BusinessMagazin

Tag: organizare

  • Insula care adăposteşte o rasă de oi cu patru coarne, pisici fără coadă şi vrea să devină un hub Bitcoin

    The Lady Chauffeurs este numai una dintre afacerile de pe insulă care acceptă plăţile în moneda virtuală. Start-up-urile legate de bitcoin au tendinţa să apară acolo unde sunt bani disponibili pentru investiţii, în Londra, New York sau San Francisco. O astfel de concurenţă poate părea prea mare pentru un protectorat britanic minuscul care seamănă mai mult cu o capsulă a timpului decât cu tărâmul viitorului. Totuşi, guvernul Insulei Man are ambiţia să o transforme într-unul dintre cele mai importante hub-uri ale tehnologiei la nivel mondial. Circa 25 de start-up-uri lucrează cu monede virtuale, iar numărul lor este în continuă creştere.

    Proprietara The Lady Chauffeurs, Nula Perren, explică faptul că serviciul de transport pe care îl oferă este adresat chiar antreprenorilor din domeniul monedelor virtuale şi entuziaştilor bitcoin. Mulţi dintre aceşti nou-veniţi pe insulă sunt programatori şi profesionişti din sectorul IT din Canada, Statele Unite şi Brazilia, care iniţial au lucrat în industria jocurilor de noroc online.

    În ultimul deceniu, unele dintre cele mai mari companii din această industrie şi-au transferat activităţile pe insulă, inclusiv Rational Group, care deţine site-urile PokerStars şi Full Tilt Poker, insula devenind la fel de importantă precum cazinourile tradiţionale din Las Vegas şi Macao. Poate fără intenţie, aceste companii de jocuri de noroc au jucat rolul de moaşe pentru comunitatea monedelor virtuale de pe insulă.

    Cu toate că majoritatea companiilor de jocuri de noroc online nu acceptă bitcoin, moneda digitală este populară în comunitatea IT a insulei, iar unii devotaţi şi-au schimbat locurile de muncă pentru start-up-uri dedicate banilor virtuali.

    Americanul Nick Williamson, care a renunţat la Institute of Technology din Illinois pentru a deveni jucător de poker profesionist, este unul dintre aceştia. În 2011, PokerStars l-a atras pe Williamson cu un post de administrare a jocurilor. „Dacă poţi pleca din când în când de pe insulă pentru a nu te simţi claustrat, este grozav“, explică Williamson, în vârstă de 29 de ani, pentru Bloomberg. Williamson a devenit interesat de bitcoin pentru potenţialul de a elimina la un moment dat necesitatea unui administrator neutru al jocurilor, care să verifice mizele jucătorilor. După ce s-a mutat pe insulă şi a studiat codul sursă al bitcoin în timpul liber, Williamson a început să scrie propriul său protocol pentru un registru virtual de evidenţă a tranzacţiilor cu moneda virtuală (blockchain protocol). În noiembrie 2014, Williamson a părăsit PokerStars pentru a se concentra pe Pythia, un start-up pe care l-a fondat pentru a oferi clienţilor softul necesar creării propriilor registre ale tranzacţiilor.

    Pentru a dovedi fezabilitatea protocolului Pythia, Williamson a găsit un partener neobişnuit, guvernul Insulei Man, care înfiinţează, ca proiect pilot, un registru al companiilor din domeniul monedelor virtuale, care va fi stocat folosind protocolul Pythia. Astfel, guvernul Insulei Man va deveni primul guvern care va folosi un blockchain pentru a stoca date oficiale.

    “Acest fapt demonstrează buna noastră credinţă. Demonstrează că păstrăm un echilibru între importanţa reglementărilor şi deschiderea către afaceri“, a arătat Brian Donegan, care răspunde de dezvoltarea afacerilor cu monede virtuale în Departamentul pentru Dezvoltare Economică.

    În mai puţin de un an, cadrul de reglementare a operaţiunilor cu bitcoin a fost aprobat de Parlamentul Insulei Man, cunoscut sub numele de Tynwald, care are o istorie de peste 1.000 de ani şi susţine că ar fi legislativul cu cea mai îndelungată activitate din lume.

    Platformele de tranzacţionare a monedelor virtuale trebuie să respecte legislaţia în domeniul spălării banilor, pentru prevenirea activităţilor infracţionale şi protejarea clienţilor, a explicat Donegan.

    Eric Hollreiser, director de comunicare la Rational Group, spune că vede o paralelă între crearea de către guvern a reglementărilor pentru jocurile de noroc online, care au contribuit la legitimizarea întregului sector, şi ceea ce se întâmplă în prezent cu bitcoin, care are reputaţia vestului sălbatic.

    Antreprenorii din sectorul financiar online sunt atraşi de Insula Man nu doar pentru regimul de reglementări. Inelele de fibră optică care conectează insula de Irlanda şi Marea Britanie oferă servicii de Internet în bandă largă neobişnuit de puternice. Electricitatea este suficientă şi sigură, ca şi centrele de date ale insulei. În afara acestor servicii, este vorba despre sistemul fiscal, în care nu există impozite pe profit, pe câştigurile de capital sau pe dividende. Nivelul impozitelor personale este scăzut, de maximum 20%, respectiv mai puţin de jumătate din cel mai ridicat nivel din Marea Britanie.

  • Facebook introduce, în sfârşit, opţiunea pe care utilizatorii o aşteptau de ani de zile

    După ani de aşteptare, Facebook va introduce în cele din urmă butonul de “dislike”, potrivit celor de la CNN. “Avem o idee pe care o vom testa în curând şi, în funcţie de rezultate, o vom implementa la nivel global”, a spus CEO-ul Mark Zuckerberg în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi la sediul Facebook.

    El a spus că un lucru atât de simplu precum un buton necesită foarte multă muncă pentru a putea fi implementat. Compania a ezitat introducerea acestui buton, dar a cedat până la urmă numărului mare de utilizatori care au cerut posibilitatea de a-şi putea arăta nemulţumirea faţă de anumite postări. “Nu orice moment este unul plăcut”, a mai spus Zuckerberg.

    Mark Zuckerberg, care a fost de curând numit “cel mai puternic om din afaceri şi media” de către Vanity Fair, organizează în mod regulat conferinţe de presă la sediu Facebook pentru a pune la curent utilizatorii cu cele mai noi schimbări operate de compania sa.
     

  • Facebook introduce, în sfârşit, opţiunea pe care utilizatorii o aşteptau de ani de zile

    După ani de aşteptare, Facebook va introduce în cele din urmă butonul de “dislike”, potrivit celor de la CNN. “Avem o idee pe care o vom testa în curând şi, în funcţie de rezultate, o vom implementa la nivel global”, a spus CEO-ul Mark Zuckerberg în cadrul unei conferinţe de presă susţinute marţi la sediul Facebook.

    El a spus că un lucru atât de simplu precum un buton necesită foarte multă muncă pentru a putea fi implementat. Compania a ezitat introducerea acestui buton, dar a cedat până la urmă numărului mare de utilizatori care au cerut posibilitatea de a-şi putea arăta nemulţumirea faţă de anumite postări. “Nu orice moment este unul plăcut”, a mai spus Zuckerberg.

    Mark Zuckerberg, care a fost de curând numit “cel mai puternic om din afaceri şi media” de către Vanity Fair, organizează în mod regulat conferinţe de presă la sediu Facebook pentru a pune la curent utilizatorii cu cele mai noi schimbări operate de compania sa.
     

  • Şase cărţi de citit după vacanţă, perfecte pentru vremea ploioasă

    Peste vară s-a adunat în redacţie un teanc de cărţi interesante, care sunt tocmai potrivite pentru întoarcerea din septembrie: antreprenoriat, era supraîncărcării informaţionale, succesul şi drumul până la acesta, construirea unei comunităţi de parteneri, colegi sau prieteni şi modul de a îţi organiza viaţa pentru a reuşi.

    1. Keith Ferrazzi şi Tahl Raz vă învaţă să ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ (Editura Publica), o carte care pune punctul pe i: la baza succesului se află relaţiile semnificative, dar şi modul în care împărtăşim succesul cu ceilalţi. Keith Ferrazzi este fondatorul şi CEO-ul Ferrazzi Greenlight,  un institut de cercetare şi consultanţă strategică care se concentrează pe ştiinţa comportamentului şi pe analiza relaţiilor şi colaborării. ”Nu mâncaţi niciodată singuri„ analizează ceea ce se numeşte acum în limbaj corporatist networking, dar face un pas înainte: a relaţiona înseamnă mult mai mult decât a face cunoştinţă, a strânge mâini şi a aduna cărţi de vizită, înseamnă apropiere pe plan uman, altruism, răbdare şi înţelegere. O carte care limpezeşte.

    2. Pasul de la networking la comportament îl face Dov Seidman în ”Află cum: de ce modul în care facem ceva decide rezultatul acţiunii„, apărută în colecţia ”CEO must read„ a editurii Litera. Cartea, bestseller New York Times şi cu o prefaţă scrisă de fostul preşedinte american Bill Clinton, este o carte despre ”cum„ şi nu, după cum insistă chiar autorul, despre ”cum să„ – o nuanţă care de regulă trece neobservată. ”Organizaţiile şi managerii care înţeleg că modul cum alegem să acţionăm contează în prezent mai mult ca niciodată vor progresa„, ne spune Bill Clinton şi, prin prisma anilor de criză şi a mutaţiilor pe care aceasta le-a adus în societate, nu pot decât să-i dau dreptate. O carte cu o perspectivă aparte.

    3. Daniel J. Levitin, psiholog, expert în neurologie, dar şi scriitor şi muzician, semnează ”Mintea organizată„ (Editura Publica), carte care explică modul în care putem stăpâni, înţelege şi folosi uluitoarea cantitate de informaţii pe care le primim. Autorul explică de ce acordăm atenţie anumitor chestiuni şi ignorăm altele, de ce ne amintim ceva şi uităm altceva, sau despre modul în care ne putem organiza locuinţele sau spaţiul de muncă, timpul personal sau agenda socială prin perspectiva datelor pe care le primim. Levitin spune că omenirea a produs circa 300 de exabutes de date, adică 300 de miliarde de gigabytes de date; cum poţi administra măcar o câtime din aşa ceva? ”Cea mai bună soluţie de a ne perfecţiona creierul pe care ni l-a dăruit natura este să învăţăm să ne adaptăm într-un mod plăcut noilor împrejurări. Propria mea experienţă mi-a arătat că atunci când am pierdut ceva ce mi se părea de neînlocuit, de regulă i-a luat locul ceva mult mai bun. Cheia schimbării este să avem încredere că atunci când ne descotorosim de cele vechi, ceva sau cineva şi mai grozav le va lua locul„, ne spune Levitin. O carte despre a înţelege.

     

  • PROIECT: ANAF reorganizează sau înfiinţează direcţii noi şi vrea suplimentarea cu 1.000 posturi

    Astfel, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili va fi organizată şi va funcţiona ca organ fiscal cu personalitate juridică şi buget propriu, în subordinea preşedintelui ANAF, măsură recomandată, printre altele şi de către Fondul Monetar Internaţional, în Raportul întocmit în luna august2015, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre pentru modificarea legislaţiei privind organizarea şi funcţionarea ANAF şi a Ministerului Finanţelor Publice, publicat vineri.

    Totodată, documentul prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul aparatului propriu al Fiscului a Direcţiei de executare silită cazuri speciale, precum şi a structurilor teritoriale subordonate organelor fiscale, cu atribuţii în coordonarea şi monitorizarea modalităţilor de executare silită, inclusiv a valorificării bunurilor sechestrate prin modalităţile prevăzute de lege, precum şi a aplicării
    măsurilor asigurătorii.

    Direcţia verificări fiscale care gestionează programul de creştere a conformării voluntare a persoanelor cu venituri mari va fi reorganizată la nivel de direcţie generală, sub denumirea Direcţia generală control venituri persoane fizice.

    Proiectul mai prevede înfiinţarea postului de secretar general adjunct, având în vedere dimensiunile şi complexitatea activităţii aparatului propriu al ANAF.

    În noua organizare, se pot delega din atribuţiile de ordonator de credite către postul de secretar general adjunct care va coordona în mod direct Direcţia generală de investiţii, achiziţii publice şi servicii interne, Unitatea de imprimerie rapidă şi Direcţia generală de buget şi contabilitate, urmând ca secretarul general să coordoneze direct doar Direcţia generală de organizare şi resurse umane şi Serviciul de comunicare, relaţii publice şi mass-media, precum şi diverse proiecte cu finanţare externă existente la nivelul ANAF.

    Pentru aceste schimbări preconizate, Fiscul vrea suplimentarea numărului total de posturi alocat Agenţiei cu 1.000 de locuri, justificat, în principal, de volumul activităţii de executare silită pentru care se constituie şi structura nouă de executare silită cazuri speciale, deficitul de personal la nivelul Direcţiei generale regionale a finanţelor publice Bucureşti, necesarul de posturi la nivelul Direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili, mai ales în contextul primirii calităţii de ordonator terţiar de credite de la 1 ianuarie 2016.

    De asemenea, necesarul de personal este dat de deficitul pe anumite arii de activitate şi necesitatea completării posturilor în vederea îndeplinirii în condiţii corespunzătoare a obiectivelor Direcţiei generale antifraudă fiscală şi direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi de locuri necesare în serviciile suport cu precădere pentru DGAMC, activitatea juridică, tehnologia
    informaţiei.

  • Mai mulţi artişti valorifică gunoaiele nereciclate, creând adevărate opere de artă

    Acolo unde unii nu văd decât gunoi, alţii văd materiale care ar putea fi folosite în scop creativ şi invită artiştii să-şi dea frâu liber imaginaţiei. 

    Un exemplu de astfel de iniţiativă este centrul de reciclare a deşeurilor din San Francisco, Recology, care de 25 de ani oferă rezidenţe artistice, cu mult înainte ca revalorificarea materialelor refolosibile să devină o preocupare importantă.

    Recology a organizat anul acesta o expoziţie aniversară intitulată sugestiv ”Make Art, Not Landfill„ (”Creaţi artă, nu gropi de gunoi„) în cadrul căreia pot fi admirate lucrări ale artiştilor participanţi la programul său, cum ar fi ”Thank You Bag„, o pungă-maieu brodată manual de artista Lauren DiCiccio, ori ”Worldscape IV„, un colaj de bucăţi de hârtie şi tapet recuperate de creatoarea sa, Val Britton, de la groapa de gunoi.

  • O româncă a primit premiul pentru cea mai bună poliţistă din lume, pentru misiunile din Haiti

    Comisarul-şef de poliţie Raluca Domuţa a primit titlul de “International Female Police Peacekeeper 2015”, în cadrul unei ceremonii organizate în Marea Britanie, pentru modul în care s-a implicat în misiunile de căutare şi salvare după cutremurul care a avut loc în Haiti, în 2010, potrivit IGPR.

    “La data de 23 august a.c., în cadrul ceremoniei organizate de International Association of Women Police – IAWP, comisarului-şef de poliţie Raluca Domuţa, din cadrul Poliţiei Române, i s-a conferit titlul de «International Femele Police Peacekeeper 2015», pentru rolul deosebit avut în timpul misiunii de căutare şi salvare din Haiti”, arată luni Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

    În cadrul festivităţii organizate în Cardiff, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, poliţistei i-a fost recunoscut rolul pe care l-a avut în 2010, în timpul unei misiuni ONU pe care a avut-o în Haiti.

    Conform sursei citate, Raluca Domuţa a fost apreciată pentru implicarea în activităţile de căutare şi salvare derulate în urma cutremurului din 2010, precum şi pentru modul în care a asigurat securitatea medicilor care acţionau în zonă pentru combaterea holerei.

    De asemenea, poliţistul român este considerat de organizaţiile internaţionale un ofiţer de poliţie de excepţie, a cărui experienţă este valoroasă în sprijinirea procesului de pace şi stabilizare din Haiti.

    “Experienţele trăite în misiune internaţională într-un mediu de securitate extrem de volatil m-au făcut să înţeleg de ce bunica mea, care a trăit experienţa primului război mondial, când eram copil, în fiecare seară, la sfârşitul rugăciunii spunea «Doamne, ajută-ne să ne trezim în pace!”, a spus Raluca Domuţa, citată în comunicatul Poliţiei Române.

    Ofiţerul Raluca Domuţa a absolvit Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” în anul 1999, este specialist în ştiinte penale, psihologie judiciară şi apărarea drepturilor omului. În prezent ocupă funcţia de şef poliţie regiune în cadrul Haiti – MINUSTAH şi oferă sprijin de specialitate în domeniul combaterii criminalităţii organizate şi a actelor de violenţă sexuală.

  • Clubul Equestria organizează în perioada 14-16 august Cupa României la Dresaj

    Clubul de Echitaţie Equestria, alături de Clubul Sportiv al Armatei Steaua şi Federaţia Ecvestră Română, organizează concursul Cupa României la Dresaj, ȋn perioada 14-16 august 2015. Ȋn cadrul evenimentului va avea loc şi Cupa Steaua Bucureşti la Dresaj Seniori, cele două competiţii totalizând 17 probe sportive de dresaj, dedicate copiilor, amatorilor, debutanţilor, dar şi sportivilor avansaţi, grupate pe nivelurile diferite de dificultate.

    Concursul va reuni în manejul acoperit al Clubului Equestria 20 de sportivi din toată ţara, care ȋşi vor demonstra talentul şi ȋndemânarea alături de cei aproape 50 de cai ȋnscrişi ȋn probele de dresaj. Datorită programului bogat şi al numeroaselor probe, competiţiile încep la ora 9:00 atât vineri, cât şi în zilele de weekend. 

    Probele sportive grupate sub cele două competiţii, Cupa României la Dresaj şi Cupa Steaua Bucureşti la Dresaj Seniori, se desfăşoară conform prevederilor FEI – Dressage Challenge. Cupa României la Dresaj se acordă pentru probele Sf. Gheorghe, Intermediar I şi Freestyle Intermediar I, probe ce vor avea loc vineri, sâmbătă şi respectiv, duminică.

    Cupa României la Dresaj este o avanpermieră pentru Clubul Equestria, care va organiza şi va găzdui ȋn această toamnă, ȋn perioada 22 – 23 septembrie, Cupa Challenge la Dresaj, cel mai important concurs de dresaj din ţară, desfăşurat sub egida Federaţiei Ecvestre Internaţionale (FEI), prin care se realizează de către arbitri străini, o evaluare oficială a cailor prezenţi ȋn competitiţie.

    Clubul Equestria a fost înfiinţat în anul 2010 de către Dr. Ozana şi Cristian Moraru, cei care au fondat în urmă cu mai bine de două decenii businessul Oculus, ce cuprinde în prezent mai multe centre oftalmologice din Bucureşti. Clubul Equestria este situat în zona Snagov, sat Tâncăbeşti pe o suprafaţă de 2,5 hectare din care 1 hectar îl reprezintă construcţia clubului la sol. Equestria dispune de terenuri de concurs şi manej, padocuri, 86 de boxe pentru cai, manejuri acoperite, tribune pentru 500 de spectatori şi deţine 65 cai (28 proprii şi 37 în pensiune) din cele mai frumoase rase. Clubul permite plimbări în aer liber în împrejurimi şi organizează permanent lecţii de echitaţie pentru copii şi amatori. Dotările sunt completate de un hotel şi un restaurant cu o capacitate de 50-60 de persoane, precum şi o terasă exterioară. Equestria organizează competiţii regulate de echitaţie pentru profesionişti, dar şi pentru copii şi amatori. Manifestările deja tradiţionale includ Cupa Equestria, Marele Premiu al Municipiului Bucureşti, Salonul Calului, concursurile de casă Equestria sau, începând cu 2013, Concursul internaţional de sărituri peste obstacole FEI – Longines Grand Prix.

     

  • Un bucureştean a transformat o fabrică de pe timpul lui Ceauşescu în unul dintre cele mai cunoscute locuri de ieşit în oraş

    Virgil Horvat şi partenerii săi de afaceri sunt printre primii care au avut viziunea transformării fostei fabrici de şosete Apollo de pe strada 11 Iunie din Capitală într-un club, în 2007. L-au numit, simplu, „Fabrica“, gândindu-se la destinaţia anterioară a spaţiului. Horvat cunoaşte toată povestea locului: privatizarea, intrarea în faliment, vânzarea pe bucăţi, demolarea unei părţi pentru construcţia unor blocuri şi a unei clădiri de birouri, o hală de depozitare vândută la fier vechi, o parte luată de o bancă, mai multe spaţii deţinute de investitori greci.

    Falimentul fabricii Apollo este unul dintre cele mai răsunătoare: fabrica de şosete bucureşteană a fost închisă în 2004, din cauză că italianul care a cumpărat-o cu 300.000 de dolari, contravaloarea unei case în Italia, nu a respectat termenii contractului de privatizare.

    „Era un spaţiu impropriu, dezafectat, curtea era plină cu moloz şi caroserii de maşini vechi“, descrie Virgil Horvat modul cum arăta spaţiul pe care se află în prezent unul dintre cele mai cunoscute locuri de ieşit în oraş din Bucureşti în momentul când el şi partenerii săi au hotărât să închirieze spaţiul fostei fabrici de ciorapi Apollo de la un grup de investitori greci. Au dezvoltat aici clubul, terasa şi pubul Fabrica, dar au făcut loc şi pentru clubul B52, relocat aici în urmă cu aproximativ trei ani. Virgil Horvat a studiat Contabilitatea şi Informatica de Gestiune şi începuse să profeseze în domeniu, dar lucra şi în cadrul unei agenţii imobiliare, când i s-a propus să investească într-un club. A renunţat la cele două locuri de muncă şi a intrat astfel în antreprenoriat în 2002, cu un club aflat în zona Moşilor Vechi din Capitală. A renunţat ulterior la acesta din cauza zonei ce îi făcea pe clienţi să nu se simtă în siguranţă şi a lansat în 2004 clubul B52 împreună cu câţiva asociaţi.

    Aventura în spaţiul fostei fabrici de ciorapi, aflată pe strada 11 Iunie din Capitală, a început odată cu nevoia unui spaţiu mai mare, care să le permită şi organizarea de concerte. Horvat şi asociaţii săi au închiriat circa 2.700 de metri din fosta fabrică de ciorapi şi până în 2008 s-au axat pe organizarea de evenimente în prima sală pe care au reuşit să o amenajeze. Au amenajat ulterior şi alte încăperi din spaţiul închiriat, ajungând ca în 2009 să utilizeze şi curtea pentru terasă. În 2010 au deschis şi bucătăria, iar în 2012 au mutat aici şi clubul B52, ce funcţionase până atunci în altă zonă a Bucureştiului. Tot în 2010 au început să subînchirieze spaţii doritorilor ce doreau să desfăşoare acolo activităţi complementare celor de club, restaurant şi pub, care să ţintească diverse comunităţi, cum ar fi o sală escape the room, un spaţiu pentru căţărat sau spaţiu pentru comercializarea de echipamente sportive. Investiţia iniţială în mutarea pe locul fostei fabrici s-a ridicat la aproximativ 200.000 de euro, dintre care 125.000 de euro au fost obţinuţi printr-un credit bancar. Horvat spune însă că, de-a lungul timpului, investiţiile au continuat şi continuă şi în prezent. Traficul mediu înregistrat de Fabrica fluctuează în funcţie de zile şi de evenimentele organizate: luni, în ziua considerată cea mai slabă din punctul de vedere al traficului de clienţi, ajung la prânz 200-250 de oameni, iar seara peste 400. Capacitatea B52 este de 400-500 de persoane, iar a clubului Fabrica ajunge până la 600 de persoane. „Vara vine mai puţină lume la cluburi şi mai multă la terasă, iar iarna invers, aşa că până la urmă apare un echilibru“. Acest echilibru a adus creşteri constante ale cifrei de afaceri: pentru terasă, spre exemplu, antreprenorii au observat o creştere de aproximativ 20% de la începutul lui 2015.

    Horvat spune că, prin activităţile găzduite şi prin genurile muzicale abordate, ţintesc mai multe categorii de clienţi, începând cu comunitatea adepţilor de sporturi extreme şi mergând până la iubitorii de muzică rock alternativ sau hip hop. Printre planurile viitoare ale lui Horvat şi ale asociaţilor săi se numără inaugurarea serviciului de livrare la domiciliu, care va fi lansat în toamnă şi prin care vor livra preparatele ce se găsesc în prezent în pub. Iar în perioada în care mulţi proprietari de puburi se extind şi pe acoperiş, el îşi doreşte o altă destinaţie pentru acest spaţiu: „Noi am vrea să facem o seră acolo sus şi să folosim la bucătărie ce cultivăm. Am văzut asta la televizor: un restaurant de fine dining din Franţa care avea o seră micuţă pe acoperiş“. Planurile lor sunt cât se poate de realiste, dacă luăm în calcul rezultatele financiare: Extreme & Event, firma sub care funcţionează aceste afaceri, a înregistrat anul trecut venituri de 3,18 milioane de lei (cca 700.000 de euro) cu 31 de angajaţi şi Virgil Horvat spune că va atinge anul acesta milionul de euro.

     

  • Doi medici au transformat pasiunea pentru cai într-un business de un milion de lei

    Doi medici oftalmologi şi-au transformat pasiunea pentru echitaţie şi dragostea pentru cai într-un business care le aduce deja primul milion de lei. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea evenimentelor şi competiţiilor sportive de echitaţie, care în occident sunt deja trecute în calendarul executivilor de top, al oamenilor de afaceri şi al capetelor încoronate.

    Numele Ozanei Moraru şi cel al soţului său Cristian Moraru sunt strâns legate de medicină, mai exact de businessul Oculus, lansat acum mai bine de două decenii şi care cuprinde astăzi mai multe centre oftalmologice în Bucureşti, cu afaceri de peste 14,5 milioane de lei anul trecut. În urmă cu circa cinci ani însă, cei doi antreprenori au decis să îşi diversifice portofoliul şi să investească într-un centru de echitaţie la ieşirea din Bucureşti, îmbinând astfel pasiunea lor pentru hipism cu potenţialul unui domeniu încă nexploatat.

    Astăzi, clubul Equestria găzduieşte cursuri de echitaţie pentru amatori şi avansaţi, organizează competiţii sportive de echitaţie şi oferă găzduire în sistem de pensiune pentru circa 50 de cai pe lângă cei 24 ai companiei.

    „Din fericire, am ajuns la momentul în care principalele activităţi din viaţa mea – medicina şi pasiunea pentru echitaţie – se îmbină armonios, având un efect benefic una asupra celeilalte şi ambele asupra mea“, povesteşte Ozana Moraru. Ea recunoaşte că are un program destul de strict, pe care face eforturi să îl respecte şi astfel să îmbine utilul cu plăcutul. „La clinică îmi închei programul în jurul orei 15:00 şi îmi rămâne suficient timp pentru a mă duce la club, fie pentru a mă bucura de sport, fie pentru a rezolva alte sarcini administrative.“ Având în vedere că şi soţul său este medic, antreprenoarea recunoaşte că atât sala de operaţie, cât şi responsabilităţile din cadrul clubului de echitaţie sunt împărţite în familie.

    „Aventura“ în business a familiei Moraru începe în 1993, când un rezident la spitalul de oftalmologie din Bucureşti şi un medic de aceeaşi specialitate care profesa la Giurgiu au decis să renunţe la slujba prost plătită la stat şi să muncească pe cont propriu. Au închiriat două cabinete şi o sală de operaţii într-o policlinică din cartierul bucureştean Pantelimon şi au început să ofere intervenţii oftalmologice în regim ambulator. Acesta a fost doar începutul unui business care s-a dezvoltat treptat. Astfel, primele aparate au fost cumpărate la mâna a doua cu ajutorul unui partener din Olanda, profitul a apărut în 1999, iar concurenţa a început să îşi facă simţită prezenţa după anul 2000, potrivit unor informaţii oferite anterior de proprietarii Oculus.

    Anul 2001 le-a adus primul milion de euro la capitolul venituri, iar primul milion de euro profit avea să vină patru ani mai târziu. O parte din câştigurile din medicină au fost investite în Equestria, amplasat la 17 kilometri de Capitală, în comuna Tâncăbeşti, acesta necesitând o investiţie iniţială de 4 milioane de euro. „Totul a început prin luarea unor lecţii de echitaţie. A urmat apoi cumpărarea primului meu cal. Au mai venit doi, apoi încă doi. De data aceasta, caii erau mai valoroşi, de performanţă.“