BusinessMagazin

Tag: retea

  • Cum te pot ataca hackerii în concediu

    Datele personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi atacate pe durata vacanţei de vară, potrivit informaţiilor comunicate de specialiştii în securitate cibernetică ai companiei de securitate informatică Bitdefender. 
     
    Specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender susţin că informaţiile personale de pe telefon, laptop sau tabletă sunt mult mai expuse riscului de a fi compromise sau furate pe durata vacanţei de vară, când turiştii în căutare de internet gratuit se conectează la reţele publice de Wi-Fi, fără să ţină cont de riscurile de securitate.
     
    Din moment ce accesul la internet în roaming poate genera costuri suplimentare în factura la mobil, turiştii obişnuiesc să se conecteze frecvent la reţele Wi-Fi, pe care le consideră inofensive. Contrar aşteptărilor, conectarea la o reţea de internet controlată de un răufăcător pentru navigarea pe reţele sociale sau verificarea conturilor de email poate duce la pierderea parolelor sau a datelor de pe dispozitive.
     
    Iată o listă cu locurile în care să evitaţi folosirea reţelelor de Wi-Fi:
     
    1. Deşi aeroporturile au proceduri stricte în materie de securitate fizică, există loc pentru îmbunătăţiri ale securităţii informatice, mai ales în cazul reţelelor de internet. Numeroase experimente sociale făcute de experţi în securitate IT demonstrează că pasagerii s-ar conecta la orice reţea care promite internet gratuit în aeroport şi ar accepta integral termenii şi condiţiile solicitate de furnizorul serviciului. Cei mai mulţi cad în capcana reţelelor denumite „Free Airport Wi-Fi” sau similar şi conectează telefoane, tablete sau chiar laptopuri la reţele nesecurizate. Odată conectate, atacatorii pot colecta cu uşurinţă toate parolele.
    2. În cazul hotelurilor, este important să solicitaţi la recepţie datele referitoare la reţeaua de internet: user name şi parolă. Frecvent, la hotelurile care oferă internet gratuit, turiştii omit să mai ceară detalii legate de serviciile de internet şi caută reţele pe cont propriu, direct de pe telefon, în speranţa că nu sunt parolate. De exemplu, dacă vă cazaţi la hotel Central, numele reţelei hotelului poate fi „Hotel Central Wi-Fi”, în timp ce un atacator v-ar putea păcăli cu o reţea denumită „FREE Hotel Central Wi-Fi”. Semnalaţi recepţionerilor astfel de tentative de înşelăciune.
    3. Dacă folosiţi transportul public (autobuz sau tren), tentaţia de a vă conecta la Wi-Fi în gară sau staţia de autobuz vă poate expune nu doar riscului furtului de date. Mai mult, dacă cineva vă sustrage sau vă găseşte smartphone-ul, tableta sau laptop-ul în astfel de locuri, este util să puteţi să blocaţi accesul respectivei persoane la fotografiile personale, agenda telefonică sau mesajele text. De aceea, protejaţi-vă telefonul mobil cu o parolă complexă. Este primul pas pentru a evita invadarea vieţii private de către un străin. Vă puteţi proteja telefonul mobil cu o aplicaţie anti-furt, care poate localiza, bloca şi şterge conţinutul de pe telefon. 
    4. Cafenelele reprezintă pentru mulţi turişti locul ideal unde să verifice peste zi conturile de pe reţele sociale. Cum multe localuri permit acces gratuit la internet, utilizatorii sunt obişnuiţi să le acceseze. Atacatorii pot crea reţele clonă şi intercepta traficul clienţilor cafenelei, ducând la instalarea de ameninţări informatice sau chiar la aflarea datelor bancare ale celor care verifică situaţia contului.
    5. În baruri, restaurante sau alte locuri cu reţele nesecurizate, evitaţi să folosiţi servicii bancare online sau să faceţi cumpărături online cât timp sunteţi conectaţi la o reţea publică de Wi-Fi. Dacă este absolut necesar să vă conectaţi, recomandarea este să folosiţi o soluţie de plăţi online adaptată. Pentru laptop-uri, Bitdefender Safepay garantează o conexiune sigură către contul de online banking sau către pagina de plăţi din magazinul online. De asemenea, verificaţi dacă link-ul paginii pe care o accesaţi începe cu https: // şi, în plus, dacă apare desenul unui lacăt în câmpul unde tastaţi link-ul, ceea ce indică accesul securizat. Pentru terminalele mobile, este recomandată instalarea unei soluţii de tip VPN ce are ca scop criptarea traficului şi face dificilă interceptarea acestuia de către atacatori. 
     
    „Dacă un hacker reuşeşte să atragă victime către reţele de Wi-Fi pe care le controlează, el identifică rapid vulnerabilităţile de pe dispozitiv şi le exploatează ca să intercepteze traficul de date, inclusiv datele bancare când se fac plăţi online. În lipsa unei soluţii de securitate actualizate, victima nu descoperă interceptarea traficului decât după ce pagubele se produc”, spune Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică al Bitdefender.
     
    Folosirea datelor mobile reprezintă o variantă sigură pentru navigarea pe internet. În ultima vreme, operatorii telecom includ în ofertele lor trafic de internet care poate fi folosit chiar şi în afara ţării. Cei care aleg totuşi să folosească reţele Wi-Fi pot instala un VPN în paralel cu soluţia de securitate pentru a reduce la maximum eventuale pagube şi neplăceri.
     

  • Grupul Medicover a înregistrat o creştere de peste 13% a cifrei de afaceri în România în 2015

    Afacerile grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) au înregistrat o creştere de peste 13% în 2015 faţă de anul anterior, până la 252 milioane de lei. Medicover, unul dintre cei mai importanţi furnizori de servicii medicale private din România, anunţă o creştere de peste 26% a cifrei de afaceri a Spitalului Medicover din Bucureşti în 2015, comparativ cu 2014. De asemenea, reţeaua naţională de clinici Medicover a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri în 2015, cu peste 13% mai mare faţă de cea din 2014.

    Spitalul Medicover din Bucureşti a înregistrat o creştere importantă a cifrei de afaceri în anul 2015, de peste 26% comparativ cu 2014 (28 milioane de lei în 2015, faţă de 22,2 milioane de lei în 2014). De asemenea, reţeaua naţională de clinici a Medicover a înregistrat o creştere a afacerilor anul trecut, de peste 13% (66,6 milioane de lei în 2015, faţă de 58,9 milioane de lei în 2014). Cifra de afaceri a grupului Medicover în România (clinicile, spitalul Medicover şi laboratoarele Synevo) a crescut cu peste 13% în 2015, la 252 milioane lei, faţă de 222 milioane lei în 2014. Modelul de business al grupului Medicover presupune ca acţionarii companiei să reinvestească în fiecare an întregul profit realizat, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă şi un nivel înalt de calitate în operaţiunile sale.

    „Anul 2015 a fost unul plin şi în acelaşi timp benefic pentru compania noastră. Una dintre principalele realizări a constat în extinderea reţelei noastre naţionale prin deschiderea clinicii Medicover din Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 600.000 de euro”, a declarat Adrian Peake, directorul general al Medicover România.

    În prima jumătate a anului 2016, Medicover România a investit aproape 1,5 milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei sale naţionale de clinici. Acest proces a presupus relocarea şi extinderea clinicii Ploieşti, inclusiv prin introducerea unui serviciu nou – Petroleum Doctor, şi a clinicii din Braşov, care a devenit singura clinică privată din oraş ce realizează bronhoscopii.

    De asemenea, Medicover a deschis o clinică nouă în Galaţi, cu peste 30 de specialităţi medicale şi departamente ultramoderne de pediatrie, cardiologie, ginecologie, gastroenterologie şi proctologie. Compania va continua să investească în extinderea şi modernizarea constantă a reţelei sale în 2016 şi în anii următori.
     

  • Românii au consumat de doua ori mai mult internet pe mobil anul trecut

    Conform datelor ANCOM, utilizatorul mediu de telefonie mobila şi internet pe mobil configurat pe Veritel.ro consuma lunar 336 MB trafic de internet mobil (faţa de 167 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 74 de SMS-uri naţionale (dintre care 62 în reţea proprie şi 12 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 245 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (177 de minute), cât şi în afara reţelei (68 de minute).

    Un utilizator ocazional de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar 112 MB trafic de internet (faţa de 56 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 25 de SMS-uri naţionale (din care 21 în reţea proprie şi 4 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 81 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (59 de minute), cât şi în afara reţelei (22 minute).

    Utilizatorul intensiv de telefonie mobila şi internet pe mobil consuma lunar circa 1 GB de net (1.008 MB trafic de internet, faţa de 501 MB în intervalul de raportare precedent), trimite 222 SMS-uri naţionale (din care 186 în reţea proprie şi 36 în afara reţelei) şi apeleaza în medie 735 de minute de pe terminalul propriu atât în reţea (531 de minute), cât şi în afara reţelei (204 minute).

    “Comparativ cu profilul de consum al utilizatorului configurat pentru perioada anterioara, se remarca o creştere a traficului în afara reţelei pe toate segmentele de telefonie mobila, corelat cu scaderea traficului în interiorul reţelei, pe fondul reglementarii de catre ANCOM a valorii maxime practicate de operatori pentru tarifele de terminare a apelurilor în reţelele mobile şi corelat cu axarea operatorilor mobili pe oferte cu multe minute naţionale incluse”, a declarat Eduard Lovin, Director Executiv ANCOM.

  • Mâine se deschide primul hipermarket din Ferentari

    Kaufland România deschide mâine, 23 iunie, un nou magazin în Bucureşti şi se pregăteşte de alte patru deschideri, una chiar în Capitală. Investiţia este încadrată în planul de buget pentru acest an care se plasează la 100 de milioane de euro.

    Zona Ferentari, unul dintre cartierele cu cea mai redusă putere de cumpărare din Capitală, este asaltată de magazine de retail alimentar; la o distantă de circa 500 m se află un alt hipermarket Kaufland, peste drum de noul spaţiu deschis se află două magazine din reţeaua Mega Image şi la o distanţă de circa 1 km se află Vulcan Value Center, care găzduieşte, între altele, un spaţiu al reţelei franceze Carrefour.

    Următorul magazin Kaufland va fi deschis în luna august, în Mangalia, declară Valer Hancaş, manager corporate affairs&comunication al Kaufland. El adaugă că reţeaua este prezentă în toate reşedinţele de judeţ.

    Noul magazin, din Ferentari, are o parcare cu o capacitate de 200 de locuri pentru maşini, cât şi rastele pentru biciclete. Acesta este cel de-al 12-lea magazin deschis în Bucureşti şi al 109-lea din întreaga reţea Kaufland din ţară. Magazinul angajează 100 de oameni.

    Noul magazin Kaufland e situat în Calea Ferentari nr. 62, sector 5, va fi deschis în intervalul 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminica de la ora 8:00 la 20:00.

    Hipermarket-ul are peste 2.900 mp suprafaţă de vânzare, organizată în şase galerii. Magazinul are o instalaţie eco de încălzire, care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi economiseşte astfel resursele naturale. Conform oficialilor reţelei, Kaufland are pe rafturi mai mult de 50% din sortimente româneşti.

    Retailerul german Kaufland se plasează pe primul loc în topul comercianţilor de pe piaţa autohtonă, în funcţie de cifra de afaceri. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014 (1.8 miliarde de euro). În piaţa românească de retail alimentar, cele mai importante companii cu care concurează Kaufland sunt Carrefour, Auchan, Metro, Selgros, Mega Image, Cora, Penny.

  • Război al companiilor din energie: Hidroelectrica ameninţă că va da în judecată Transelectrica şi CEZ

    Încercarea de a transfera o parte din răspundere, pentru recentul incident din reţeaua de alimentare cu energie electrică din judeţele Vâlcea şi Argeş, în sarcina Hidroelectrica este tendenţioasă şi prejudiciabilă, urmând să acţionăm în judecată pe cei doi operatori de transport şi distribuţie pentru prejudiciile materiale şi morale suferite, informează un comunicat al Hidroelectrica remis Business Magazin.

    În data de 01.06.2016, în jurul orei 16:00 a avut loc un eveniment în reţeaua de alimentare cu energie electrică din zona judeţelor Vâlcea şi Argeş care a condus la rămânerea fără alimentare cu energie electrică a consumatorilor din zonele de nord ale celor două judeţe, precum şi a marilor consumatori industriali din municipiile Rm. Vâlcea, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Valoarea totală a consumului nealimentat a fost de aprox. 170 MW. Totodată, a fost întreruptă o producţie de cca. 630 MW aferentă centralelor hidroelectrice de pe râurile Olt, Argeş şi Dâmboviţa, precum şi CET Govora, informeaz[ Transelectrica. Comunicatul Transelectrica arata ca evenimentul s-a produs în condiţiile retragerii din exploatare pentru lucrări accidentale a unei linii de înaltă tensiune din reţeaua de transport a energiei electrice, precum si a apariţiei unor fluxuri de putere mari atât în reţeaua de transport cât şi în reţeaua de distribuţie a energiei electrice, generate de o producţie de energie crescută în centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a unui nivel crescut de hidraulicitate.

     În aceste condiţii au declanşat o linie de 220 kV din reţeaua de transport a energiei electrice şi unele linii de 110 kV din reţeaua de distribuţie. Interventia echipelor operative şi a personalului de comandă operativă din cadrul centrelor de dispecer CEZ DISTRIBUŢIE şi TRANSELECTRICA a fost promptă, pentru a restabili alimentarea staţiilor de transformare a energiei electrice din zonele afectate, mai arata comunicatul Transelectrica.

    In replica, Hidroelectrica arata ca exploatarea grupurilor hidroenergetice de pe Olt, Arges si Dambovita la putere nominala nu este de natura sa produca dezechilibre in reteaua de transport si distributie. Acest regim de exploatare fiind unul normal atat din punct de vedere tehnico-energetic cat si comercial. Cei doi operatori au obligatia de a asigura capacitate de transport si distributie pe un astfel de regim de exploatare pentru orice interval orar din cele 8760 de ore ale unui an calendaristic si sa asigure si o rezerva de transport suplimentara peste regimul de expoatare la nominal al tuturor producatorilor si consumatorilor racordati la reteaua de transport a SEN. “Informarea comuna Transelectrica- CEZ este construita pe un neadevar. In data de 01.06.2016 Hidroelectrica functiona cu amenajarea Olt Mijlociu la o putere de doar 380 MW, mult sub puterea nominala de transport de 450 MW alocata Hidroelectrica. Acest regim de exploatare pentru 1 iunie 2016 a fost notificat Transelectrica cu o zi inainte, respectiv pe 31 mai 2016. Deci fluxurile de putere generate de Hidroelectrica au fost cu 70 MW sub puterea nominala de transport, nefiind de natura sa creeze dezechilibre in retea. O atare dezinformare este de natura sa transfere atentia opiniei publice de la cei in drept responsabili catre Hidroelectrica, care nu numai ca nu are nicio culpa, dar a si reactionat in timp real de la declansarea avariei in reteua de transport si distributie prin pornirea grupurilor de la centralele proprii, neafectate de incident in scopul compensarii dezechilibrelor de retea. Astfel, progresiv intr-un interval de circa 6 minute am pornit grupurile hidroenergetice Lotru-Ciunget (510 MW), Raul Mare Retezat (220 MW), Galceag (70 MW), Sugag (70 MW), restabilind deficitul de putere de 380 MW deconectati de pe reteua CEZ si 100 MW de pe reteau Transelectrica, evitand astfel o pana generalizata de curent, similara cu cea inregistrata in 1977 si care putea sa genereze pagube de miliarde de euro Romaniei. Este inadmisibil ca intr-o perioada in care sunt atentionari si notificari de coduri galbene, portocalii si rosii de depasire a debitelor multianuale si de inundatii pe mai multe bazine hidrografice din tara, Transelectrica sa-si indisponibilize o linie de 220 KV de la Arefu-Arges in vederea toaletarii copacilor. O astfel de operatiune se poate efectua in orice alt interval de timp, cand nu exista atentionari hidrologice”, incheie Hidroelectrica.

    CEZ Distributie [i Transelectrica au reactionat la comunicatul Hidroelectica, aratand apariţia unor fluxuri de putere mari în reteaua de transport şi în reţeaua de distributie a energiei electrice, generate de productia crescută de energie din centralele hidroelectrice de pe amenajările râurilor Olt Mijlociu, Argeş şi Dâmboviţa ca urmare a nivelului crescut de hidraulicitate, nu reprezintă cauza generatoare a evenimentul, ci doar una din condiţiile care descriu situaţia reală existentă în momentul apariţiei evenimentului.

    Interpretarea conform căreia această condiţie reprezintă o atribuire a răspunderii pentru producerea evenimentului către producătorul de energie electrică HIDROELECTRICA SA aparţine exclusiv unei părţi a presei, în realitate această situaţie nereprezentând un regim de funcţionare în afara limitelor normale.

    Reiterăm menţiunea că în perioada imediat următoare cei doi operatori de reţea vor efectua o analiză comună a evenimentului care face obiectul informării iniţiale, pentru identificarea cauzelor tehnice care au condus la declanşările succesive din reţelele de transport şi de distribuţie, orice interpretare anterioară rezultatelor acestei analize putând conduce la informarea eronată a opiniei publice.  

     

     

     

     

     

     

  • Bilanţul a doi ani de mandat

    În doi ani, de când Ravinder Takkar a preluat funcţia de conducere a Vodafone România, numărul de clienţi a crescut cu aproape un milion, compania are cu peste 1,2 milioane smartphone-uri mai mult în bază, iar reţeaua are cu 50% mai multe site-uri. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro. În plus, compania a încheiat patru trimestre consecutive de plusuri, ceea ce arată clar revenirea, spune Ravinder Takkar. Aceste rezultate stau la baza aprobărilor primite pentru bugetul de investiţii de anul acesta, despre care CEO-ul Vodafone România spune că este şi mai mare decât anul trecut.

    Inspirat de obiceiul lui David Letterman de a face seară de seară în show-ul său un „top zece“, CEO-ul Vodafone România şi-a structurat în două liste distincte realizările mandatului său. Pe de o parte cifrele concrete, aşa cum le prezintă şi şefului său. „Ei bine, putem vorbi despre cele mai importante lucruri care s-au întâmplat, aşa cum îi povestesc şefului meu, când mă întreabă: «Ce ai făcut?» Mai este o listă cu câteva lucruri care mi se par importante şi interesante“, spune executivul, cu un discurs bine structurat, pe care nu îl descumpăneşte nicio întrebare şi ascultă cu atenţie.

    Punctul de plecare în strategia cu care Takkar şi-a început mandatul în România se referea la câţiva piloni, aminteşte el: adopţia pe scară cât mai largă a telefoanelor inteligente şi creşterea traficului de date, focus pe clienţii serviciilor de business dar şi pe servicii noi, ca M-Pesa, serviciul de transfer de bani lansat cu puţin timp înainte de venirea sa. „Pe parcursul a doi ani am lucrat pe aceşti piloni iar rezultatele se leagă de strategie.“ Filiala locală a Vodafone a încheiat la finalul lui martie patru trimestre de creştere consecutivă, ceea ce arată clar revenirea pe plus, arată Ravinder Takkar. În anul fiscal încheiat în martie 2016 veniturile din servicii ale Vodafone România au crescut cu 5,6%, la 688,4 milioane de euro, iar în primele trei luni din 2016 veniturile din servicii au avansat cu aproape 8%, ceea ce înseamnă cel mai alert ritm de creştere a veniturilor din servicii din ultimii opt ani şi cea mai ridicată rată de creştere a Vodafone Group la nivel european. „Cred că toată lumea este de acord cu faptul că în orice afacere clienţii sunt importanţi, iar noi avem cu aproape 1 milion mai mulţi clienţi noi, faţă de acum doi ani“; la 31 martie 2016, compania avea 9.120.145 de clienţi, dintre care 8.461.054 utilizatori ai serviciilor mobile. Îşi aminteşte că la momentul venirii sale piaţa era deja saturată, iar „unii dintre competitorii noştri anunţau că numărul lor de clienţi este în scădere, astfel încât faptul că noi am crescut mi se pare o mare realizare“. Vodafone avea în 2013 puţin peste 8 milioane de clienţi, iar 2010 a fost anul în care compania a avut cei mai mulţi consumatori: 9,73 milioane.

    „O altă linie importantă a strategiei creionată în urmă cu doi ani se referă la penetrarea telefoanelor inteligente şi creşterea folosirii acestora. Am crescut numărul de clienţi cu smartphone-uri cu peste 1,2 milioane faţă de acum doi ani. Nu este vorba doar de telefoane cumpărate de la noi, pentru că nu suntem în domeniul vânzării de terminale, ci de telecomunicaţii; dacă vrei să cumperi de la altcineva, nu contează foarte mult pentru noi“, continuă bilanţul CEO-ului Vodafone România.

    O altă direcţie a strategiei urmărită de Takkar a vizat serviciile 4G; „în urmă cu doi ani aceste servicii erau la început, iar acum avem mai mult cu mai bine de 1,1 milioane de clienţi“. Acest aspect este cu atât mai important, povesteşte el, deoarece clienţii serviciilor 4G sunt, de regulă, cei care au cel mai ridicat trafic de date şi care călătoresc mult; pe parcursul ultimilor doi ani, „am adăugat 85 de noi ţări în cadrul acordului nostru de 4G Roaming pentru cei care merg în străinătate, aşadar amprenta noastră la nivel global este foarte mare“.

    În cadrul bilanţului a doi ani de mandat, unul dintre subiecte este creşterea traficului cu mai mult de 100% şi, adaugă reprezentantul operatorului de comunicaţii, nici traficul de voce nu bate pasul pe loc, ci este în creştere cu 10% faţă de 2014.

    Dar poate cel mai spectaculos subiect al discuţiei legate de bilanţul a doi ani de mandat este creşterea numărului de relee. „Despre acest subiect nu prea vorbim decât în cadrul organizaţiei, dar a fost o călătorie fenomenală care a dus la creşterea numărului de site-uri pe parcursul ultimilor doi ani cu 50% faţă de momentul în care am început mandatul. Nu este doar o vorba de a adăuga tehnologie sau a creşte traficul de date sau voce, vorbim despre creşterea numărului de site-uri, despre acoperire şi creşterea capacităţii de a purta traficul de date sau voce“. Şeful Vodafone nu a spus nimic despe numărul concret de site-uri pe care le are acum compania şi despre nivelul cheltuielilor a spus doar că „este vorba de investiţii masive. Durează mult, este complicat şi înseamnă multă muncă“. Totuşi, el a precizat că în urmă cu doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, comparativ cu alte filiale ale grupului, ca parte a programului Spring; în 2013, compania a anunţat că suplimentează bugetul de investiţii pentru România cu 45 de milioane de lire sterline, în cadrul acestui proiect. „Anul trecut am crescut bugetul de investiţii pentru reţea şi am cheltuit şi mai mult. Şi în 2016 vom mări din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea de mulţi, mulţi ani, din perioada Connex.“

  • Regina Maria preia un business de 1.5 milioane euro

    Regina Maria îşi consolidează prezenţa în vestul ţării, prin preluarea centrelor medicale Dr. Grigoraş, o afacere de 1.5 milioane de euro. Tranzacţia marchează o extindere accelerată a operatorului privat de servicii medicale în această zonă a ţării.

    „Chiar dacă am intrat mai târziu pe această piaţă, Timişoara este un oraş-cheie pentru noi. Tocmai de aceea, ne bucurăm să ne consolidăm amprenta locală şi să avem o prezenţă geografică semnificativă la doar câteva luni de la deschiderea primei clinici REGINA MARIA din Timişoara. Apreciem foarte mult echipa C.M. Dr. Grigoraş, cu care împărtăşim o strategie şi valori comune: calitatea serviciilor, extinderea continuă a gamei medicale, creşterea portofoliului de pachete de prevenţie şi tratament destinate clienţilor persoane juridice.”, a declarat Fady Chreih, Directorul General al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    În prezent, Centrul Medical Dr. Grigoraş numără trei sedii, două în Timişoara şi unul în Lugoj, o echipă de peste 70 de cadre medicale, o cifră de afaceri de 1,5 milioane euro în 2015,.şi gestionează sănătatea a peste 21.000 de pacienţi corporate.

    ” Proiectele noastre de viitor au vizat dintotdeauna o şi mai mare extindere regională, iar acum, alături de Regina Maria, avem sprijinul unui partener solid, cu experienţă naţională şi cu o strategie puternică de dezvoltare, care ne va susţine în acest demers. În Regina Maria am regăsit un partener la fel de preocupat de calitatea şi performanţa actului medical, de grija pentru pacient, dar şi de atragerea şi dezvoltarea celor mai bune echipe medicale.”, a declarat Dr. Magdalena Grigoraş, director general Centrele Medicale Dr. Grigoraş.

    Tranzacţia din Timişoara reprezintă cea de-a treia achiziţie făcută de Reţeaua de sănătate Regia Maria în ultimele două luni, după preluarea Spitalului Ponderas şi a Centrului Medical Helios din Craiova, operatorul ajungând în acest moment la 29 de locaţii proprii la nivel naţional.

  • Ravinder Takkar, Vodafone România: Anul acesta vom investi masiv în reţea

    Vodafone România, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, va avea în acest an un buget “masiv” pentru investiţiiile în reţea, a spus luni, la o întâlnire cu jurnaliştii, Ravinder Takkar, CEO al Vodafone România.

    “Acum doi ani Vodafone România a avut unul dintre cele mai mari bugete de investiţii în reţea, ca parte a programului Spring derulat la nivel de grup. Anul trecut am avut un buget de investiţii şi mai mare pentru reţea. Anul acesta vom creşte din nou investiţia în reţea faţă de anul trecut – este o sumă pe care sigur nu am mai investit-o în reţea din perioada Connex, este o investiţie masivă”, a spus Takkar, fără a oferi însă o cifră exactă.

    Şeful Vodafone România a mai declarat în cadrul întâlnirii că în cei doi ani care au trecut de la preluarea mandatului de CEO al companiei numărul de site-uri (locaţii în care sunt amplasate antene şi alte echipamente tehnice) a crescut cu 50%: “Numărul de site-uri a crescut cu 50%. Va imaginaţi cât de puternic a crescut reţeaua în această perioadă”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiza ZF. Cu ce preturi vine Orange pe fix

    Orange intră prudent pe teritoriul serviciilor fixe, cu preţuri asemănătoare celor ale partenerilor de la Telekom pentru pachetele convergente. Cea mai mare diferenţă de tarife între serviciile furnizate de cei doi jucători prin aceeaşi reţea se înregistrează pe segmentul de telefonie fixă.

    Tarifele primelor servicii de comunicaţii fixe din oferta Orange România, care au fost lansate săptămâna trecută pe baza unui acord care oferă companiei acces la reţeaua de fibră optică a  grupului Telekom, arată o abordare prudentă a liderului pieţei locale de telefonie mobilă, care nu îşi propune să câştige teren în acest nou teritoriu sacrificându-şi veniturile şi marja propriilor servicii mobile, ci prin promisiunea unor servicii de instalare peste media pieţei şi o împachetare optimă între infrastructura proprie mobilă şi cea fixă „închiriată“ de la rivali.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • 20% din magazinele Stihl vor reconfigura compartimentele de service în 2016

    “Din cele 320 de magazine care comercializează produsele noastre în România, 295 dispun de ateliere de service, 15 dintre ele fiind deja reconfigurate, iar până la sfârşitul lui 2016 alte 45 de magazine vor avea ateliere upgradate la noi standarde, astfel că putem spune că aproape întreaga reţea va fi acoperită din acest punct de vedere”, a declarat Ioan Mezei, director general al Stihl România.

    În România sunt, conform estimărilor companiei, peste 500.000 de utilizatori ai produselor Stihl. În primele patru luni ale acestui an Stihl România a înregistrat o creştere a vânzărilor de aproximativ 10%, cele mai importante rezultate fiind consemnate pe segmentele motoferăstraie şi motocoase. De asemenea, vânzările de consumabile, care deţin o pondere de circa 50% din cifra de afaceri a companiei, au crescut faţă de anul precedent. În categoria consumabile sunt incluse piesele de schimb, uleiurile, şinele şi lanţurile.

    Compania a început un program de reconfigurare vizuală şi funcţională a reţelei, proiect care va necesita o investiţie de 5 milioane de euro. Acesta presupune reamenajarea magazinelor, pentru unele dintre ele, cu suprafaţa de minim 80 de metri pătraţi, existând şi posibilitatea transformării într-un concept denumit de companie “flagship store”. Compania şi-a propus să deschidă 51 de asemenea spaţii de tip flagship store până în 2017, urmând ca numărul acestora să depăşească 60, în următorii doi-trei ani. “Conceptul de prezentare este unul revoluţionar chiar şi la nivelul reţelei. Prin aceste proiecte, ţara noastră a devenit un punct de referinţă la nivel mondial în ceea ce priveşte dezvoltarea reţelei. De la începtul anului am reamenajat 26 spaţii şi am deschis 3 magazine de tip flagship, urmând ca până în decembrie să mai deschidem în 28 astfel de spaţii reprezentative”, precizează Ioan Mezei.

    Compania va continua şi proiectul “Clubul tinerilor antreprenori”, care susţine, prin programe de consultanţă şi training-uri, pregătirea viitorilor dealeri pentru preluarea ştafetei la nivelul business-urilor Stihl de la părinţii lor.

    “În următorii zece ani circa 30% din business-urile Shihl vor fi în situaţia de a preda ştafeta. Suntem a patra ţară europeană care a implementat Clubul tinerilor antreprenori şi încercăm să devenim o referinţă şi pe acest subiect”, a afirmat Ioan Mezei. 

    Stihl a anunţat în 2015,  la nivel internaţional, o creştere de 8,9%, atingând o cifră de afaceri record de 3,25 miliarde de euro. Compania germană intenţionează să investească 1 miliard de euro în dezvoltare până în 2018. Investiţiile globale de anul trecut au atins 235 milioane de euro, cel mai înalt nivel din istoria companiei. Anul acesta, compania, înfinţată în 1926 de Andreas Stihl în Stuttgart, împlineşte 90 de ani; filiala din România a fost înfiinţată în 1997 şi importă motounelte sub brandurile STIHL şi Viking.