BusinessMagazin

Tag: reusita

  • ANAF a realizat în primul trimestru venituri bugetare de peste 50 de miliarde de lei

    Totalul veniturilor bugetare colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna martie 2017 a însumat 18,429 miliarde lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 5,2% – indice nominal, respectiv 904,7 milioane lei în cifre absolute mai mult faţă de perioada similară a anului trecut, când s-au âncasat 17,524 miliarde lei.

  • Tânăra care a construit un imperiu cu o afacere căreia nimeni nu-i dădea nicio şansă

    Joy Gendusa a fondat în 1997 PostcardMania, o companie cu venituri de aproape 50 de milioane de dolari anual, obţinuţi mai ales din campanii de promovare pentru companii realizate prin scrisori fizice. 

    Gendusa şi-a început afacerea în domeniul designului grafic şi a încercat mereu să ţină pasul cu piaţa, potrivit entrepreneur.com. ”Am început să fac mai mulţi bani din servicii de printare decât din designul grafic propriu zis”, a spus ea. La începutul afacerii, Gendusa ajunsese să lucreze 70 de ore pe săptămână, perioadă în care avea şi doi copii mici.

    Businessul genera venituri, dar nu atât de mari încât să îi schimbe viaţa, în pofida timpului pe care îl dedica acestuia.
    Boomul a început după momentul în care a făcut designul unei ilustrate prin care să îşi promoveze propriul business. Când a primit produsul, a observat că numărul de telefon al companiei care s-a ocupat de printarea ilustratei se afla pe aceasta. ”Mi-au spus că trebuie să plătesc 50 de dolari pentru a îndepărta brandingul companiei respective de pe ilustrata mea”. A plătit taxa şi i-a venit ideea legată de direcţia ideală în care să-şi dezvolte businessul.


    „Am decis să fondez PostcardMania şi să vindem ilustratele direct proprietarilor de afaceri. Nimeni nu făcea acest lucru la momentul respectiv.” Astfel, în 1998, a lansat o nouă industrie.Potrivit UnitedMail, 79% dintre oameni reacţionează la informările fizice, primite direct, în timp ce doar 45% dintre ei reacţionează la e-mailuri.

    Mai mult de două treimi dintre clienţi îşi deschid scrisorile, chiar şi în cazul în care acestea includ materiale promoţionale.
    În acest context, PostcardMania a ajuns să genereze în 2015 venituri de 45,7 milioane de dolari în 2015 aproape exclusiv din vânzarea a 135 de milioane de ilustrate create cu scopul vânzării de produse şi servicii pentru mai mult de 13.000 de clienţi.

  • Acesta este adevăratul motiv pentru care Halep nu mai câştigă meciuri

    Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.

    În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.

    Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.

    Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.

    Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.

    Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.

    Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.

  • Donald Trump a reuşit în 69 de zile ceea ce altor preşedinţi le-a luat ani de zile

    Actualul preşedinte a “reuşit” să obţină o rată de aprobare Gallup de doar 35% ieri. Doar alţi şapte preşedinţi au făcut asta decând Gallup a început să monitorizeze acest aspect (în timpul preşedinţiei lui Harry Truman – 1945-1953).

    Publicul american se pare că l-a pedepsit pe preşedinte pentru o serie de ordine executive controversate emise în primele zile ale mandatului său, dar şi din cauza faptului că nu a reuşit să elimine Obamacare, una dintre promisiunile sale din campanie.

    Dacă va reuşi să scadă sub 35% atunci va intra într-un club select alături de Lyndon B. Johnson şi Rondal Reagan.

    În cât timp au ajuns preşedinţii la o rată de aproape de 35%:

    Trump – 69 de zile
    Truman – 524 de zile
    Reagan – 741 de zile
    Carter – 851 de zile
    H.W Bush – 1283 de zile
    Nixon – 1659 de zile
    Johnson – 1725 de zile
    W. Bush – 1926 de zile

  • Donald Trump a reuşit în 69 de zile ceea ce unora dintre cei mai nepopulari preşedinţi le-a luat ani de zile

    Actualul preşedinte a “reuşit” să obţină o rată de aprobare de doar 35% ieri. Doar alţi şapte preşedinţi au făcut asta decând Gallup a început să monitorizeze acest aspect (în timpul preşedinţiei lui Harry Truman – 1945-1953).

    Publicul american se pare că l-a pedepsit pe preşedinte pentru o serie de ordine executive controversate emise în primele zile ale mandatului său, dar şi din cauza faptului că nu a reuşit să elimine Obamacare, una dintre promisiunile sale din campanie.

    Dacă va reuşi să scadă sub 35% atunci va intra într-un club select alături de Lyndon B. Johnson şi Rondal Reagan.

    În cât timp au ajuns preşedinţii la o rată de aproape de 35%:

    Trump – 69 de zile
    Truman – 524 de zile
    Reagan – 741 de zile
    Carter – 851 de zile
    H.W Bush – 1283 de zile
    Nixon – 1659 de zile
    Johnson – 1725 de zile
    W. Bush – 1926 de zile

  • Acesta este adevăratul motiv pentru care Halep nu mai câştigă meciuri

    Mulţi se întreabă de unde vine această neputinţă de a mai câştigă meciuri; printre explicaţiile aduse se numără, în egală măsură, accidentarea suferită la finalul anului trecut şi neîncrederea în propriile forţe. Realitatea este însă alta.

    În tenis, cel mai corect principiu este “victoriile aduc victorii”. Faptul că Simona Halep nu a mai reuşit să câştige turnee poate constitui o cauză pentru forma slabă arătată de sportiva noastră. Dar să luăm un alt exemplu: Roger Federer, campionul elveţian, a avut în 2016 cel mai slab an al carierei. Este adevărat, după semifinala de la Wimbledon (în luna iunie) el nu a mai disputat niciun meci până la finalul anului, luând decizia de a se recupera după o intervenţie chirurgicală – prima a carierei de peste 18 ani – suferită în prima parte a anului. Federer participase însă la turnee în primele 6 luni ale anului fără să câştige niciun titlu – din nou, o premieră în cariera sa ilustră. Care a fost, aşadar, urmarea? Elveţianul a revinut în circuit în luna ianuarie şi a câştigat turneul de mare şlem de la Australian Open, cel de-al 18-lea astfel de titlu din carieră. Câteva săptămâni mai târziu, el era eliminat în primul tur al turneului ATP 500 (categorie inferioară) de către un jucător aflat în cea de-a doua sută mondială. Mai trec două săptămâni, iar Federer câştigă turneul Masters 1000 de la Indian Wells. Concluzia? Şi înfrângerile pot aduce victorii, dacă ştii cum să le gestionezi.

    Mă întorc la Simona Halep şi amintesc faptul că în 2016 a avut a doua cea mai lungă serie de victorii din circuitul feminin (doar Victoria Azarenka a reuşit să adune mai multe victorii consecutive), dar asta nu a ajutat-o să îşi treacă în palmares vreun titlu important.

    Motivul pentru care sportiva din Constanţa nu reuşeşte să se impună în marile turnee nu este de natură psihică, ci de natură tehnică. Jocul Simonei Halep este unidimensional.

    Dacă urmăriţi câteva meciuri ale Simonei (excluzându-le pe cele din 2014), veţi observa că jocul ei se rezumă la lovituri de pe linia din spatele terenului. Baseline player, aşa cum spun americanii; şi chiar dacă a fost o vreme când puterea loviturilor lui Halep era suficientă pentru a-şi învinge adversarii, nefiind nevoie de foarte multe improvizaţii sau veniri la fileu, acea vreme a trecut. Jucătorii trebuie însă se adapteze şi să îşi adapteze jocul: Halep nu a făcut încă acest lucru.

    Revin la comparaţia cu Federer: elveţianul şi-a schimbat în ultimii ani mai toate aspectele jocului, începând cu trecerea (după 15 ani) la o rachetă mai lată şi continuând cu agresivitatea extremă cu care abordează meciurile. Câteva date tehnice, pentru a clarifica mai mult acest lucru: dacă în prima parte a carierei sale punctul de lovire a loviturilor se afla, în medie, la 50 de centimetri în spatele linie de fund, din 2015 aceasta a ajuns la peste un metru în interiorul terenului.

    Singurul mod în care Halep mai poate concura pentru titluri importante este să adauge o nouă dimensiune jocului său. Ea trebuie să fie mai agresivă, să-şi atace adversarele venind în faţă, spre fileu, şi nu stând în continuare pe linia de fund, acolo unde precizia ei a scăzut în mod vizibil. Simona Halep trebuie să accepte faptul că acele calităţi atletice care au diferenţiat-o de restul jucătoarelor nu mai sunt suficiente. Astfel, poate va reuşi să ne mai dea motive de a pierde nopţile urmărind meciurile ei.

  • Cine sunt cei 29 de oameni care conduc din umbră afacerile Americii. I-au dat deja prima lovitură lui Donald Trump

    Unul dintre cele mai importante acte legislative promovate în timpul campaniei electorale de către Donald Trump este American Health Care Act (AHCA), propria sa versiune a actului supranumit Obamacare, după fostul preşedinte al Statelor Unite.

    Cu toate cu republicanii deţin controlul asupra Congresului şi a Senatului, AHCA a căzut la vot. Mare parte din “vină” cade pe Freedom Caucus (sfatul libertăţii – n.red.), o grupare învăluită de mister, cu membri din partidul republican, care refuză să se alinieze în spatele ordinelor date de Trump şi de liderul partidului, Paul Ryan.

    Freedom Caucus a apărut în 2015, ca răspuns la încercarea fostului lider al Senatului John Boehner de a forţa adoptarea mai multor măsuri legislative.

    Grupul s-a format pentru a reda puterea republicanilor de rând şi ca o primă linie de opoziţie faţă de Obamacare. Printre idealurile declarate se numără balansarea bugetului şi micşorarea aparatului birocratic de la Washington.

    Este însă destul de greu de aflat cine face parte din acest grup elitist: calitatea de membru se obţine doar în urma unei invitaţii, iar apartenenţa trebuie ţinută secretă.

    Toate întâlnirile au loc în spatele uşilor închise, iar membri preferă de multe ori să se consulte unii cu alţii înainte de a decide asupra unui vot. Iar acesta e şi secretul puterii lor: Freedom Caucus are în jur de 35 de membri, adică puţin peste 15% din republicanii din Congres. În cazul unui vot unitar, aşa cum este de obicei cazul, ei pot răsturna avantajul deţinut de partid în această instituţie.

    Chiar dacă grupul nu şi-a asumat o poziţie oficială vis-a-vis de AHCA, majoritatea celor intervievaţi şi-au exprimat dorinţa ca Obamacare să fie eliminat cu totul, nu doar modificat în anumite puncte.

  • Cum a reuşit Moise să despartă apele Mării Roşii? Explicaţia ştiinţifică

    Scena în care Moise desparte apele Mării Roşii, pentru a-i ajuta pe evrei să fugă de armata faraonului, este una din cele mai cunoscute povestiri din Biblie. Până acum existau mai multe teorii care încercau să justifice ştiinţific miracolul prezentat în Biblie.

    Bruce Parker, profesor la Institutul de Tehnologie Stevens din New Jersey şi fost cercetător la National Oceanic and Atmospheric Administration National Ocean Service, a elucidat misterul acestui “miracol”.

    Vezi aici cum a reuşit Moise să despartă apele Mării Roşii. Explicaţia ştiinţifică

  • “Micuţa Picasso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Un nou trend în materie de cafea ia cu asalt INTERNETUL. Toţi iubitorii de cafea TREBUIE SĂ ÎNCERCE asta!

    Iată, totuşi, că printre toate variantele de cafea şi-a găsit locul un nou trend: espressotonic. Băutura e o odă adusă iubitorilor de cafea, dar şi a trendurilor şi a modernităţii.
     
    Tot mai mulţi tineri aleg această varaintă de băutură. Pentru ei nu doar gustul contează ci şi numărul de reacţii pe care băutura le stârneşte pe diverse reţele de socializare precum Instagram, Twitter, Facebook sau Tumblr. 
     
    Puteţi vedea cum arată băutura, dar şi cum se prepară, pe Mediafax.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX