BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Copilul erou la numai 9 ani, care si-a salvat familia din flacari, vedeta pompierilor la Timisoara

    Incendiul cuprinsese locuinta in vreme ce in casa se aflau cei 3 copilasi ai familiei, care dormeau, un baiat de 9 ani si fratiorii lui de 2 si 5 ani.

    Baiatul de 9 ani al familiei s-a trezit primul si a fost cel care a observat flacarile. Nu s-a speriat si nu a intrat in panica. A fugit intr-un suflet in curte si a alertat-o pe mama, care nu stia ca in casa izbucnise un incendiu. Ajutata de pustiul curajos, femeia i-a scos pe cei mici din camera in care dormeau.

    Micutul erou care si-a salvat familia pana la sosirea pompierilor a fost recompensat acum de angajatii ISU Banat, care au vrut sa-i arate pretuirea pentru gestul sau.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC plănuieşte extinderea în Ungaria

    Remus Cosovanu, francizatul Spartan care deţine restaurante în Timişoara, Cluj şi Deva, a deschis pe 9 februarie, cea mai mare unitate stradală din cadrul lanţului, în urma unei investiţii de 110.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Noua unitate a înregistrat vânzări în valoare de 10.000 de euro şi 2.000 de clienţi, în primul weekend de funcţionare. Spartan ajunge astfel la 31 de unităţi, deschise în toată ţara, fiind pe locul 4 în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. Această inaugurare face parte din strategia de extindere la nivel naţional, dar şi internaţional, pe piaţa maghiară, pe care reţeaua Spartan şi Remus Cosovanu o vor implementa în 2017, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Spartan.

    Restaurantul are o surprafaţă de 280 de metri pătraţi şi se află într-o zonă cu o importanţă comercială crescută a Timişoarei, Giroc.

    “Timişorenii apreciază în mod deosebit calitatea produselor şi a serviciilor Spartan, fapt pentru care stau mărturie cele cinci restaurante pe care le-am deschis deja aici, datorită cererii foarte mari. Mi-am dorit foarte mult să deschid un restaurant mai spaţios, în care lumea să vină şi să poată mânca în tihnă. Nu mi-am propus neapărat acest lucru, dar iată că am reuşit să inaugurăm cea mai mare unitate stradală a Spartan de până acum. Ceea ce vreau în acest moment este ca toţi cei care ne vor trece pragul să fie mulţumiţi de faptul că de acum vor regăsi aceleaşi meniuri gustoase şi de calitate, într-un decor îmbunătăţit!”, a explicat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Remus Cosovanu a ales să se îndrepte spre piaţa fast-food-ului, după ce a analizat potenţialul mai multor francize din domenii variate şi a realizat potenţialul crescut al acestui segment de piaţă. După un stagiu de pregătire ce a durat trei luni şi s-a desfăşurat în Suceava, a deschis primul său restaurant cu o investiţie iniţială de 62.000 de euro. În doar trei ani, a reuşit să deschidă şapte restaurante de succes, să întreacă McDonald’s ca vânzări la nivelul municipiului Timişoara şi să înceapă discuţiile pe marginea detaliilor extinderii în Ungaria, având în plan ca anul acesta să fie deschisă prima unitate la nivel extern, cel mai probabil în Budapesta.

    “Având în vedere succesul mărcii Spartan în România, am decis să prospectez şi pieţele externe, pentru a vedea dacă se pretează acestui format de business. Am analizat potenţialul afacerii în Europa în primul rând, dar şi în Dubai şi Thailanda, şi am prezentat conceptul mai multor centre comerciale din străinătate, care au fost extrem de receptive la propunerile noastre. Aşadar mă bazez pe date concrete, atunci când afirm că franciza Spartan ar avea un succes formidabil în Europa şi în întreaga lume şi am planificat ca 2017 să fie anul în care dăm startul expansiunii în afară!”, a adăugat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Fost fotbalist la prima echipă a Politehnicii Timişoara, unde a fost antrenat de Gheorghe Hagi, Remus Cosovanu s-a reorientat către antreprenoriat şi în 2014 a deschis primul său restaurant Spartan, în Timişoara. Trei ani mai târziu, cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro, estimată pentru finalul lui 2016, şi cu încă cinci restaurante deschise, a hotărât să prospecteze şi pieţele externe.

    Timişoara este oraşul cu cele mai multe restaurante Spartan din ţară: cinci unităţi dechise în perioada 2014 – 2017. Datorită rezultatelor obţinute până în prezent, Remus Cosovanu a obţinut exclusivitate asupra mărcii în oraşul de pe Bega, acesta fiind singurul loc din România în care Spartan are mai multe restaurante care se regăsesc exclusiv în gestiunea unui singur francizat.

    Planurile sale pentru anul în curs includ, în afară de inaugurarea primului restaurant Spartan din afara României, şi deschiderea unor noi unităţi în Timişoara şi Cluj. De asemenea, ultima parte din 2017 va marca şi apariţia primului restaurant Spartan Drive din Timişoara, unde clienţii vor putea comanda din maşină, şi care va ocupa 320 de m2 şi va fi situat la ieşirea spre Arad.

    În afară de cele şapte restaurante Spartan pe care le conduce la ora actuală, Remus Cosovanu este implicat, din anul 2016, şi în două dintre cele trei francize secundare deţinute de S.C Strong MND Corporation (compania francizoare a mărcii “Spartan”): Transylvania Burger şi Hercule, deschise în centrul comercial Shopping City din Timişoara.

    SC Corebos SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Remus Cosovanu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Timişoara, Cluj şi Deva şi are 145 de angajaţi.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.
     

     

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC plănuieşte extinderea în Ungaria

    Remus Cosovanu, francizatul Spartan care deţine restaurante în Timişoara, Cluj şi Deva, a deschis pe 9 februarie, cea mai mare unitate stradală din cadrul lanţului, în urma unei investiţii de 110.000 de euro, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Noua unitate a înregistrat vânzări în valoare de 10.000 de euro şi 2.000 de clienţi, în primul weekend de funcţionare. Spartan ajunge astfel la 31 de unităţi, deschise în toată ţara, fiind pe locul 4 în topul lanţurilor cu cele mai multe restaurante pe teritoriul României. Această inaugurare face parte din strategia de extindere la nivel naţional, dar şi internaţional, pe piaţa maghiară, pe care reţeaua Spartan şi Remus Cosovanu o vor implementa în 2017, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii Spartan.

    Restaurantul are o surprafaţă de 280 de metri pătraţi şi se află într-o zonă cu o importanţă comercială crescută a Timişoarei, Giroc.

    “Timişorenii apreciază în mod deosebit calitatea produselor şi a serviciilor Spartan, fapt pentru care stau mărturie cele cinci restaurante pe care le-am deschis deja aici, datorită cererii foarte mari. Mi-am dorit foarte mult să deschid un restaurant mai spaţios, în care lumea să vină şi să poată mânca în tihnă. Nu mi-am propus neapărat acest lucru, dar iată că am reuşit să inaugurăm cea mai mare unitate stradală a Spartan de până acum. Ceea ce vreau în acest moment este ca toţi cei care ne vor trece pragul să fie mulţumiţi de faptul că de acum vor regăsi aceleaşi meniuri gustoase şi de calitate, într-un decor îmbunătăţit!”, a explicat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Remus Cosovanu a ales să se îndrepte spre piaţa fast-food-ului, după ce a analizat potenţialul mai multor francize din domenii variate şi a realizat potenţialul crescut al acestui segment de piaţă. După un stagiu de pregătire ce a durat trei luni şi s-a desfăşurat în Suceava, a deschis primul său restaurant cu o investiţie iniţială de 62.000 de euro. În doar trei ani, a reuşit să deschidă şapte restaurante de succes, să întreacă McDonald’s ca vânzări la nivelul municipiului Timişoara şi să înceapă discuţiile pe marginea detaliilor extinderii în Ungaria, având în plan ca anul acesta să fie deschisă prima unitate la nivel extern, cel mai probabil în Budapesta.

    “Având în vedere succesul mărcii Spartan în România, am decis să prospectez şi pieţele externe, pentru a vedea dacă se pretează acestui format de business. Am analizat potenţialul afacerii în Europa în primul rând, dar şi în Dubai şi Thailanda, şi am prezentat conceptul mai multor centre comerciale din străinătate, care au fost extrem de receptive la propunerile noastre. Aşadar mă bazez pe date concrete, atunci când afirm că franciza Spartan ar avea un succes formidabil în Europa şi în întreaga lume şi am planificat ca 2017 să fie anul în care dăm startul expansiunii în afară!”, a adăugat Remus Cosovanu, director general Corebos SRL, compania prin intermediul căreia a obţinut franciza Spartan.

    Fost fotbalist la prima echipă a Politehnicii Timişoara, unde a fost antrenat de Gheorghe Hagi, Remus Cosovanu s-a reorientat către antreprenoriat şi în 2014 a deschis primul său restaurant Spartan, în Timişoara. Trei ani mai târziu, cu o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro, estimată pentru finalul lui 2016, şi cu încă cinci restaurante deschise, a hotărât să prospecteze şi pieţele externe.

    Timişoara este oraşul cu cele mai multe restaurante Spartan din ţară: cinci unităţi dechise în perioada 2014 – 2017. Datorită rezultatelor obţinute până în prezent, Remus Cosovanu a obţinut exclusivitate asupra mărcii în oraşul de pe Bega, acesta fiind singurul loc din România în care Spartan are mai multe restaurante care se regăsesc exclusiv în gestiunea unui singur francizat.

    Planurile sale pentru anul în curs includ, în afară de inaugurarea primului restaurant Spartan din afara României, şi deschiderea unor noi unităţi în Timişoara şi Cluj. De asemenea, ultima parte din 2017 va marca şi apariţia primului restaurant Spartan Drive din Timişoara, unde clienţii vor putea comanda din maşină, şi care va ocupa 320 de m2 şi va fi situat la ieşirea spre Arad.

    În afară de cele şapte restaurante Spartan pe care le conduce la ora actuală, Remus Cosovanu este implicat, din anul 2016, şi în două dintre cele trei francize secundare deţinute de S.C Strong MND Corporation (compania francizoare a mărcii “Spartan”): Transylvania Burger şi Hercule, deschise în centrul comercial Shopping City din Timişoara.

    SC Corebos SRL, înfiinţată în anul 2014, este deţinută de Remus Cosovanu, a primit franciza Spartan pentru restaurantele din Timişoara, Cluj şi Deva şi are 145 de angajaţi.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro. Lanţul de restaurante a fost fondat în 2012 şi numără 31 de restaurante, dintre care 11 sunt restaurante proprii şi alte 20 sunt în sistem de franciză, deschise în capitală şi în 19 oraşe din ţară: Suceava, Arad, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Botoşani, Galaţi, Brăila, Focşani, Târgu-Jiu, Craiova, Piteşti, Turnu-Severin, Deva, Râmnicu Vâlcea, Baia Mare, Piatra Neamţ şi Constanţa.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.
     

     

  • S-au deschis înscrierile la Innovation Labs 2017

    Înscrierile sunt deschise tinerilor care îşi doresc să trăiască experienţa unui start-up pe care să îl dezvolte alături de mentori de top, antreprenori şi specialişti în ICT şi business. Programul este organizat de Tech Lounge cu sprijinul Orange, Carrefour, BRD Groupe Société Générale, Enel, precum şi The Romanian-American Foundation, partener strategic.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii programului, Innovation Labs 2017 urmăreşte şase direcţii de dezvoltare pentru Smart Territories: Agriculture, Cyber-Security, Energy, Health & Lifestyle, Retail şi Smart Cities. Tinerii pornesc de la o idee pe care o rafinează în cadrul programului de mentorat şi care evoluează treptat într-un prototip viabil şi persuasiv, cu aplicaţii în piaţă.

    Programul Innovation Labs 2017 se va desfăşura între 4 martie şi 24 mai.

    Pre-acceleratorul Innovation Labs se afla anul acesta la a 5-a ediţie. În cei 4 ani de activitate, prin experienţa de mentorat de 3 luni au trecut 117 echipe şi peste 800 de participanţi din 4 oraşe din România.

    Printre echipele de succes ale Innovation Labs se numără:

    ·       Wyliodrin (2013) –   o platformă online care permite programarea şi monitorizarea facilă şi flexibilă a dispozitivelor embedded, stimulând învăţarea IoT prin prototipare rapidă;

    ·       Fullscreen Digital (2014) – startup specializat pe marketing digital, actualmente una din companiile lider de piaţă din România;  soluţia este inclusă în portofoliul B2B al Orange România şi în proiectul pilot al Orange din cadrul Smart City Alba Iulia 2018;

    ·       CODA Footprint  (2015) – o soluţie de cibersecuritate inovativă pentru corporaţii bazată crearea unei amprente digitale ce permite identificarea rapidă a riscurilor, eliminarea vulnerabilităţilor şi comunicarea eficientă între manageri şi experţii tehnici; în prezent are clienţi activi la nivel naţional,  punând accentul pe expansiunea internaţională şi dezvoltarea de noi funcţionalităţi;

    ·       Avocatoo (2016) – blog juridic în care jurişti, studenţi, avocaţi, consilieri juridici şi profesionişti ai dreptului creează şi distribuie conţinut interactiv; JURIO by Avocatoo este o platformă de căutare care înglobează documente judecătoreşti; 

    ·       ENTy (2016)  – senzor medical pentru  specialiştii din ORL & neurologie, echipă câştigătoare a concursului internaţional Microsoft Imagine Cup;

    ·       uRADMonitor (2016) –  sistem distribuit de senzori de mediu cu impact la nivel global, permiţând monitorizarea continuă a poluării prin factori toxici multipli; produsul este prezent în peste 45 de ţări, fiind implicat şi în proiectul pilot Smart City în Alba Iulia.

     

    Programul Innovation Labs este organizat anul acesta în trei etape: Hackathon, Boost Day şi Demo Day.

    Hackathon-ul de 24 de ore oferă tinerelor echipe oportunitatea de a-şi contura mai clar ideile, de a le susţine în faţa juriul şi a publicului şi de a-şi consolida echipa. Cele mai bune echipe vor continua să îşi dezvolte produsele în cadrul programului de mentorat din martie – mai, prin întâlniri săptămânale cu specialişti de top din industria ICT şi din business, consolidându-şi prototipul iniţial într-un produs viabil şi funcţional. Echipele îşi prezintă prototipurile finale pe 24 mai la Demo Day, în faţa potenţialilor investitori, parteneri şi mass media. Este un eveniment vibrant şi, în acelaşi timp, un nou început pentru echipe, care au şansa de a câştiga atenţia unor finanţatori, parteneri şi noi utilizatori.

    – 13 februarie – 2 martie 2017: Perioada de înscrieri pentru Hackathonul din Bucureşti;

    –  4 – 5 martie 2017: Hackathonul din Bucureşti, în cadrul Universităţii POLITEHNICA din Bucureşti;

    –  13 feb – 9 martie: Perioada de înscrieri pentru Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara;

    –  11 – 12 martie 2017: Hackathoanele din Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu şi Timişoara.

     „Innovation Labs oferă tinerilor o experienţă de antreprenoriat şi explorare personală. Participanţii se întâlnesc cu mentori de excepţie, antreprenori şi profesionişti de vârf din IT, cu care au şansa de a lucra îndeaproape, învăţând din experienţa lor şi din observaţiile directe pe marginea produsului pe care îl dezvoltă. Este o oportunitate de a lucra real în echipă şi de a-şi extinde reţelele profesionale în ecosistemul antreprenorial românesc. Astăzi antreprenoriatul nu mai este o alternativă de carieră, ci un limbaj global vorbit atât în startupuri cât şi în proiecte intraprenoriale, un stil profesional orientat spre designul de produs, înţelegerea pieţei şi a utilizatorilor. Innovation Labs a ajuns acum la a 5-a ediţie, atrăgând în fiecare an tineri pasionaţi şi dornici de a-şi face auzită vocea prin intermediul noilor tehnologii. Hackathonul 2017  îşi deschide acum porţile spre o nouă experienţă transformatoare”, spune Răzvan Rughiniş, cofondator Innovation Labs. 

  • Românii comandă mai multă mâncare online. Numărul comenzilor pe Foodpanda a crescut cu aproape 60% în 2016

    Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.

    În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.

    „Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România. 

    Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.

    Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.

  • Din 2018, Primăria Timişoara introduce taxa pe paragină pentru clădirile istorice nerestaurate

    Potrivit arhitecţilor, în Timişoara sunt aproximativ 14.000 de clădiri istorice, cele mai multe fiind amplasate în zonele Cetate, Iosefin şi Fabric, majoritatea aflându-se într-o stare avansată de degradare, astfel că bucăţi din faţadă cad, iar prea puţini sunt proprietarii interesaţi să le restaureze.

    „Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW a numărat 14.000 de clădiri făcute înainte de 1940 în Timişoara. Evident, nu toate sunt sub protecţie, dar sunt clădiri istorice prin vechimea lor. Încă nu este foarte clar numărul clădirilor istorice aflate sub protecţie şi tocmai de aceea şi facem această parte de georeferenţiere de clădiri, pentru a avea un inventar precis şi un număr clar de clădiri care sunt conform legii în situri şi ansambluri de monumente istorice. Cele mai multe clădiri istorice din Timişoara se află în cele trei mari cartiere istorice, respectiv zona Cetate, adică centrul Timişoarei şi Piaţa Unirii, Fabric, mai ales în zona Pieţei Traian, şi cartierul Iosefin, care porneşte de la podul de la Piaţa Maria şi se întinde mult în oraş. Clădiri istorice sunt şi în porţiuni din cartierul Elisabetin, în zona Bălcescu. Practic, o treime din oraş este sub protecţia Legii 422 a monumentelor istorice”, a explicat, corespondentului MEDIAFAX, Sorin Predescu, şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a reinventat cafeaua

    Ferencz Illy s-a născut în 1892 în Timişoara, când oraşul bănăţean făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. Rădăcinile sale au fost mixte: tatăl – de naţionalitate maghiară, iar mama – de etnie germană. Illy a urmat studii economice la Timişoara, iar după liceu s-a mutat în Viena, unde a lucrat pentru două companii cu sediul în Transilvania până la 22 de ani, când a fost recrutat în armata austro-ungară şi a luptat pe aproape fiecare front din Primul Război Mondial.

    După război, a rămas cu sora sa la Trieste, în Italia. La sfârşitul anilor 1920, îşi luase deja un nume cu aer italian – Francesco Illy – şi s-a căsătorit cu Vittoria, o localnică, cu care a avut doi copii: Ernesto şi Hedda.

    Pe tărâmul italian a început şi povestea dintre Illy şi cafeaua ce avea să-i facă numele cunoscut şi peste secole. În primii ani a lucrat cu diverse companii ce se ocupau de vânzarea de cacao şi cafea, iar mai apoi s-a orientat către producţie şi antreprenoriat. În jurul anului 1930, Illy a inventat propria metodă de a menţine prospeţimea şi calitatea cafelei prăjite, astfel încât aceasta să fie transportată în condiţii optime către locaţii îndepărtate, în loc să fie prăjită la destinaţie. În acest timp, a stabilit chiar şi parteneriate cu fabricanţii locali de cafea.

    Trei ani mai târziu, în 1933, antreprenorul înfiinţează Illycafe, companie care deţine titlul de inventator al maşinii automate de cafea, aparat ce funcţionează pe bază de abur pasteurizat. „Illetta“, după cum a denumit-o fondatorul său, este de fapt predecesorul espresorului din zilele noastre. Francesco (Ferencz) Illy s-a stins din viaţă la 1956, la Trieste.

    După moartea sa, compania a fost preluată de fiul său, Ernesto, care a trăit până în 2008. Ernesto Illy, chimist de meserie, a moştenit şi pasiunea tatălui său pentru espresso; a lucrat într-un laborator de cercetare ce a devenit locul unde au fost descoperite peste 17 invenţii şi patente în domeniul cafelei, deţinute de compania Illy.

    Aceste patente ating aspecte variate în domeniul procesării şi preparării cafelei. Illy deţine trei din cele mai importante şapte inovaţii din domeniul cafelei din ultimii 100 de ani: tehnica presurizării, sistemul E.S.E – easy serving espresso – şi invenţia Illetta.

    În 2005, CEO şi preşedinte al Illycafe a devenit Andrea Illy, fiul lui Ernesto. Sub conducerea lui, compania s-a extins la nivel global de la 29 de ţări la peste 100 de ţări, iar veniturile au înregistrat o creştere de peste 130%. Andrea Illy a deţinut conducerea companiei până anul trecut, când Massimiliano Pogliani a fost numit CEO, iar Andrea Illy şi-a păstrat poziţia de preşedinte. Cea de-a patra generaţie a familiei Illy a făcut primii paşi în implicarea în afacere, fiii lui Andreea Illy – Andrea şi Ricardo – având diverse contribuţii în strategie, dezvoltare, vânzări sau comunicare. Ultimele date financiare ale firmei arată un venit consolidat de 437 de milioane de euro în 2015, în creştere cu 12% faţă de anul anterior, şi EBITDA de 66,4 milioane de euro, mai mare cu 7% faţă de 2014.

    Espressorul modern este o invenţie revendicată de Ungaria, ţară care îl promovează pe Illy; steagul cu roşu, alb şi verde se află arborat pe clădirea companiei din Trieste. În România, brandul Illy se găseşte prin intermediul distribuitorilor şi puţini români ştiu că Francesco Illy s-a născut şi şi-a petrecut copilăria la Timişoara.

  • Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România

    Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.

    Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale. 

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.

    În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.

    Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România

    Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.

    La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).