Tag: Plan
-
Noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani
Până în anul 2036, românii vor putea circula pe 11 noi autostrăzi, prevede Master Planul General de Transport al României trimis marţi spre aprobare către Guvern. Master Planul General de Transport al României trimis spre aprobare Guvernului este documentul care stabileşte modul în care va evolua infrastructura din România până în 2030, atât rutieră, cât şi feroviară, navală, aeriană şi multimodală, acesta fiind esenţial pentru ca sectorul transporturilor să poată atrage pe viitor bani europeni. Documentul este unul foarte important pentru infrastructura din România, pentru că de aprobarea sa depinde atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea acestui scetor, însă decizia a fost amânată de mai multe ori. -
TP-Link atacă piaţa smartphone-urilor din România
Compania chineză TP-Link intră în ringul terminalelor smartphone, prin lansarea a trei telefoane cu sistem de operare android. Gama de telefoane inteligente Neffos este prima încercare a producătorului chinez în acest segment.
CONTEXTUL:
TP-Link este unul dintre cei mai mari producători de echipamente de reţelistică şi liderul de piaţă pe acest segment în România, dar şi pe plan global. Compania chineză a început să-şi dezvolte şi divizia smart a companiei, care anterior avea alte două divizii, cea pentru pentru casă şi accesorii.
DECIZIA:
Compania chineză a decis să completeze divizia smart cu elementul definitoriu: smartphone-ul. Primele telefoane ale companiei produse sub numele de Neffos au fost anunţate la nivel global la începutul anului, iar recent chinezii şi-au anunţat dorinţa de a le vinde şi în România. Compania chineză are afaceri anuale de peste 30 milioane de lei pe plan local, România reprezentând 53% din afacerile lor raportat la ţările din regiune pe care le au în portofoliu (Bulgaria, Albania, Bosnia şi Kosovo).EFECTELE:
Dacă pe piaţa de reţelistică companiei îi este greu să mai realizeze creşteri semnificative, piaţa de smartphone‑uri reprezintă un segment unde TP-Link ar putea câştiga şi mai multă notorietate. Compania are în plan să vândă 15.000 de smartphone-uri în România până la finalul anului viitor, urmând să ajungă astfel la o cotă de 2% pe piaţa de telefoane inteligente comercializate în lanţurile tradiţionale de retail (fără abonament).TP-Link a împlinit recent 20 de ani de activitate şi pentru a sărbători această ocazie compania chinezească şi-a schimbat schimbat identitatea vizuală; pe piaţa locală a anunţat lansarea primei generaţii de telefoane inteligente a companiei, Neffos. Acestă primă gamă cuprinde trei modele cu sistem de operare Android – C5 Max (vârful de gamă), C5 şi C5L. Preţurile celor trei modele variază între 400 de lei şi 900 de lei, TP-Link atacând astfel segmentele entry şi mid-level ale pieţei de smartphone-uri, care generează în prezent cele mai mari volume de vânzări. Recent, la târgul de tehnologie IFA din Berlin, TP-Link a anunţat o nouă serie de smartphone-uri Neffos X din care fac parte modelele Neffos X1 şi Neffos X1 Max, care, potrivit producătorului, reprezintă o combinaţie între tehnologia de vârf şi designul premium. Acestea vor fi disponibile începând cu trimestrul al patrulea anul acesta, de la 199 de euro pentru modelul Neffos X1, respectiv 249 de euro pentru Neffos X1 Max.
„Ţintim o cotă de 2% din piaţa de smartphone-uri SIM free (fără abonament – n.r.) până la finalul lui 2017, ceea ce înseamnă circa 15.000 de terminale. Piaţa de telefoane inteligente SIM free se situează, potrivit estimărilor specialiştilor la circa un milion de terminale, în care sunt incluse însă toate tipurile de smartphone-uri – atât modele premium, cât şi din gamele mid şi entry-level”, declară Dragoş Jurcă, director de vânzări în cadrul TP-Link România.
Piaţa globală de telefoane inteligente creşte în continuare atât ca valoare, cât şi ca volum, chiar dacă nu la fel de mult ca în anii precedenţi. Dacă în 2010 se vindeau, pe plan global, 304 milioane de unităţi, în doar trei ani vânzările au ajuns la peste un miliard de unităţi, iar anul trecut s-au vândut 1,4 miliarde de unităţi, potrivit Statista. În plus, acest trend va continua până în 2018, apoi va înregistra o scădere de câteva zeci de milioane de unităţi, potrivit aceleaşi surse citate. Şi anul acesta creşterea a continuat în primul trimestru, înregistrându-se vânzări cu 3,6% mai mari în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, conform unei analize efectuate de Gartner. Iar piaţa locală se încadrează în acelaşi tipar: anul trecut livrările de smartphone-uri au ajuns la 3,6 milioane de unităţi în România, valoarea vânzărilor situându-se la circa 600 milioane de euro. Astfel, smartphone-urile au ajuns să genereze 90% din valoarea pieţei de telefoane mobile şi aproape 80% din volumul de vânzări, potrivit Ziarului Financiar.
Aşadar, mutarea chinezilor pare una firească, cu menţiunea că nu este primul producător de echipamente de reţelistică şi alte produse tehnologice (PC-uri, routere) care intră pe segmentul smartphone‑urilor, Asus făcând acest pas de anul trecut. Compania taiwaneză a reuşit să vândă pe plan local anul trecut 25.000 smartphone-uri, în condiţiile în care telefoanele au fost lansate în a doua jumătate a anului şi au fost comercializate doar pe piaţa de retail, potrivit datelor ZF.
Potrivit lui Jurcă, telefoanele Neffos se vor comercializa pe piaţa autohtonă începând cu semestrul IV, iar compania are în plan să vândă în jur de 15.000 de smartphone-uri în România (2% cotă de piaţă de telefoane inteligente comercializate în lanţurile tradiţionale de retail – fără abonament), către studenţi, în principal, care nu dispun de foarte mulţi bani, dar vor şi au nevoie să fie conectaţi la internet, să vorbească la telefon. „Nu ţintim un public de business, ci ne vom adresa mai cu seamă tinerilor, studenţilor activi, conectaţi.” Dacă în momentul de faţă produsele smart, inclusiv telefoanele, vizează doar consumatorili, Dragoş Jurcă nu exclude intrarea şi pe segmentul afacerilor mici şi mijlocii, unde compania îşi oferă produsele de reţelistică.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 septembrie 2016
COVER STORY: În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârşitul istoriei”; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicţiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenţia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înţelege ce a vrut să spună Fukuyama. Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.
CONSUM: Animalele de companie, o piaţă de un miliard

STUDIU: Ce rol ocupă România în economia regiunii

SPECIAL: Cum Apple şi restul starurilor din Silicon Valley fentează Fiscul

SPECIAL: TP-LINK atacă piaţa locală de smartphone-uri

Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru
Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.
Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.
“Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.
Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
-
FOCUS: România, ţara proprietăţilor fantomă: mai mult de 75% din imobile nu au cadastru
Sistemul de evidenţă a proprietăţilor este o componentă importantă a economiei de piaţă, dar în România nu prea funcţionează: 9.003.700 imobile (terenuri şi clădiri), reprezentând 22,51% din totalul de 40.000.000 de imobile suntînscrise în sistemul informatic integrat de cadastru şi carte funciară. Cifrele sunt de la începutul lunii septembrie şi fac parte din argumentele unui raport de necesitate întocmit de Ministerul Economiei în vederea implementării unui proiect pentru dezvoltarea optimă şi rapidă a planului naţional de cadastrare imobiliară.
Din acelaşi document, supus, miercuri, 7 septembrie, dezbaterii instituţiilor de resort de la nivel central, rezultă că, la începutul anului trecut, doar şapte unităţi administrativ-teritoriale (UAT) din totalul de 3.181 din ţară aveau cadastrul făcut.
“Din acest total, 2.861 UAT sunt în mediul rural şi includ aproximativ 32 de milioane de imobile. La finalul anului 2015, ca urmare a reglementării, prin Legea nr. 150/2015 de modificare şi completare a Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996, a finanţării de către Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a lucrărilor de înregistrare sistematică iniţiate prin proiectul CESAR, înregistrarea sistematică a fost finalizată în 17 UAT- uri”, se arată în documentul intitulat “România competitivă: Un proiect pentru o dezvoltare economică sustenabilă” întocmit de Ministerul Economiei.
Proiectul CESAR este “Proiectul privind Completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeanăpentru restructurarea agriculturii”, înfiinţat în baza uui acord de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
-
Putin le dă o LOVITURĂ GREA americanilor! Planul ascuns al preşedintelui Rusiei
După ce scăderea preţului petrolului şi sancţiunile din partea Vestului au lovit Rusia, Putin a redeschis Vladivostok-ul, un oraş-port de 600.000 de oameni, renunţând la restricţii şi introducând protecţii legale fără precedent pentru investitori, în speranţa că va crea un Las Vegas lângă Moscova.
Totuşi, planul nu este lipsit de riscuri. Prin încercarea de a atrage investitori din Asia, Rusia ar putea deveni dependentă de banii din China.
-
Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 septembrie 2016
COVER STORY: Emmanuelle Valentin-Fouchs se descrie drept o „cetăţeană a lumii” de origine franceză şi se declară un promotor hotărât şi vocal al României, ţară care i-a adus mai multe surprize plăcute decât se aştepta. De la finalul anului trecut a preluat conducerea filialei locale a Sanofi, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul farma din România. Consideră că mediul de afaceri local, în care a aterizat, oferă provocări, în ciuda controverselor care fierb în piaţă şi luând în calcul toate plusurile şi minusurile întâlnite aici.
ASIGURĂRI: Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN
RESURSE UMANE: Legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor

SPECIAL: Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi schimbările din Polonia

STRATEGIE: Drumul spre 1 miliard de dolari

Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.
-
Afacerile QuickMobile au crescut cu 75% în primul semestru din 2016. Creşterea a fost susţinută de telefoanele premium
Vânzările QuickMobile au crescut cu cca. 75% în primul semestru din acest an. Evoluţia a fost susţinută, pe de o parte, de cererea tot mai mare pentru gadget-uri şi telefoane premium, dar şi de direcţiile principale de dezvoltare trasate de companie la începutul anului.
Astfel, cifra de afaceri a QuickMobile, la nivelul shop-ului online şi magazinelor fizice, în primele şase luni din 2016, a depăşit 70 milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
”În ultimii doi ani ne-am concentrat fie pe cifra de afaceri, fie pe creşterea profitului. Astfel, după ce în 2014 nivelul cifrei de afaceri a fost primordial pentru noi, anul trecut am pus accentul pe creşterea profitului, fiindcă suntem o companie românească privată şi ne dezvoltăm organic, din resurse financiare proprii. În 2016, însă, ne-am îndreptat atenţia, în egală măsură, atât către creşterea afacerilor, fiindcă vrem să depăşim rezultatele din 2014 pe acest segment, cât şi către profit, ţinta vizând un nivel mai mare cu cel puţin 10% faţă de 2015”, declară Tudor Ţiboc, General Manager-ul QuickMobile.
Potrivit acestuia, în primul semestru al anului, românii au avut un apetit ridicat pentru dispozitivele wearable, mai ales pentru ceasurile inteligente, în ton cu tendinţa de la nivel european. O altă categorie de produse care a susţinut evoluţia din perioada analizată a fost cea a telefoanelor mobile, românii preferând, cu precădere, smartphone-urile premium. În ambele cazuri, clienţii au optat, preponderent, pentru device-urile recent lansate de producători renumiţi pe plan internaţional, precum Apple, Samsung sau Huawei.
”Românii, ca şi ceilalţi consumatori europeni, vor să aibă branduri premium, la scurt timp de la lansarea pe piaţă. Din acest motiv, vrem ca în 2016 să ne mărim portofoliul şi cu alte branduri puternice la nivel internaţional, pentru a susţine evoluţia ascedentă a business-ului. Rezultatele din primele şase luni arată că principalele direcţii de dezvoltare trasate pentru acest an au avut efectul scontat, iar extinderea reţelei de magazine în franciză va consolida poziţia QuickMobile de cel mai mare specialist în tehnologie din România”, completează General Manager-ul QuickMobile.
Pentru a obţine creşteri pe toate liniile, compania a iniţiat, în luna iunie, un plan de extindere în franciză în mai multe oraşe mari din ţară, precum Sibiu, Ploieşti, Piteşti, Oradea, Craiova şi Târgu Mureş. Acest program va fi continuat şi anul viitor, planul vizând noi magazine în franciză şi în Braşov, Arad, Alba Iulia, Bacău, Galaţi, Focşani, Piatra Neamţ sau Buzău, dar şi în Bucureşti.
-
Românii care schimbă industria auto mondială
Dacia este principala rampă de lansare a inginerilor şi executivilor români la nivel internaţional, însă şi companiile din comerţul cu auto de pe plan local formează specialişti care ulterior sunt recrutaţi ca expaţi. În plus, există o a treia categorie de specialişti din domeniu, care nu au activat deloc, sau doar foarte puţin pe plan local, dar şi-au construit o carieră în afară, unde au ajuns chiar şi la vârful unor giganţi din industria auto.
Alin Tapalagă are acum 47 de ani, iar în 2011 a primit misiunea de a deschide şi conduce operaţiunile Porsche Holding din Columbia, importatorul mărcilor grupului Volkswagen pe piaţa sud-americană. Acum, după cinci ani, Alin Tapalagă a fost înlocuit în funcţie de Juan Felipe Bedoya, deoarece românul a primit o nouă provocare: a fost numit CEO al operaţiunilor din Malaiezia, următoarea piaţă unde se va extinde Porsche Holding. Astfel, Alin Tapalagă este cel care pune bazele şi consolidează capetele de pod ale concernului austriac, întâi în Columbia şi acum în Malaiezia.
Tot din Porsche Inter Auto România a plecat şi Dana Cortina la finalul anului 2013, la doi ani după plecarea lui Alin Tapalagă în Columbia. Ea a preluat conducerea companiei Volkswagen Group Retail Spania (VGRS), cel mai mare dealer al grupului VW din Spania. Grupul Porsche funcţionează în Spania în baza unui sistem dual de management, astfel că Dana Cortina este director general alături de un executiv spaniol.
Săptămâna trecută, Cristina Bălan, un inginer român care a absolvit Universitatea Transilvania în 2002, a devenit cunoscută în urma unui articol publicat de Wall Street Journal, în care publicaţia americană ridica problema calităţii maşinilor Tesla. Numele Cristinei Bălan apare în legătură cu un scandal intern cu privire la calitatea maşinilor asamblate de brandul american, în urma căruia tânăra a fost forţată să părăsească compania. Ea a dezvăluit faptul că problemele legate de calitate au crescut pe măsură ce producţia Tesla Model S a fost tot mai mare. La începutul anului 2014 ea a văzut aliniate maşinile cu probleme la nivelul plafonului interior, unde au apărut rosturi tot mai mari. După ce Cristina Bălan a ridicat problema, a fost forţată să demisioneze, potrivit declaraţiilor sale consemnate de Wall Street Journal. După ce a părăsit compania, i-a spus lui Elon Musk într-un e-mail faptul că inginerii pun componente defecte în maşină, cu toate că ştiu despre probleme. Compania a refuzat să ofere orice comentariu pe această temă.
În calitate de inginer, Cristina Bălan a lucrat la unele dintre cele mai spectaculoase automobile proiectate vreodată, precum consola centrală a modelului Audi R8, interiorul portierelor de la Porsche Cayenne, modulul bateriilor de pe Mercedes-Benz B-Class, dar şi cel de pe Toyota Rav4 EV. „Sunt mândră că sunt româncă şi foarte multă lume ştie cât de mult apreciez universitatea pe care am făcut-o. Am întâlnit mulţi ingineri români foarte buni şi respectaţi în Statele Unite. Sper ca tinerii din România să ţină tradiţia în continuare şi să aibă încredere în ei“, a declarat Cristina Bălan. Printre absolvenţii Universităţii Transilvania din Braşov se numără Alexandru Blemovici, directorul general al Schaeffler România, sau Răzvan Urdea, coleg de generaţie cu Cristina Bălan, care este în prezent director general al HIB Rolem. Înainte să lucreze la Tesla, Cristina Bălan a lucrat ca inginer la Boeing, timp de trei ani, la Meridian Lightweight Technologies pentru doi ani şi la Honeywell Process Solutions pentru un an şi şapte luni.
Tot în Vest a devenit celebră şi Raluca Novak, 32 de ani, cea care din 2013 conduce departamentul de marketing al celebrului brand britanic McLaren, pentru Europa, după şapte ani în industria cosmeticelor. Rolul ei în cadrul companiei presupune crearea şi dezvoltarea brandului deoarece deşi McLaren este foarte cunoscut publicului îndeosebi pentru trecutul din Formula 1. Divizia de maşini sport de lux de serie este doar în al şaselea an de existenţă, iar principalii concurenţi, Porsche şi Ferrari, au o istorie de zeci de ani în acest domeniu. Misiunea ei este aceea de a genera notorietate pentru mărci de maşini de serie în rândul consumatorilor high net worth (cu venituri foarte mari – n.red.) din Europa şi de a-i convinge pe aceştia să şi-l treacă pe lista lor de cumpărături.
Thomas Ebner, 37 de ani, s-a născut la Timişoara, dar a plecat din România în urmă cu şaptesprezece ani şi a ajuns în 2013 director de produs pentru BMW Seria 1, după care a preluat aceeaşi funcţie dar pentru Seria 2; în prezent este manager de comunicare pentru noul BMW Seria 5 fiind responsabil pentru lansarea internaţională a noului model, cea mai importantă premieră din 2017 a mărcii BMW. Ebner s-a născut la Timişoara în 1978 şi a plecat din ţară împreună cu familia în 1994. El are dublă cetăţenie, română şi germană. Ebner a plecat cu un an şi jumătate înainte să termine liceul în România şi şi-a finalizat studiile în Germania. Urmând cursurile unei facultăţi tehnice, aproape de sediile centrale ale Porsche şi Mercedes-Benz din Stuttgart, în primii ani a avut şi primele contacte cu industria auto.
Cea mai recentă promovare este cea a lui Cornel Olendraru, 47 de ani, actualul director al Uzinei Vehicule Dacia, care din luna octombrie a acestui an va prelua funcţia de director regional industrial pe regiunea Eurasia în cadrul Renault, fiind astfel responsabil de performanţa industrială şi logistică a grupului Renault în trei ţări: România, Turcia şi Rusia. „Dacă în România şi în Turcia operaţiunile grupului Renault sunt consolidate şi performante, oportunitatea şi provocarea cea mai mare va fi în Rusia, într-o piaţă care şi astăzi este în scădere, dar are un potenţial uriaş. Voi rămâne în contact strâns cu uzinele de la Mioveni. Îmi propun să contribui în continuare la modernizarea Daciei şi îmi doresc să reuşesc să duc la nivel de regiune măcar o parte din experienţa acumulată în România“, a spus Cornel Olendraru.
În cele trei ţări, în perimetrul industrial al Renault lucrează circa 40.000 de angajaţi. De altfel, pe piaţa din Rusia, Olendraru se întâlneşte cu Nicolas Maure, francezul care a condus timp de doi ani afacerea Renault în România şi care a fost trimis în aprilie să redreseze cel mai mare producător auto din Rusia. Născut în Piatra Neamţ şi absolvent al Facultăţii de Aeronave din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Olendraru este şi absolvent al unui masterat şi al unui doctorat în mecanică, obţinute la Şcoala Politehnice Palaiseau din Franţa. El şi-a început activitatea în 1999, când s-a angajat ca inginer la gigantul industrial Honeywell, unde a lucrat în fabricile din Franţa, Marea Britanie şi Italia, iar între 2001 şi 2003 a fost responsabil de coordonarea capacităţii de producţie şi de performanţa uzinelor din Europa. Din 2003 a revenit în România la Honeywell Garret, unde a fost, pe rând, director de producţie, director logistică şi director al uzinei.
În 2010 a preluat conducerea departamentului de fabricaţie din cadrul Uzinei Mecanica şi Şasiuri Dacia, ulterior ocupând poziţia de director. Din octombrie 2013, Cornel Olendraru a fost numit director al Uzinei Vehicule Dacia, având direct în subordine 8.400 de angajaţi care asamblează maşinile mărcii Dacia la Mioveni. Producţia Dacia se învârte anual în jurul a 340.000 – 350.000 de unităţi. Anterior numirii lui Olendraru, uzina Dacia fusese condusă timp de şase ani de un expat, Charles Morillo. De la 1 octombrie 2016, Olendraru va fi director regional industrial în cadrul Renault pentru regiunea Eurasia (VP Manufacturing and Logistics Eurasia Region).
Printre executivii români promovaţi de Renault se numără şi Mihai Bordeanu, director de marketing pentru Dacia în Marea Britanie şi responsabil direct de promovarea mărcii autohtone în ţările cu volan pe dreapta din Europa.
-
Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii
Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.
Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.
Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs, nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”
Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.
Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”