BusinessMagazin

Tag: primarie

  • Promisiunile lui Vanghelie: Vreau să construiesc un oraş în oraş, un cartier cu 85.000 de locuinţe

    “În următoare perioadă am în vedere două tipuri de proiecte: unele administrative şi altele politice. Pe lista celor administrative se găseşte construcţia unui veritabil oraş în oraş, un cartier de 85.000 de locuinţe grupate pe trei paliere: locuinţe sociale pentru cei cu venituri mici, locuinţe cu regim special pentru tinerii căsătoriţi şi încă o grupă care va fi rezervată celor care au venituri şi vor dori să cumpere aceste locuinţe”, a scris Marian Vanghelie pe Facebook.

    El a adăugat că este important să continue izolarea termică a tuturor blocurilor din sector, oferind şi un motiv pentru care nu a fîăcut-o până în prezent.

    “Proiectele au fost blocate prin intervenţia brutală a instituţiilor de forţă ale statului care au băgat spaima în funcţionari şi nimeni nu a mai semnat niciun act. Voi continua proiectul meu de suflet: învăţământ de calitate, sectorul 5 fiind un punct de reper pe zona asta, la nivelul Bucureştiului. Am în vedere reabilitarea unora dintre şcolile afectate şi dotarea celorlalte, în aşa fel încât să ştie toată lumea că în sectorul 5 învăţământul e la nivel european”, a motivat Marian Vanghelie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 230 de hectare de teren, restituite de Primăria Sibiu celor deposedaţi în comunism

    Peste 230 de hectare de teren din Sibiu au fost măsurate şi parcelate, Primăria Sibiu urmând să soluţioneze 114 cereri de punere în posesie a cetăţenilor deposedaţi în perioada regimului comunist, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “După încheierea punerii în aplicare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Primăria Municipiului Sibiu reia punerea în posesie a cetăţenilor cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza legilor fondului funciar. (…) Era o datorie pe care statul trebuia să o plătească către cei care au fost deposedaţi de terenuri în perioada comunistă, iar Primăria Sibiu va realiza acest lucru în perioada următoare”, a declarat presei Astrid Fodor, primarul interimar al Sibiului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Zeci de contestaţii privind candidaţii la Primăria Capitalei, printre care Cătălin Predoiu, Robert Turcescu, Gabriela Firea şi Nicuşor Dan, judecate de Tribunalul Bucureşti

    Pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost înregistrate zeci de contestaţii privind candidaţii la Primăria Capitalei şi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cel puţin 20 dintre acestea fiind judecate, la ora transmiterii ştirii, de către magistraţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Oprescu a anunţat că nu mai candidează la Primaria Capitalei

    “Dacă nu mă oprea morala, dacă nu mă oprea controlul judiciar, dacă era o altă situaţie, sigur că eram prezent acolo. La urma urmei, doresc să duc la bun sfârşit ceea ce am început. Din păcate, rămâne o dorinţă. În al doilea rând, aş vrea să nu se uite ca sunt sub control judiciar (..) La noi este exact invers, trebuie să dovedeşti tu că eşti nevinovat, pentru că la noi acţionează, în acest moment, prezumţia de vinovăţie, nu de nevinovăţie. Şi atunci, în condiţiile unei societăţi cu derapajele ei, înţelegi să îţi adaptezi propria morală la timpurile pe care le trăieşti”, a declarat Sorin Oprescu, la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piedone şi-a depus din nou candidatura pentru Primăria sectorului 4

    Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi-a depus sâmbătă candidatura pentru Primăria sectorului 4 cu 5.600 de semnături din partea Partidului Puterii Umaniste, a precizat duminică purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral din sectorul 4.

    “Şi-a depus candidatura ieri (sâmbătă – n.r.) cu 5.600 de semnături, dar nu ca independent, ci din partea Partidului Puterii Umaniste”, a declarat purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral din sectorul 4 pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România unde oamenii sunt încurajaţi să îşi lase maşinile acasă. Primăria cumpără 50 de autobuze şi şapte tramvaie de ultimă generaţie

    Primăria Cluj-Napoca va garanta un împrumut pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi şi a şapte tramvaie de ultimă generaţie.

    “Creşterea calităţii infrastructurii de transport constituie o prioritate pentru municipalitate. Modernizarea parcului auto al CTP Cluj este una dintre măsurile pe care le implementăm pentru a încuraja folosirea transportului public de către un numar cât mai mare de clujeni, în locul maşinilor personale”, a precizat primarul Emil Boc pe pagina de Facebook.

    În ultima şedinţă a Consiliului Local din 15 aprilie a fost aprobat proiectul privind pre-acordul de finanţare între B.E.R.D., Municipiul Cluj-Napoca şi Compania de Transport Public Cluj-Napoca.

    Suma împrumutată este de 90.674.000 lei şi va fi rambursată timp de zece ani către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Oraşul din România unde oamenii sunt încurajaţi să îşi lase maşinile acasă. Primăria cumpără 50 de autobuze şi şapte tramvaie de ultimă generaţie

    Primăria Cluj-Napoca va garanta un împrumut pentru cumpărarea a 50 de autobuze noi şi a şapte tramvaie de ultimă generaţie.

        “Creşterea calităţii infrastructurii de transport constituie o prioritate pentru municipalitate. Modernizarea parcului auto al CTP Cluj este una dintre măsurile pe care le implementăm pentru a încuraja folosirea transportului public de către un numar cât mai mare de clujeni, în locul maşinilor personale”, a precizat primarul Emil Boc pe pagina de Facebook.

    În ultima şedinţă a Consiliului Local din 15 aprilie a fost aprobat proiectul privind pre-acordul de finanţare între B.E.R.D., Municipiul Cluj-Napoca şi Compania de Transport Public Cluj-Napoca.

    Suma împrumutată este de 90.674.000 lei şi va fi rambursată timp de zece ani către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro