BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • COD PORTOCALIU. Avertizarea de viscol a fost prelungită până luni dimineaţa

    COD PORTOCALIU: În intervalul 26 ianuarie, ora 21:15 – 27 ianuarie, ora 9, viscolul puternic va continua în estul Munteniei, în sudul Moldovei şi în Dobrogea. În aceste zone viteza vântului la rafală va depăşi temporar 70 km/h, zăpada va fitroienită, iar vizibilitatea se va menţine foarte redusă.

    COD GALBEN: În intervalul 26 ianuarie, ora 21:15 – 27 ianuarie, ora 9, vestul Munteniei şi centrul Moldovei va continua să ningă, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 km/h, iar ninsoarea va fi temporar viscolită.

    Prognoza meteo pentru Muntenia până la ora 23:

    Va ninge pe arii relativ extinse, local mai abundent în nordul şi nord-estul regiunii, iar stratul de zăpadă nou depus poate depăşi izolat 10 cm. Vântul va mai avea intensificari în jumătatea estică a regiunii si va sufla cu viteze ce vor depăşi local, la rafală, 65-70 km/h, izolat 75-80 km/h, viscolind şi troienind zăpada.

    Prognoza meteo pentru Dobrogea până la ora 23:

    Local vor cădea precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, exceptând sud-estul zonei unde vor fi şi mixte, favorizând producerea de polei. Vântul va prezenta intensificări susţinute, cu rafale ce pot atinge şi depăşi 65-75 km/h, viscolind ninsoarea.

    Prognoza meteo pentru Moldova până la ora 23:

    Va ninge pe arii extinse, depunându-se un nou strat de zăpadă, ninsorile fiind mai abundente în judeţele Vrancea, Galaţi şi Bacău. Vântul va prezenta intensificări locale în judeţele Vrancea, Bacău, Vaslui şi Galaţi de până la 50-55 km/h spulberând şi viscolind zăpada. În zona montană înaltă, vântul va sufla tare, cu intensificări de până 100 km/h, viscolind zăpada.

    ANM precizează că va actualiza avertizarea meteorologică în cursul dimineţii de luni, 27 ianuarie.

    ANM nu a prelungit avertizarea cu cod roşu pentru judeţele Buzău, Vrancea şi Brăila, care a expirat duminică, 26 ianuarie la ora 21.

     

  • PROGNOZA METEO. Codul portocaliu şi codul galben, menţinute până duminică seara

    COD PORTOCALIU: În intervalul 25 ianuarie, ora 19 – 26 ianuarie, ora 22, viscolul puternic va continua în cea mai mare parte a Munteniei şi Dobrogei, în sudul Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură. În aceste regiuni, dar cu precădere în judeţele Buzău, Brăila, Vrancea şi Ialomiţa, viteza vântului la rafală va depăşi temporar 70-80 km/h, zăpada va fi troienită, iar vizibilitatea se va reduce sub 50 m. În sud-estul Dobrogei, mai ales la începutul intervalului, vor mai fi ploi şi lapoviţe, moderate cantitativ şi izolat se va depune polei.

    COD GALBEN: În intervalul 25 ianuarie, ora 19 – 26 ianuarie, ora 22, în Oltenia, vestul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi jumătatea nordică a Moldovei va ninge, dar viteza vântului la rafală va fi de până la 45-50 km/h.

    ANM precizează că va actualiza avertizarea meteorologică în cursul serii de duminică, 26 ianuarie.

  • BERD: Creştere economică de 2,4% în acest an, cu riscuri în zona creditării

    Perspectivele de creştere economică ale României sunt limitate de situaţia dificilă din zona euro, se arată într-un raport publicat marţi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

    Totodată, nivelul ridicat al creditelor neperformante, care depăşesc 20% din soldul total al împrumuturilor, şi continuarea procesului de dezintermediere transfrontalieră de către băncile străine ar putea trage în jos perspectivele de creştere pe termen scurt, prin limitarea ritmului de revenire a creditării, avertizează BERD.

    Banca estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,5%, după o rată de creştere de 2,8% în primele nouă luni, datorată în principal exporturilor şi agriculturii.

    BERD a investit anul trecut 510 milioane euro în România, participând la 32 de proiecte.

    Investiţiile BERD în România totalizează 6,4 miliarde euro, în proiecte cu o valoare totală de 20,3 miliarde euro, potrivit datelor băncii.

    Economia românească a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat săptămâna trecută că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Premierul Victor Ponta a declara anterior că România a încheiat anul 2013 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB şi o creştere economică de 2,7%, mai mare decât cea prognozată.

    Pentru anul trecut, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană au anticipat o creştere economică de 2,2%, faţă de o prognoză iniţială mai precaută, de 1,6%. Pentru acest an, Guvernul şi instituţiile financiare internaţionale anticipează o creştere de 2,1-2,2% a PIB.

    România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

    Banca Mondială anticipează pentru acest an o creştere de 2,5% a economiei României, similară cu cea estimată pentru 2013, indicatorul urmând să accelereze uşor anul viitor, la 2,7,%, potrivit Prognozei Economice Globale publicată săptămâna trecută de instituţia financiară internaţională.

    Deşi revenirea economică a accelerat în statele cu economii dezvoltate, inclusiv în SUA şi zona euro, retragerile de capital de pe pieţele emergente au continuat şi vor persista, cel mai probabil, pe măsură ce banca centrală a Statelor Unite va restrânge, în etape, programul de achiziţii de obligaţiuni, notează BERD.

    Astfel, statele emergente din regiunea Europei Centrale şi de Sud-Est au nevoie să adopte reforme structurale şi să gestioneze efectele persistente ale crizei, inclusiv nivelurile ridicate ale creditelor neperformante şi şomajul.

    Totodată, regiunea pare să fie vizată de o intensificare a procesului de reducere a finanţării transfrontaliere de către băncile-mamă din vest, se spune în raport. Procesul întârzie revenirea creditării, care s-a menţinut la niveluri negative sau apropiate de zero în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est.

    În statele unde creditarea a urcat anul trecut, principalul motor de creştere au fost împrumuturile în monedă locală, inclusiv Bulgaria, Ungaria şi Polonia.

  • METEO. Prognoza vremii pentru toată ţara până la 26 ianuarie

    BANAT
    Tendinţa vremii pentru săptămâna 20-26 ianuarie este de răcire uşoară şi treptată, până la valori medii în jur de 5 grade Celsius. Temperaturile minime vor fi pozitive în cea mai mare parte a intervalului. Excepţie vor face ultimele zile, când vor coborî sub pragul de îngheţ. Se vor semnala ploi, iar spre sfârşitul intervalului, posibil si lapoviţe şi ninsori trecătoare.

    CRIŞANA
    Temperaturile încep să scadă treptat, mai ales după data de 22 ianuarie, până la medii în jur de 4 grade în ultimele zile, valori încă uşor mai ridicate decât normalul perioadei. Minimele nocturne vor fi negative după data de 22 ianuarie. Va ploua slab după data de 19 ianuarie. În ultimele zile din interval vor fi posibile şi lapoviţe şi ninsori.

    TRANSILVANIA
    La începutul săptămânii se vor consemna medii de 6-7 grade, pentru ca în intervalul 22 ianuarie – 26 ianuarie regimul termic să fie în scădere, cu aproximativ 4 grade, dar maximele rămân uşor mai ridicate decât mediile climatologice specifice acestei date. Mediile valorilor minime de temperatură vor fi negative în majoritatea zilelor, iar cel mai frig va fi la sfârşitul intervalului, când în depresiuni izolat va fi ger. Precipitaţiile vor fi slabe, mixte.

    MARAMUREŞ
    Până la 21 ianuarie, temperatura aerului va avea oscilaţii spre valori tot mai ridicate şi se va ajunge la medii ale maximelor de 7-8 grade. Din 21 ianuarie, tendinţa vremii este de răcire şi revenire la temperaturi în medie de 2-3 grade. Cele mai reci nopţi vor fi în intervalul 23 – 26 ianuarie, când minimele vor coborî frecvent sub 0 grade. Există şanse de precipitaţii mixte.

    MOLDOVA
    După o creştere uşoară în primele două zile, temperaturile vor coborî treptat spre valori apropiate de normalul perioadei. Evoluţia temperaturilor nocturne va fi asemănătoare, iar cele mai friguroase nopţi vor fi la sfârşitul intervalului. Vor fi posibile precipitaţii slabe, la început sub formă de ploaie, apoi trecător şi lapoviţă şi ninsoare.

    DOBROGEA
    În tot intervalul de prognoză vremea va fi mai caldă decât în mod normal pentru această dată. În jurul datei de 21 ianuarie, media temperaturilor maxime va fi de 9-10 grade. La finalul intervalului va fi mai rece, dar nici atunci mediile diurne nu vor coborî sub 4 grade. Mediile regionale ale valorilor minime vor fi negative doar în ultimele dimineţi. Trecător vor fi posibile precipitaţii mai ales sub formă de ploaie slabă.

    MUNTENIA
    Până în jurul datei de 21 ianuarie, valorile temperaturilor maxime se vor menţine ridicate, astfel că în zilele cele mai calde media pe întreaga regiune va fi de aproximativ 9 grade. După această dată, temperaturile vor începe să scadă uşor şi treptat până la medii de 4-5 grade, încă destul de ridicate pentru a doua decadă a lunii ianuarie. În privinţa temperaturilor nocturne, cele mai mici valori se vor înregistra la sfârşitul săptămânii, când pot coborî spre -5 grade. Local vor fi condiţii de precipitaţii, în general slabe cantitativ. Vor predomina ploile.

    OLTENIA
    Vremea va fi mai caldă decât în mod normal, în tot intervalul de prognoză. În zilele cele mai calde media maximelor pe întreaga regiune va fi de 8-9 grade, iar în zilele mai reci (în special spre sfârşitul săptămânii) nu vor coborî sub 4 grade. Cele mai scăzute minime, cu valori preponderent negative, vor fi în intervalul 24-26 ianuarie. Temporar vor fi condiţii de ploi slabe.

    LA MUNTE
    Până la mijlocul săptămânii, mediile temperaturilor maxime vor fi pozitive şi se vor situa între 2 şi 4 grade, apoi vor începe să scadă sub 0 grade. Media minimelor nocturne se va menţine negativă, iar cele mai reci nopţi vor fi la sfârşitul intervalului de prognoză. Trecător vor fi precipitaţii mixte, iar spre final mai ales sub formă de ninsoare.
     

  • Banca Mondială: Creşterea economică a României va fi de 2,5% în acest an, similară cu cea din 2013

     Banca Mondială a îmbunătăţit astfel estimările pentru 2013 şi 2014 în cazul României faţă de ediţia de anul trecut a raportului, dar a redus creşterea economică previzionată pentru anul viitor.

    Astfel, BM anticipa anul trecut pentru România o creştere economică de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014, respectiv 3% în 2015.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Mondială: Creşterea economică a României va fi de 2,5% în acest an, similară cu cea din 2013

     Banca Mondială a îmbunătăţit astfel estimările pentru 2013 şi 2014 în cazul României faţă de ediţia de anul trecut a raportului, dar a redus creşterea economică previzionată pentru anul viitor.

    Astfel, BM anticipa anul trecut pentru România o creştere economică de 1,6% în 2013, 2,2% în 2014, respectiv 3% în 2015.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat marţi că anul trecut creşterea economică a României a fost probabil “mai aproape” de 3%, peste estimarea Guvernului, ca urmare a recuperării consumului în trimestrul al patrulea.

    Economia a crescut cu 4,1% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii doi ani, susţinută de exporturi şi recolta agricolă bună.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea în toată ţara până la sfârşitul săptămânii viitoare

    BANAT
    Temperatura aerului va avea o tendinţă de scădere. Astfel, în data de 14 ianuarie maximele se vor situa, în medie, în jurul valorii de 2 grade. Apoi, până la sfârşitul săptămânii, regimul termic nu va mai avea oscilaţii importante. Temperaturile minime vor coborî sub pragul de îngheţ, până în jurul a -6 grade. Şansele de precipitaţii cresc, mai ales de ninsori slabe.

    CRIŞANA
    Valorile medii ale temperaturilor maxime vor fi de 0-2 grade Celsius şi se vor apropia de normalul perioadei. Minimele nocturne vor deveni negative, cu valori medii, în nopţile cele mai reci, în jur de -6 grade Celsius. Condiţiile de precipitaţii cresc, dar acestea vor fi slabe. La început va ploua, apoi va ninge.

    TRANSILVANIA
    Din 13 ianuarie mediile temperaturilor diurne vor fi uşor negative, dar apropiate de mediile climatologice specifice celei de a doua decade a lunii ianuarie. Valorile minime de temperatură vor fi şi ele tot mai coborâte, iar după data de 13 ianuarie nopţile vor fi geroase, cu o medie a temperaturilor minime în jurul a -10 grade. Trecător vor fi precipitaţii slabe sub formă de ninsoare.

    MARAMUREŞ
    Maximele vor rămâne sub pragul de zero grade Celsius. Valorile medii ale temperaturilor minime se vor situa sub nivelul de îngheţ şi nu este exclus să fie şi câteva nopţi geroase, cu temperaturi în jur de -10 grade Celsius. Probabilitatea de precipitaţii va fi redusă, apoi trecător vor fi precipitaţii slabe, la început ploi, apoi ninsori.

    MOLDOVA
    Vremea se va răci, astfel, valorile termice se vor apropia de mediile caracteristice perioadei: maxime în jur de 0 grade şi minime de -7 – -5 grade. Temporar va ninge, cel mai probabil slab.

    DOBROGEA
    Scăderea de temperatură anticipată va aduce regimul termic în apropierea mediilor climatologice, adică maxime în medie între 1 şi 3 grade, şi minime între -4 şi -2 grade. O probabilitate mai ridicată de apariţie a precipitaţiilor, mai ales ninsori slabe, va fi între 13 şi 17 ianuarie.

    MUNTENIA
    După data de 13 ianuarie este estimată o scădere apreciabilă a temperaturii, spre valori medii ale maximelor în jurul a 0 grade şi minime ce se vor situa între -6 şi -4 grade, ceea ce reprezintă un regim termic normal pentru mijlocul lunii ianuarie. Probabilitatea de precipitaţii, mai ales ninsori slabe, va creşte în intervalul 13-17 ianuarie.

    OLTENIA
    Este anticipată o răcire a vremii, astfel că la nivelul regiunii se vor înregistra în medie maxime de 0-2 grade, iar minimele termice vor fi în medie de -6 – -4 grade, reprezentând valori apropiate de cele normale pentru această perioadă. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va creşte după data de 13 ianuarie, când vor fi mai ales ninsori, în general slabe.

    LA MUNTE
    Vremea va intra într-un proces de răcire accentuată. Astfel, valorile termice diurne vor scădea spre -6 grade în 13 şi 14 ianuarie, ca ulterior să crească cu aproximativ 2 grade până la sfârşitul intervalului. Media minimelor nocturne va scădea semnificativ, astfel că în cele mai reci nopţi această medie va fi de -12 – -10 grade. Creşte probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor în general slabe, sub formă de ninsori.

  • Christine Lagarde: FMI va îmbunătăţi prognoza de creştere economică globală

     “Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni”, a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

    FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.

    Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede “mult mai multă siguranţă” în economia SUA.

    Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Christine Lagarde: FMI va îmbunătăţi prognoza de creştere economică globală

    “Vom revizui în sens ascendent prognoza globală de creştere economică, peste aproximativ trei săptămâni”, a declarat Lagarde la Nairobi, în timpul unei întâniri cu liderii mediului de afaceri, citată de Bloomberg.

    FMI a redus în luna octombrie estimările privind creşterea economiei mondiale în 2013 şi 2014, din cauza încetinirii dinamicii economiilor emergente şi incertitudinilor din SUA privind bugetul.

    Două luni mai târziu, în luna decembrie, Lagarde a afirmat că vede “mult mai multă siguranţă” în economia SUA.

    Rata şomajului din SUA a scăzut la 7% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, şi va continua să scadă odată cu îmbunătăţirea încrederii în revenirea sustenabilă a economiei, a mai spus Lagarde.

    Fondul estimează în prezent o rată de creştere economică globală de 3,6% pentru acest an.

    Lagarde a mai afirmat la Nairobi că reducerea achiziţiilor de obligaţiuni efectuate de Rezerva Federală a SUA ar putea avea efecte negative pentru economiile emergente, deoarece revenirea statelor dezvoltate creşte riscul apariţiei unor turbulenţe pe pieţele financiare.

    “Pe măsură ce condiţiile din economiile avansate se normalizează, riscul unei volatilităţi mai ridicate pe pieţele financiare ar putea crea noi dificultăţi în zona economiilor emergente”, a afirmat liderul FMI.

    Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a anunţat în luna decembrie că va reduce, începând din ianuarie, programul de achiziţii de obligaţiuni de la 85 miliarde de dolari la 75 miliarde de dolari pe lună.

  • 2014, anul spionajului cibernetic?

    Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.


    Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.

    În 2014, va fi  înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
    În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.

    Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
    Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.