Patru surse au declarat că Shell datorează o sumă mare de bani companiei National Iranian Oil, pentru livrările de ţiţei. O sumă de aproape un miliard de dolari echivalează cu aproximativ opt milioane de barili de petrol. “Shell face mari eforturi pentru găsirea unei soluţii de plată. Problema este delicată, foarte dificilă. Vor să rămână în relaţii bune cu Iranul, dar să respecte sancţiunile”, a spus una din surse. Un purtător de cuvânt al Shell a refuzat să comenteze.
Tag: sanctiuni
-
Băsescu: Obiectivul nostru pentru 2012 este un deficit structural de 0,7% din PIB
“Deci pentru România, care are PIB de 1,3 miliarde, spre exemplu, o simplă sancţiune, o simplă demagogie a politicienilor costă 130 de milioane de euro”, a exemplificat Băsescu. “Politicianul, când anunţă că dă ceva fără să aibă bani şi măreşte deficitul sau depăşeşte gradul de îndatorare al ţării, trebuie să ştie că odată cu anunţul trebuie să pregătească să achite şi o amendă.”
Obiectivul asumat de preşedinte pentru acest an este atingerea unui deficit structural de 0,7%, a spus şeful statului, subliniind că nu este vorba despre deficitul bugetar, unde România trebuie să se încadreze sub plafonul de 3% din PIB. “Deficitul structural este mult mai complicat, el ia în consideraţie şi deficitele pe termen lung ale pensiilor, nu ia în consideraţie creşterile economice accidentale, generate de supraîncălzirea economiei şi aşa mai departe. Deci este un criteriu care este mult mai complicat. Noi nu am fost obişnuiţi să lucrăm cu el, dar va trebui să învăţăm foarte bine ce înseamnă deficit structural, să ne uităm şi la cum avansează numărul de pensionari în raport cu numărul de locuri de muncă pe care le creăm. Este un proces extrem de laborios, dar reflectă mult mai bine realitatea şi perspectiva unei ţări”, a explicat Băsescu.
“Să faci un deficit bugetar sub 3%, cu mici eforturi se poate face, chiar iei bani împrumut şi îţi completezi deficitul, îl reduci, aparent, dar deficitul structural e mult mai greu sau, practic, nu poate fi falsificat. Aşa au fost state membre care s-au făcut că au îndeplinit criteriile de la Maastricht şi au intrat în zona euro, după care au devenit o mare problemă, pentru că nu erau competitive”, a detaliat şeful statului, făcând aluzie la Grecia.
În cazul României, care are o datorie publică mică în raport cu PIB, sau al altor state cu datorie mică, pactul fiscal convenit de liderii europeni dă posibilitatea unui deficit structural mai mare în unii ani. “Dar să nu vă gândiţi că discutăm de procente întregi, de fracţiuni de procent putem discuta, până la un 0,7, spre exemplu, care pentru România, având în vedere datoria ei, este suportabil”, a precizat Traian Băsescu.
România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, respectiv 4.570 de euro datorie privată şi datorie publică, a afirmat preşedintele. În ce priveşte datoria publică, datoria totală este de 97,9 miliarde de euro, din care 22 de miliarde sunt datorie publică, restul sunt datorie privată, ceea ce înseană că datoria publică pe cap de locuitor este de circa 1.000 de euro.
Tratatul fiscal aprobat marţi la Bruxelles va intra în vigoare încă din această toamnă, a estimat Băsescu, care se aşteaptă ca până atunci să fie deja ratificat de 12 state din zona euro. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci tratatul va intra oricum în vigoare la 1 ianuarie 2013.
-
Liderii Europei convin asupra unui fond de salvare. Marea Britanie şi Cehia au rămas pe dinafară
Doar Marea Britanie şi Republica Cehă au refuzat să semneze pactul ce va impune sancţiuni automate ţărilor care vor încălca limitele de deficit pe care s-au angajat să le respecte.
Tratatul bugetar trebuie semnat oficial la începutul lunii martie şi se va aplica de îndată de 12 state l-au ratificat. Pactul prevede ca statele semnatare să menţină bugete echilibrate şi un deficit structural care să nu depăşească 0,5 la sută din PIB. Fiecare stat va trebui să instituie un mecanism de corecţie care se va declanşa automat în caz de deparaj în raport cu acest obiectiv. În caz de depăşire a limitei de 3 la sută din PIB a deficitelor publice anuale, statele vor fi expuse unor sancţiuni cvasiautomate.
Mai mult pe www.zf.ro.
-
Transportatorii: Petrom scumpeşte carburanţii ca să-şi acopere banii pentru amenda dată de stat
OMV Petrom a majorat la 12 ianuarie, la o zi după ce a fost amendată de Consiliul Concurenţei, preţurile carburanţilor la toate sortimentele cu 9 bani pe litru. De la începutul acestui an, în mai puţin de 1 lună, compania a majorat preţul motorinei de 3 ori, ajungându-se la o creştere totala de 26 de bani/litru motorină, remarcă transportatorii.
Din creşterea totală de 26 bani/litru motorină, UNTRR consideră că se poate justifica numai o creştere de 8 bani/litru, urmare a majorării accizelor începând de la 1 ianuarie. În condiţiile în care preţul petrolului pe piaţa internaţională este stabil, UNTRR consideră că diferenţa de 16 bani/litru reprezintă “o creştere nejustificată şi abuzivă a preţului motorinei, prin care compania OMV Petrom transferă asupra transportatorilor amenda care i-a fost aplicată de Consiliul Concurenţei – acesta fiind singura explicatie posibila a acestei majorări”.
De asemenea, ca lider pe piaţa carburanţilor, OMV Petrom influenţează comportamentul celorlalţi actori importanţi de pe această piaţă precum Rompetrol şi Lukoil, care la rândul lor au crescut preţul motorinei cu până la 17 bani/litru în acest an. UNTRR atrage atenţia asupra impactului negativ în lanţ pe care distorsiunile de pe piaţa carburanţilor îl exercită asupra funcţionării celorlalte sectoare ale economiei naţionale, începând cu transporturile rutiere, continuând cu toate celelalte sectoare pe care acestea le deservesc, până la preţul final al produselor de pe raft.
Trei ani de anchetă au dus Consiliul Concurenţei la decizia de sancţionare a şase companii de pe piaţa carburanţilor (OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL România Petroleum Products şi Lukoil România) cu cea mai mare amendă cumulată aplicată până acum de instituţie – 880,5 milioane de lei (205 mil. euro), pentru înţelegerile privind retragerea împreună de pe piaţă în perioada 2007-2008 a sortimentului de benzină nerentabil ECO Premium.
Cea mai mare amendă a fost aplicată pentru OMV Petrom, ca iniţiator al înţelegerii – 3,2% din cifra de afaceri de 366,5 milioane de lei pe 2010. Consiliul Concurenţei a invocat drept dovezi e-mailuri schimbate între companii şi interceptate de instituţie în cursul controalelor făcute la acestea. Companiile au anunţat că vor ataca în justiţie decizia Consiliului, caz în care e posibil să treacă până la trei ani până să se pronunţe o decizie definitivă.
Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) este o organizaţie profesională şi patronală care promovează interesele transportatorilor rutieri, înregistrând peste 13.000 de membri – operatori care efectuează transporturi interne şi internaţionale de marfă şi persoane.
-
Amendă record pentru benzinarii din România: un miliard de lei
Consiliului Concurenţei a anunţat că va prezenta marţi, într-o conferinţă de presă programată pentru ora 13.00, concluziile investigaţiei începută în 2005 şi reluată în 2009. Autoritatea de reglementare investighează cele mai mari şase companii petroliere din România, respectiv OMV, Petrom, Rompetrol, MOL, Agip şi Lukoil, având suspiciuni că acestea s-au înţeles în 2008 să retragă de pe piaţă un sortiment de benzină. Cifrele de afaceri cumulate în 2010 ale companiilor OMV Petrom Marketing, OMV Petrom, Rompetrol Downstream, ENI România, MOL Romania Petroleum Products şi Lukoil România totalizează 32,4 miliarde de lei, astfel că valoarea totală a sancţiunilor este de aproximativ un miliard de lei.
-
Ialomiţianu: ANAF nu mai are scuză, evaziunea trebuie sancţionată mult mai dur
“ANAF nu mai are scuză pentru că avem toată legislaţia necesară. Putem compara situaţia celor care au avut creşteri de avere, dar n-au declarat venituri pentru impozitare. Evaziunea trebuie sancţionată mult mai dur ca până acum”, a declarat ministrul la postul public de radio România Actualităţi. El a menţionat în particular agricultura ca o zonă de evaziune pentru care vor fi luate măsuri speciale, amintind însă şi evaziunea înregistrată pe zona accizelor.
-
Boc: România susţine regula unui deficit de maxim 3% din PIB, cu sancţiuni pentru nerespectare
El a arătat, la postul public de radio, că în lipsa unei unanimităţi a celor 27 state membre UE pentru amendarea rapidă a Protocolului 12 al Tratatului UE, procedură care nu ar mai fi necesitat acordul parlamentelor, următoarea soluţie care se conturează este un acord interguvernamental al statelor din zona euro, la care să poată participa voluntar şi ţări din zona non-euro, acord care să fie ratificat până în primăvara anului viitor. Acest acord va impune regula unui deficit maxim 3% din PIB şi a unei datorii publice de cel mult 60%, cu mecanisme automate de conformare şi sancţionare. Premierul a explicat că în joc este soarta monedei euro, care reprezintă simbolul Uniunii Europene, iar colapsul acestei monede ar duce şi la colapsul Uniunii ca întreg.
-
Începe războiul din Iran. Aşa să fie?
Suiţi pe garduri, plini de furie şi şi cu pumnii ridicaţi, păreau la prima vedere tot nişte manifestanţi din seria “primăvăraticilor arabi”, sosiţi în faţa unei instituţii de stat ca să strige pentru democraţie, căderea unui dictator sau locuri de muncă. În realitate, nu erau arabi, ci iranieni, şi nu cereau democraţie, ci ameninţau ambasada britanică din Teheran cu o reeditare a episodului ostaticilor din 1979, când susţinătorii revoluţiei iraniene au sechestrat 52 de americani timp de 444 de zile.
Protestele, care au determinat închiderea ambasadei de la Teheran (şi, în replică, expulzarea diplomaţilor iranieni din Marea Britanie), veneau după ce Londra, Washingtonul şi Ottawa au anunţat la 21 noiembrie noi sancţiuni contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, ca efect al celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde se vorbea despre “posibile dimensiuni militare ale programului nuclear iranian”. Londra şi-a atras furia iranienilor fiindcă a fost prima şi singura care a impus sancţiuni directe nu doar asupra afacerilor derulate în City de instituţiile iraniene, ci şi asupra băncii centrale a Iranului – prima dată după ultimul război mondial când Regatul Unit impune un boicot total asupra industriei financiare a unui stat, după cum notează The Telegraph.
În ciuda presiunii din partea Israelului, SUA s-au abţinut iniţial să ia o măsură similară, cu argumentul umanitar că astfel de sancţiuni vor lovi tot iranienii de rând, dar şi cu argumentul mult mai pragmatic că aşa va creşte preţul petrolului, având în vedere că sancţiunile contra băncii centrale iraniene înseamnă că Teheranul nu va mai putea practic să importe şi să exporte legal petrol, alimente şi alte mărfuri. Vinerea trecută însă, Senatul SUA a votat în unanimitate un amendament care aprobă penalizarea oricăror instituţii financiare străine care ar face afaceri cu banca centrală iraniană, în ciuda avertismentelor administraţiei Obama cum că a-i ameninţa astfel pe aliaţii Americii nu e deloc cea mai fericită idee de a le obţine cooperarea contra Iranului, pe de o parte, iar pe de altă parte riscă să arunce în aer piaţa petrolului şi să pericliteze redresarea economiei globale.
Separat de această rundă de sancţiuni, şi UE a impus, joia trecută, noi interdicţii de a face afaceri cu Iranul, adăugând 180 de instituţii şi persoane iraniene pe lista celor ale căror active din Europa sunt îngheţate şi care nu au drept de circulaţie în statele UE. Nici Bruxellesul nu a impus însă un embargou petrolier, aşa cum ar fi dorit Franţa şi Marea Britanie, iar ministrul francez de externe Alain Juppe, ca să nu dea impresia că europenii se tem să acţioneze, a dat vina pe opoziţia Greciei, ţară puternic dependentă de petrolul iranian, şi a adăugat că rămâne de văzut în ce măsură creşterea producţiei în alte ţări furnizoare ar putea compensa un viitor embargou petrolier decis de UE. China, aliat economic al Iranului, s-a declarat din nou sceptică în eficienţa sancţiunilor ca soluţie la problema nucleară iraniană (mai ales că acestea ar privi-o direct, având în vedere creşterea cu 50% a importurilor ei de petrol iranian) şi, alături de Rusia, a blocat orice posibilitate ca acestea să fie extinse la alt nivel prin vreo decizie a Consiliului de Securitate al ONU.
-
Noul pact de stabilitate pregătit de liderii europeni prevede reguli fiscale dure şi sancţiuni reale
Întrebată dacă Franţa, Germania şi Italia pregătesc o variantă mai dură a Pactului de Stabilitate privind reglementările pe buget, Pecresse a arătat că pactul “nu se va aplica doar la nivelul celor mai mari trei economii ale zonei euro”. “Este vorba despre un nou pact de guvernanţă pentru toată zona euro, guvernanţă cu autorităţi reale de reglementare şi sacţiuni adevărate”, a declarat Pecresse la Canal+.