiei, afirmând că „toată lumea e feri­cită dacă nu mai există Curtea de Conturi“.

    „Conform legii, bugetul Curţii de Conturi se aprobă de către plenul Curţii de Con­turi. Guvernul e obligat ca în funcţie de for­ma aprobată de plenul Curţii, să-l pre­zinte la Parlament. E problema Parla­men­tului. Dacă Guvernul avea amen­damente, trebuia să vină cu ele argumentate şi să prezinte în faţa comisiilor de buget-finanţe. Bugetul pe care îl am pentru 2017 nu îmi acoperă plata salariilor pentru cei aflaţi în plată la ora actuală, pe două luni de zile. Se spu­ne că la rectificare. Asta e cu totul alt­ceva şi eu nu mă bazez niciodată pe rectificări, mă bazez pe lege, iar bugetul trebuie să se facă pe legi în vigoare“, a decla­rat Văcăroiu la finele săptămânii, la votarea în comisiile de specia­litate a buge­tu­lui instituţiei.

    Bugetul Curţii pe 2017 este de 254 mil. lei, în creştere cu 7% faţă de 2016. Curtea are, po­trivit ultimelor date ale Fi­nan­­ţelor, 1.586 de angajaţi.

    Preşedintele Curţii de Con­turi a mai spus că, în această situa­ţie, nu exclude eventuale disponi­bilizări, însă activitatea instituţiei ar putea fi afectată.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Suma fabuloasă pe care o cheltuieşte pe lună unul dintre cei mai cunoscuţi actori din lume

    Aceştia pretind că actorul a cheltuit sume precum 75 de milioane de dolari pe cele 14 case, 18 milioane de dolari pe un iaht sau 4 milioane de dolari pe o casă de discuri falimentară. „Deep este vinovat integral pentru haosul pe care îl trăieşte din punct de vedere financiar”, afirmă aceştia. „A refuzat să trăiască conform veniturilor sale şi avertismentelor repetate cu privire la starea sa financiară”, spun consultanţii care, la rândul lor, l-au dat în judecată pe Johnny Deep.

    Aceştia îl acuză că a cheltuit, în ciuda avertismentelor lor, sume precum: 300.000 de dolari pe lună pentru personalul de 40 de oameni, 200.00 de dolari pe lună pe avioane private, 150.000 de dolari pe lună pentru securitate non-stop sau 30.00 de dolari pe lună pe achiziţionarea sau importul de vinuri. De asemenea, a avut nevoie de 12 unităţi de depozitare pentru colecţia sa memorabilă de la Hollywood.

    Luna trecută, Deep şi-a acuzat grupul de administrare fiscală că îi datorează 25 de milioane de dolari. Printre capetele de acuzare se numără şi faptul că aceştia nu i-au depus impozitele la timp, fapt ce îl costă acum 5,7 milioane de dolari penalizări.

     

  • Cum a ajuns acest film unul dintre cele mai controversate proiecte ale anului

    Echipa de producţie a filmului de familie „Câinele, adevăratul meu prieten“ a fost acuzată de cruzime împotriva câinelui Hercules, protagonistul fimului, după ce pe internet a apărut un videoclip în care Ciobănescul geman este forţat să intre într-o piscină cu apă clocotită pe platourile de filmare informează bbc.com.

    Redată din perspectiva celui mai simpatic căţel prin vocea lui Josh Gad, povestea de familie îi mai reuneşte în distribuţie pe actorii Britt Robertson, KJ Apa, John Ortiz, Juliet Rylance, Luke Kirby, Peggy Lipton, Pooch Hall şi Dennis Quaid. ”Câinele, adevăratul meu prieten“ este distribuit de Freeman Entertainment din 27 ianuarie, în premieră pe marile ecrane.