BusinessMagazin

Tag: schimbare

  • Schimbări FULGER de la ANAF imediat după alegeri. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi românii

    Agenţia Naţională de Administare Fiscală redefineşte unul dintre cele mai importante criterii pentru contribuabili, pentru a se încadra în tendinţele economico-financiare actuale, potrivit unui anunţ ANAF de marţi.           

    Potrivit noilor criterii, în categoria ”marilor contribuabili” vor fi incluse şi societăţile afiliate în mod direct la un mare contribuabil (criteriul afilierii directe), precum şi contribuabilii nou-înfiinţaţi care, la data înfiinţării, se angajează să realizeze, în maximum 3 ani consecutivi investiţii de minimum 10 milioane de euro (criteriul investiţional). Ce se va întâmpla cu contribuabilii mici şi mijlocii? 

    Schimbări FULGER de la ANAF imediat după alegeri. Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi românii

  • Cum i-a schimbat viaţa acestei femei o simplă vizită la spa. Ce a ajuns să facă ea acum este incredibil

    Melanie Gleeson, CEO-ul unui imperiu spa de lux, dezvăluie publicaţiei forbes.com secretele unui business de succes, ca cel pe care îl conduce.

    „În primul rând, am văzut schimbarea fizică şi emoţinală pe care o aveau femeile când plecau de la spa”, spune Melanie. „Mi-am dat seama că vreau să fac parte din această industrie”.  Şi aşa a început, în 2012, deschizând primul său spa împreună cu o colegă de facultate, Belinda Fraser, care acum îi este parteneră de busines. „Am deschis primul Endota spa cu 5000 de dolari, locaţia, pasiune şi un întreg set de obiective”, adaugă ea.  În 2016, cu Gleeson în prim plan, Endota are peste 100 de centre în Australia, peste 1000 de angajaţi, fiind cea mai mare reţea de spa de pe continent.

    1.      Găseşte-ţi povestea

    „Am fost crescută respectând mediul înconjurător şi moştenirea lăsată de ţara noastră”, spune Gleeson. „Şi vreau să mă asigur că orice am făcut sau fac în acest business reflectă aceste valori”. Iar asta se reflectă, după spusele sale, în ingredientele naturale folosite în gama de îngrijire a pielii din cadrul spa-ului, tipice Australiei, creând astfel o legătură puternică cu cultura indigenă a ţării. „Când am căutat un nume potrivit pentru primul spa, am dat peste -endota -, un cuvânt indigen, care înseamnă „frumos”, spune Gleeson. Prin asta, a reuşit să-şi creeze un brand unic şi să se diferenţieze pe piaţa de wellness.

    2.      Alege oamenii potriviţi

    Gleeson consideră că modul său de a conduce, ce are la bază valori de bază precum grija, a atras oameni cu aceleaşi principii şi valori, lucru ce a dus la o creştere a nivelului de aparteneţă la  brand. „Nu cred că acest lucru este o coincidenţă. Cu toţii suntem legaţi de univers”, spune ea. Aşadar, lucrând cu oameni care gândesc similar, Melanie consideră că valorile interne ale brandului pot fi cimentate uşor, mai ales atunci când o afacere îşi doreşte extinderea prin franciză.

    3.      Fără ierarhii

    Conform spuselor sale, în cadrul Endota spa, ierarhia a fost eliminată. „Nu cred într-un birou central. Noi suntem un centru de sprijin, ce funcţionăm împreună cu partenerii de afaceri”, declară Melanie. Însă, cel mai mare impact în ceea ce priveşte determinarea direcţiei de afaceri, ar trebui să fie construirea şi cultivarea de relaţii, spune Gleeson. „Sunt mereu conştientă de acest lucru şi de contribuţia partenerilor noştri de afaceri la creşterea brand-ului”, mai adaugă ea.

    4.      Să oferi servicii calitative

    „Pentru a oferi servicii de lux în piaţa de servicii de sănătate şi wellness înseamnă să pui pe primul plan nevoile clientului din minutul în care îţi trece pragul”,spune Gleeson. „Spa-urile noastre sunt un refugiu pentru femei, locul unde îşi lasă grijile şi stresul la uşă”, spun aceasta. După părerea sa, centrul spa nu ar trebui să fie considerat un tratament de lux, ci un obicei sănătos. 

  • 10 lucruri pe care nu ştiai că le poţi cere în avion

    Călătoria cu avionul poate  fi una dintre cele mai plăcute dacă ştii ce să ceri atunci când urci la bord. Există o serie de servicii de care poate beneficia orice călător, de la schimbarea locului şi până la cererea felului doi, dar aceste servicii există numai pentru aceia care le cunosc. Mai mulţi însoţitori de bord, personal au mărturisit pe site-ul reddit ce fel de servicii pot beneficia pasagerii.

    1. Doza întreagă de suc.

    Dacă nu ţi-ai potolit setea, poţi cere oricând întreaga doză de suc. Ţi se va reumple paharul fără ca stewardesele să-ţi arunce priviri ucigaşe.

    2. Felul doi.

    De multe ori companiile care îţi oferă la bord gustări sau mese gratuite, îţi pot oferi şi felul doi de mâncare, mai ales atunci când mulţi pasageri sar peste masă, aşa cum se întamplă de obicei noaptea. Aşa că dacă nu ţi-a ajuns punga de covrigei de la începutul zborului, ai o şansă să primeşti încă o porţie de mâncare.

    3. Îţi poţi schimba locul.

    Dacă prietenul cu care zbori a primit un loc diferit ai opţiunea să rogi însoţitorii de zbor să te ajute să găseşti un loc lângă el. Trebuie doar să îţi faci cunoscută cererea imediat  după îmbarcare.

    4. Şerveţele igienice.

    Dacă te temi de microbi , poţi oricând să ceri însoţitorilor de zbor serveţele igienice pentru a curăţa puţin locul unde vei sta. Mai mult ca sigur le vor avea la îndemână. 

    5. Medicamente şi bandaje.

    Fiecare avion are în stoc medicamentele de bază pentru combaterea durerilor de cap provocate de decolare sau pentru cei care au frică de zbor. De cele mai multe ori poţi cere şi bandaje în caz că ai vreo tăietură minoră.

    Vedeţi ce alte lucruri le puteţi cere în timpul zborului pe www.one.ro

  • Paşi spre modelul de business al viitorului

    Tehnologia produce o schimbare profundă în felul în care lucrează angajaţii, modul în care acţionează companiile şi felul în care se comportă clienţii. Era digitală aduce oportunităţi, dar şi provocări suplimentare faţă de cele cu care eram obişnuiţi. În prezent, concurăm cu toate lumea de pe piaţa globală, iar pentru un produs standardizat toată piaţa globală este un concurent. Valeriu Nistor, director enterprise business unit la Vodafone România, povesteşte cum se pot pregăti companiile pentru noile modele de business.

    Tehnologia câştigă tot mai mult teren nu doar în viaţa consumatorilor finali, ci şi a companiilor. Pare greu de imaginat ca în prezent un avocat, de pildă, să nu aibă un device conectat permanent sau ca o firmă de transport să nu aibă intrumente prin care să monitorizeze permanent locul în care se află vehiculele din flota sa şi, implicit, mărfurile transportate. Cum poate o firmă să fie mai pregătită pentru noile modele de business? Cum pot fi companiile mai eficiente? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care a plecat Vodafone România când a realizat platforma Ready Business Score, un instrument prin care companiile pot să-şi evalueze eficienţa afacerilor în comparaţie cu competitorii, precum şi gradul de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Companiile pot completa chestionarul online accesibil la ready.vodafone.ro, pentru a obţine o analiză personalizată a afacerii, bazată pe nevoile sale pentru a-şi creşte eficienţa. Analiza personalizată este însoţită de un raport detaliat ce conţine recomandări de soluţii din trei arii importante pentru orice afacere: agilitate operaţională, conectarea angajaţilor şi interacţiunea cu clienţii.

    „Conceptul a fost dezvoltat în ultimul an şi este o continuare a călătoriei anunţate în urmă cu un an, în domeniul Revoluţiei Industriale 4.0“, spune Valeriu Nistor, la prima întâlnire cu presa de la preluare a noului său rol, conducerea departamentului comercial dedicat mediului B2B din cadrul celui de-al doilea jucător de pe piaţa locală de comunicaţii mobile. Pe parcursul carierei sale, a fost şeful IBM România (2013-2014) şi a lucrat timp de zece ani în cadrul Xerox ca director de marketing pentru Europa Centrală şi de Est, apoi ca director general al Xerox România, iar ulterior ca director general al Xerox Austria. Ulterior, el a înfiinţat împreună cu alţi asociaţii Soar Management şi Investiţii, o firmă specializată în restructurarea de companii şi consilierea în fuziuni şi achiziţii, care s-a extins apoi şi pe segmentul de investiţii proprii în firme.

    „Acum trei ani am lansat conceptul Ready Business, pentru a ajuta mediul de afaceri să fie pregătit să-şi servească clienţii şi să se promoveze mai bine“, afirmă Nistor. Şi dă ca exemplu un testimonial al unui client, reţeaua Sensiblu. În fiecare farmacie a lanţului sunt prezente circa 20.000 de produse; managementul stocurilor este critic, iar cererile clienţilor se corelează permanent cu comenzile către furnizori. „Organizarea unei reţele cu peste 400 de farmacii astfel încât să nu lipsească produsele de la raft nu pare simplă, dar cu sistemul implementat este uşor de gestionat“, arată testimonialul care a făcut parte din campania de promovare a serviciului la momentul lansării. În  alte câteva situaţii Vodafone a derulat proiecte similare, iar Valeriu Nistor dă ca exemplu clienţi ca Albalact şi Mega Image. „În 2015 au apărut soluţiile digitale, iar la sfârşitul anului trecut am lansat soluţiile digitale colaborative, cu o abordare similară. În primăvara acestui an am continuat conceptul şi am demarat proiecte de acest fel prin colaborarea cu La Fântâna şi Ursus.“ Valeriu Nistor spune că noua lansare este o continuare a călătoriei anunţate anul trecut de predecesorul său, Markus Lause. Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirma Markus Lause cu prilejul lansării a patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, de la vitrine frigorifice la vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România, piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, spunea Lause, care a ţinut să precizeze că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu.

    Iar de-atunci, lucrurile s-au schimbat destul de mult. „În 2016 avem de două ori mai mulţi utilizatori business ai serviciilor 4G decât în 2014. Iar traficul de business a crescut de patru ori. Numai în ultimul an traficul a crescut cu un procent de trei cifre“, afirmă Valeriu Nistor. Tot el completează că explozia în segmentul traficului de date nu reflectă doar un tranzit de la 3G spre 4G, dar şi o nevoie suplimentară semnificativă, schimbarea modului de lucru al companiilor, care se modifică rapid spre mediul digital. „Fenomenul este accelerat şi de platformele 4G pe care le-am pus la dispoziţie“, adaugă reprezentantul companiei. Şi dă ca exemplu faptul că în digital media signage, numărul de clienţi a crescut de ptru ori în 2016 faţă de 2015; „S-a ajuns la nivelul la care proprietarii acestor panouri au conţinut specializat personalizat“. În domeniul supravegherii video, a crescut de zece ori numărul de clienţi în 2016 faţă de 2015, iar Nistor spune că există un motor care a ajutat la producerea acestui salt semnificativ faţă de alte zone, anume faptul că supravegherea video este privită deopotrivă ca un element de securitate, dar şi ca un element de monitorizare în timp real. „Combinaţia dintre ele a făcut ca acest salt să fie important.“

  • Un producător internaţional de produse farmaceutice ameninţă scoaterea de medicamente din România

    Martine Draullette conduce de aproximativ doi ani divizia de farmaceutice a grupului Roche. S-a adaptat uşor la stilul de viaţă de aici şi, în acelaşi timp, s-a familiarizat şi cu punctele fierbinţi de pe agenda jucătorilor din industrie: lipsa de strategie din sănătate şi clawback-ul. Care este atitudinea ei în abordarea acestora?

    “Când ajungi în Bucureşti, ca străin, este foarte uşor; oamenii au foarte bune abilităţi de comunicare în limbi străine, aşa că nu există nicio barieră. Sunt sigură că este mult mai uşor să soseşti aici, decât să ajungi în Paris, unde oamenii nu vorbesc limba engleză atât de mult“, descrie Martine Draulette experienţa sosirii la în Bucureşti, în urmă cu aproximativ 19 luni. Ea conduce divizia de farmaceutice a Roche România, care produce medicamente folosite în tratarea cancerului precum Avastin, Herceptin sau Tarceva. Compania a ajuns la afaceri de 611 de milioane de lei în 2015, potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim; compania nu îşi comunică rezultatele, iar oficialii pun această decizie pe seama unor clauze de confidenţialitate internaţionale.

    De profesie expert contabil, Martine Draullette şi-a început cariera la PwC, unde a lucrat vreme de 12 ani. La Roche s-a angajat cu aproape două decenii în urmă, ca şef al departamentului de contabilitate şi raportare financiară; în 2004 a fost numită director financiar pentru filiala din Franţa a companiei, iar mutarea în România a fost următorul pas. A lucrat în Paris în majoritatea funcţiilor deţinute, doar în perioada de la PwC a petrecut un an în Regatul Unit. „Trebuie să iei experienţa de expat ca pe un proiect personal. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi întreb pe copii ce părere aveau despre mutarea în România; pentru soţul meu alegerea a fost uşoară, fiindcă nu mai lucrează şi s-a bucurat că vom avea o nouă experienţă. Oportunitatea a venit într-un moment al vieţii noastre personale în care am putut să o acceptăm“, explică Draulette, ai cărei copii sunt studenţi în Franţa şi pentru care decizia mamei lor a echivalat cu mai multă independenţă.

    Draulette mărturiseşte că nu ştia deloc România înainte de a venit aici şi avut parte de surprize plăcute: „Aveam prejudecăţi legate de această ţară, dar integrarea a fost foarte uşoară, viaţa este ca în oricare alt oraş european în Bucureşti“. Pasionată de drumeţii, a vizitat Braşovul, Sighişoara, Sibiul şi oraşele mari în care compania are centre de oncologie. „Nu am vizitat mai multe fiindcă nu îmi place să conduc, iar aici durează destul de mult să ajungi dintr-un loc în altul“, explică CEO-ul Roche, care evită chiar şi traficul din Bucureşti, mergând pe jos 40 de minute zilnic spre birou. 

    Aprecierile ei nu sunt la fel de pozitive atunci când vorbeşte despre mediul de afaceri local. „Nu este predictibilitate, în special în domeniul sănătăţii, unde nu văd o strategie pe termen lung, cu un plan de investiţii coerent, aşa că este foarte complicat pentru o companie să opereze în aceste condiţii: am avut câţiva miniştri ai sănătăţii doar în ultimele luni. Este foarte dificil să iei decizii bune, inteligente, dacă nu îţi planifici activităţile pe termen lung.“ Astfel, spune că modul în care evoluează Roche este strâns legat de aceste condiţii: „Prin urmare, pot afirma că pe piaţa locală nu este posibil să avem un business sustenabil din cauza modalităţii de taxare a  medicamentelor“.

    Martine Draullette se referă la taxa de clawback, aplicată în industria farmaceutică şi care presupune ca producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătătate cu un procent din vânzări. Taxa a fost adoptată în 2011 şi reprezenta iniţial între 5 şi 11% din veniturile realizate de companiile farmaceutice prin vânzarea produselor. În prezent însă, procentul a ajuns la peste 20%, potrivit reprezentanţilor pieţei. De altfel, ei solicită prin intermediul asociaţiilor care îi reprezintă mai multă transparenţă în procesul de calculare al taxei clawback, în contextul menţinerii unui nivel nejustifcat de mare al cuantumului, din perspectiva industriei de profil.

    În ce priveşte reducerea anuală a preţurilor medicamentelor, Draullette consideră că aceasta nu reprezintă o problemă în sine, România fiind una dintre ţările cu cel mai mic PIB din UE, pentru care este normal să existe de preţuri mici. Potrivit unui proiect recent de hotărâre de guvern, preţurile medicamentelor care au fost inovative, dar al căror patent a expirat şi au fost copiate de generice, eliberate pe bază de reţetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017. În România, preţul medicamentelor este cel mai mic din Uniunea Europeană şi, spun companiile de profil, există riscul ca schimbarea să ducă la lipsa medicamentelor generice de pe piaţă.

    Potrivit CEO-ului Roche, problema industriei este legată de preţurile scăzute, ci de taxa clawback, adăugată celor mai scăzute preţuri din Europa. „Din cele 12 ţări în care suntem prezenţi în Europa, în care se află atât ţările vestice, precum Germania, dar şi vecini precum Bulgaria, fiecare piaţă găseşte soluţii pentru a reduce preţurile. Când vine vorba despre medicamente cu tradiţie pe piaţă, preţurile sunt deja scăzute, iar în România sunt cel mai scăzute, aşa că dacă aplici taxa de clawback acestor preţuri extrem de scăzute, pentru câteva dintre aceste medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie, iar acest lucru nu este sustenabil.“  Draulette apreciază că taxa de clawback va ajunge, în medie, până la finalul anului, la peste 20%, astfel că pentru anumite medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie.

    Preţul medicamentelor şi taxa de clawback – un subiect arzător pe piaţa farma din România sunt puse de Draulette în contextul investiţiei în dezvoltarea unui singur medicament: pentru un medicament biologic, este vorba despre o investiţie de 2 miliarde de euro, 7 milioane de ore de muncă, cu mai mult de 400 de cercetători.“

    În pofida acestei situaţii, spune că în prezent compania se pregăteşte de lansarea a două medicamente pentru boli rare care vor fi disponibile imediat ce vor termina procesul de aprobare. „Este vorba însă despre boli rare, pentru care există un proces de evaluare mai favorabil, pentru celelalte suntem blocaţi în proces – atunci când vine vorba de cele condiţionate, este o altă poveste, câteva dintre medicamentele noastre nu au fost suficient de bune pentru că se pare că întregul proces de evaluare este făcut pe criterii economice şi nu pe criterii medicale.“

  • Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului

    Arhitectul Mihai Popescu este cunoscut ca unul dintre cei patru „fraţi“, respectiv unul dintre cei patru acţionari ai grupului Fratelli, care cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi. El este implicat în acest business alături de fratele său geamăn Liviu Popescu şi alături de doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani. Fiecare dintre cei patru antreprenori – doi fraţi şi doi veri – a schimbat în ultimii 12 ani viaţa de noapte a Bucureştiului şi fiecare a avut rolul său în business.

    Mihai Popescu a fost designerul şi arhitectul barurilor şi restaurantelor Uanderful, Biutiful sau Fratellini, dar şi al cluburilor Fratelli. Proiectele sale nu se limitează însă doar la localurile din grup. Tot el este cel care a transformat o mansardă din centrul istoric al Capitalei într-unul din cele mai cool rooftop baruri din Bucureşti, respectiv Nomad Sky Bar. Şi lista lucrărilor poate continua, pentru că firma sa de design Twins Studio are deja mai bine de un deceniu de activitate şi peste o sută de proiecte la activ, în special restaurante, baruri şi cafenele. Deşi are un business de zi (Twins Studio) şi unul de noapte (Fratelli), şi pentru Mihai Popescu ziua are tot 24 de ore, iar anul 365 de zile. Şi îşi găseşte timp şi pentru pasiunile sale, vânătoarea şi călătoriile.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Omul care a schimbat viaţa de noapte a Bucureştiului

    Arhitectul Mihai Popescu este cunoscut ca unul dintre cei patru „fraţi“, respectiv unul dintre cei patru acţionari ai grupului Fratelli, care cuprinde mai multe baruri, restaurante şi cluburi. El este implicat în acest business alături de fratele său geamăn Liviu Popescu şi alături de doi prieteni, Dani Caramihai şi Nicu Mergeani. Fiecare dintre cei patru antreprenori – doi fraţi şi doi veri – a schimbat în ultimii 12 ani viaţa de noapte a Bucureştiului şi fiecare a avut rolul său în business.

    Mihai Popescu a fost designerul şi arhitectul barurilor şi restaurantelor Uanderful, Biutiful sau Fratellini, dar şi al cluburilor Fratelli. Proiectele sale nu se limitează însă doar la localurile din grup. Tot el este cel care a transformat o mansardă din centrul istoric al Capitalei într-unul din cele mai cool rooftop baruri din Bucureşti, respectiv Nomad Sky Bar. Şi lista lucrărilor poate continua, pentru că firma sa de design Twins Studio are deja mai bine de un deceniu de activitate şi peste o sută de proiecte la activ, în special restaurante, baruri şi cafenele. Deşi are un business de zi (Twins Studio) şi unul de noapte (Fratelli), şi pentru Mihai Popescu ziua are tot 24 de ore, iar anul 365 de zile. Şi îşi găseşte timp şi pentru pasiunile sale, vânătoarea şi călătoriile.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Schimbarea la faţă a inelului de logodnă

    Inelul de logodnă este, de regulă, unul cu diamant, dar lucrurile par să se schimbe, fie datorită unor companii care încearcă să câştige o poziţie pe piaţa acestor produse, fie datorită celor care vor ceva aparte, scrie The Telegraph.
     
    Casa Faberger propune astfel inele de logodnă viu colorate cu smaralde, rubine sau safire şi chiar seturi de verighete cu astfel de pietre preţioase în încercarea de a atrage şi un public mai tânăr. Creatorii de bijuterii constată şi ei o cerere pentru inele mai deosebite, fie prin culoare, fie prin pietrele preţioase folosite, mai ales din partea persoanelor aflate la a doua căsătorie.
     
    Pe lângă aspectul aparte, spun experţii din domeniu, o piatră preţioasă colorată este, de multe ori, ceva mai ieftină decât un diamant, astfel încât în bugetul alocat intră o nestemată mai mare şi, ca atare, mai impresionantă.
     

  • Un fenomen neobişnuit a avut loc în stratosfera Terrei. Este pentru prima dată când a fost observat

    În timp ce se produce, fenomenul afectează cantitatea de ozon.

    Recent, astronomii NASA au descoperit în stratosfera Pământului o schimbare neobişnuită pe care nu au mai identificat-o în cei 60 de ani de când se fac măsurători.

    Începând din anul 1953, când baloanele meteorologice au detectat pentru prima dată acest fenomen şi până anul trecut, modelul oscialaţiei nu a suferit niciun fel de schimbare. Cu toate acestea, la sfârşitul lui 2015, s-a întâmplat ceva neobişnuit.

    Vezi aici fenomenul neobişnuit a avut loc în stratosfera Terrei. Este pentru prima dată când a fost observat

  • Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi cea mai profundă schimbare de cadre din istoria postcomunistă a Poloniei

    Anette Mattsson se pricepe la cai. Şi la afacerile cu cai. Nu putea lipsi de la licitaţiile „Mândria Poloniei“ ale hergheliei Janow Podlaski, o fermă cu o istorie de 200 de ani, controlată de stat. A licitat 200.000 de euro pe o iapă pursânge arab dar a trebuit să se oprească. Cum preţul creştea rapid şi nu se vedea nici urmă de concurenţă, a simţit că ceva nu este în regulă. Aceasta se întâmpla pe 14 august, scrie AP.

    Mattsson, crescător de cai din Suedia cu experienţă de 27 de ani la licitaţii, nu este singura care a suspectat că este ceva dubios în licitaţia pentru Emira, o iapă frumoasă. După o săptămână, vânzarea a devenit un scandal politic. Indiferent de ce s-a întâmplat în realitate acolo, suspiciunile au pătat reputaţia programului polonez de înmulţire a cailor pursânge arab, unul dintre cele mai performante din lume şi considerat de mulţi polonezi o valoare naţională.

    Mulţi suspectau că cineva face oferte false pentru a duce preţurile cât mai sus, acuzaţii desigur respinse cu îndârjire de autorităţi. Cei care suspectează nereguli cred că oamenii noii conduceri au acţionat pentru a da impresia unei licitaţii de succes – un test pentru noul management al fermei.

    După ce Mattsson s-a retras, preţul Emirei a continuat să crească. În cele din urmă iapa a fost declarată vândută pentru preţul de 550.000 de euro. Spre deosebire de alte licitaţii din acea zi, nu a fost identificat cumpărătorul. La sfârşitul licitaţiei, Emira a fost repusă în vânzare.

    Mattsson spune că a anticipat acest lucru. După prima ofertă ratată, un angajat al casei de licitaţii a întrebat-o cât ar plăti pentru cal.  „Dar aţi vândut iapa“, a replicat Mattsson. Însă individul a insistat, întrebând-o cât ar fi dispusă să plătească pentru Emira.

    Într-un final, ea şi un oficial polonez au căzut de acord asupra preţului de 200.000 de euro, însă de data aceasta Mattsson a avut o altă surpriză: oficialul şi-a retras propunerea după puţin timp. Iapa a fost scoasă din nou la licitaţie. Mattson a înaintat cea mai mare ofertă, de 225.000 de euro, pentru un client din Qatar. „Oamenii spun acum că licitaţiile poloneze sunt false“, spune George Zbyszewski, managerul unei ferme de cai din SUA. „Această licitaţie a distrus reputaţia hergheliei. Totul a fost distrus într-o singură seară.“ Mattsson crede că la licitaţia ei s-a încercat o înşelăciune. Nu şi-a putut da seama cine altcineva licita pentru Emira, unul dintre cei mai buni din cei 31 de cai scoşi la vânzare atunci. Nimeni din public nu şi-a putut da seama.

    Iapa de 16 ani era considerată superstarul zilei, cu un preţ minim oficial de 700.000 de euro. Preţul minim este în general ţinut secret, dar suma i-a scăpat organizatorului licitaţiei. Nu este clar de ce autorităţile au acceptat atât de puţin. După vânzare, oficialul responsabil cu licitaţia, Karol Tylenda, a descris-o pe Emira ca fiind o „iapă bătrână“ şi a explicat că sunt norocoşi că au reuşit s-o vândă având în vedere problemele pe care le-a avut când a fătat.

    Tylenda şi-a cerut ulterior scuze, atribuind aceste cuvinte emoţiilor. În zilele care au urmat el a descris licitaţia ca fiind un succes. Apoi a demisionat, dar nu din cauza scandalului, a spus el. Slawomir Pietrzak, actualul administrator al hergheliei, a asigurat că autorităţile nu au recurs la niciun fel de fraudă şi a dat vina pe organizatorul licitaţiei, un american, pentru faptul că a declarat iapa vândută când nimeni nu şi-a putut da seama cine este cumpărătorul. Licitaţiile sunt doar o parte din scandalul care înghite ferma Janow Podlaski.

    Odată cu schimbarea regimului politic din Polonia a venit şi dezmembrarea vechii elite. Executivii companiilor de stat sunt înlocuiţi, la fel şi funcţionarii din aparatul de stat, cu oameni loiali partidului. Însă puţine înlocuiri de management pot simboliza mai puternic ceea ce a devenit cea mai mare schimbare de cadre din istoria postcomunistă a celei mai mari economii est-europene decât cea de la Janow Podlaski, notează Bloomberg.

    Scandalul izbucnit în ograda crescătorilor de cai a atras din nou atenţia asupra partidului Lege şi Justiţie după ce Uniunea Europeană a iniţiat o anchetă privind respectarea statului de drept în Polonia în urma schimbărilor făcute de partid în justiţie şi la radioteleviziunea de stat.

    După înlocuirea vechiului director – un adevărat veteran în această funcţie – al hergheliei de peste 2.400 de hectare administrate de stat au fost găsite moarte două iepe aparţinând lui Shirley Watts, soţia bateristului de la Rolling Stones, Charlie.

    „Sunt cele mai profunde schimbări de după 1989“, spune Kazimierz Kik, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Jan Kochanowski din Kielce. „Se potriveşte modelului din Europa: peste tot se trezeşte rezistenţa faţă de curentul principal neoliberal. Esenţa schimbării este eliminarea frustrării.“

    Până în primăvara acestui an fuseseră înlocuiţi 13 directori executivi din 14 companii controlate de stat, listate pe bursa de la Varşovia. Printre ei figurează Pawel Olechnowicz, CEO-ul Grupa Lotos, a doua companie de rafinare din această ţară. Olechnowicz a stat 14 ani la conducerea companiei, de unde a privit venind şi plecând nu mai puţin de şapte premieri.

    Guvernul a schimbat regulile în aşa fel încât să nu mai fie nevoie de competiţie pentru ocuparea poziţiilor în aparatul de stat şi să permită numirea în astfel de poziţii a unor oameni afiliaţi unui partid politic. La 30 de zile după ce aceste schimbări au început să-şi facă efectele, au fost desfiinţate automat contracte privind aproximativ 1.600 de persoane.