“Operaţiunile militare vor înceta atunci când Muammar Kadhafi şi apropiaţii lui nu vor mai reprezenta vreo ameninţare pentru poporul libian”, a afirmat Sarkozy în cursul unei conferinţe de presă organizată alături de un lider al opoziţiei libiene, Mahmoud Jibril. După ce a comentat situaţia din Libia, Nicolas Sarkozy a subliniat că şi poporul sirian “are dreptul la democraţie”.
Tag: operatiuni
-
Camera Reprezentantilor din SUA voteaza impotriva finantarii operatiunilor din Libia
Congresmenii au adoptat textul – un amendament la un vast
proiect de lege pentru finantarea instalatiilor militare – cu 248
de voturi pentru si 163 impotriva. Numerosi congresmeni si-au
exprimat nemultumirea fata de decizia presedintelui Barack Obama de
a trece peste aprobarea Congresului pentru a declansa operatiunile
in martie si pentru a le continua dupa termenul legal de 60 de
zile. Ei invoca Legea privind Puterile de Razboi (“War Powers Act”)
din 1973, conceputa pentru a limita prerogativele prezidentiale
privind declansarea razboaielor, dar care a fost ignorata de mai
multi presedinti. “Nici unul dintre fondurile disponibile in acest
proiect de lege nu poate fi utilizat cu incalcarea War Powers Act”,
precizeaza textul adoptat luni seara de membrii Camerei
Reprezentantilor, prezentat de democratul Brad Sherman. -
Dragos Damian: Ce au invatat din criza oamenii din operatiuni
Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
recunostiinta.Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
forta de catre ei.Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
(“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
de-risca.Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
“fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
exporta in superemergentele BRIC si Turcia.Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
asistenta acordata.Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
absolventi neajutorati in succesori puternici.Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
diferentiator in afaceri.Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
intelepti si sa-si aduca aminte.
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
din Romania. -
Cum se schimba pionii pe tabla de sah a pietei telecom
Schimbarile de management in domeniul telecomunicatiilor par sa se tina lant. De la finalul anului incoace, in fotoliul de director executiv al trei dintre operatorii telecom din piata au venit personaje noi, iar o astfel de miscare ar putea avea loc chiar in cadrul unui al patrulea operator, desi nu exista o confirmare a zvonurilor din piata si nici o decizie luata in acest sens. Mai exact este vorba despre Vodafone, UPC si acum Orange, in timp ce semnul de intrebare este pus asupra Romtelecom, miscari care vin in contextul unei piete din ce in ce mai dificile si mai competitive, descrisa prin declin, venituri in scadere pentru majoritatea companiilor si un numar mai mic de clienti.
Vodafone Romania anunta la finele anului trecut ca din decembrie carma companiei va fi preluata de spaniolul Inaki Berroeta, dupa ce Liliana Solomon, cea care a condus timp de cinci ani operatorul si care a avut in ansamblu misiunea de a optimiza operatiunile pe piata locala si de a redesena structura de cost, a preluat o pozitie la nivel international. Dupa nici o luna, in ianuarie anul acesta, cel mai mic operator din piata dupa venituri, UPC, a traversat o schimbare asemanatoare, americanul Jack Mickaloff fiind inlocuit de directoarea financiara Severina Pascu. Cat despre Romtelecom, se vorbeste in piata despre retragerea din functie a lui Yorgos Ioannidis, executivul care a reorganizat din 2007 incoace intreaga companie, conducerea urmand sa fie preluata de Stefanos Theocharopoulos, seful Cosmote, operator care imparte acelasi actionariat cu Romtelecom. Doar la RCS&RDS si Cosmote nu se pune problema unor astfel de miscari, in primul caz pentru ca proprietarul, discretul om de afaceri Zoltan Teszari, a fost destul de consecvent in ce priveste conducerea companiei, iar in al doilea caz pentru ca operatorul este singurul care creste, evoluand impotriva curentului, situatie care multumeste atat managementul actual, cat si actionarii.
Schimbarea de saptamana trecuta de la varful Orange Romania a venit, chiar si in acest context, ca o surpriza pentru industrie. Thierry Millet, fostul director comercial al operatorului timp de patru ani numit director executiv odata cu retragerea britanicului Richard Moat, isi va continua cariera in Franta, locul sau urmand sa fie luat din luna iulie de Jean-François Fallacher (45 de ani). Miscarea pare neasteptata poate si pentru ca mandatul lui Millet a fost destul de scurt – a preluat pozitia interimara la inceputul lui 2009, a fost numit CEO cu responsabilitati depline dupa cateva luni si nici doi ani mai tarziu are loc o noua schimbare de management. “Desi mandatul meu se termina pe 30 iunie, i-am spus din martie lui Olaf Swantee (vicepresedintele executiv pentru Europe & Sourcing al grupului France Telecom) ca nu mai pot ramane si ca trebuie sa plec in Franta pe fondul unor probleme personale”, a explicat Millet, cu completarea ca a acumulat deja o experienta de zece ani in zona de operatiuni si ca implicit avea nevoie de o schimbare. Va prelua acum pozitia de vicepresedinte al diviziei Payment si Contactless in cadrul France Telecom, coordonand astfel activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvoltarea serviciilor de plati electronice in tarile in care este prezent grupul, un segment care va lua tot mai mult amploare pentru companiile de telecom in urmatorii ani.
-
SURPRIZA IN TELECOM – Orange isi schimba CEO-ul. Cine vine in locul lui Millet?
Francezul Jean-Francois Fallacher (45 de ani) a condus pana acum
Softrecom, filiala a France Telecom care exporta know-how
operatorilor grupului pe plan international, in special pe piete
emergente. |n trecut a fost CEO la Wanadoo Olanda, director de
marketing la EuroNet Internet BV si account director la France
Telecom. A absolvit Politehnica, Ecole Nationale Superieure des
Telecommunications si ESSEC Business School.Thierry Millet va prelua o pozitie in Franta, de unde va
coordona activitatile de plati prin telefonul mobil si dezvolarea
serviciilor de plati contactless in tarile in care este prezent
grupul. -
Centralele virtuale si planurile lui Luca D’Agnese, seful Enel Romania
“Energia este o afacere care peste tot in Europa este facuta de
state. Asa este si la noi, si in Franta si in Germania. Poate ca
statul nu este actionarul majoritar, dar este detinatorul
pachetului semnificativ. Dar pentru a face proiecte noi, pentru a
aduce bani, ai nevoie de o piata concurentiala pentru ca este greu
sa crezi ca daca pui un ban undeva si faci o investitie mare intr-o
unitate de productie, ceilalti te vor urma”, spune D’Agnese.Atunci cand marile grupuri straine au intrat in Romania,
cumparand filiale de distributie si furnizare a energiei, guvernul
roman lucra pe un scenariu complet diferit fata de cel actual. La
momentul respectiv, dupa ce Electrica si cele opt filiale ale sale
urmau sa fie vandute, venea randul unor capacitati de productie,
acesta fiind practic magnetul care i-a adus aici nu numai pe Enel,
dar si pe E.ON (Germania) sau CEZ (Cehia). Intre timp insa, statul
roman s-a razgandit si a inceput sa cocheteze cu ideea de gigant
energetic.Apoi guvernarea s-a schimbat si ea, iar noua idee a fost de doi
campioni nationali. Apoi au venit criza, imprumuturile de miliarde
de la FMI, iar privatizarile cerute de ani de-a randul de
investitorii straini, si ei de stat si integrati pe tot lantul
energetic, au fost puse din nou pe masa. Subiectul este insa unul
extrem de delicat, in contextul in care energia este mai mult ca
niciodata un subiect strict national pe fondul scumpirii resurselor
si al luptei pentru independenta energetica, iar D’Agnese este
constient de acest lucru.“Discutia la acest moment este la un nivel ideologic, dar daca
nu te apuci sa faci ceva, nu se intampla nimic. Nu spunem
privatizati totul, concurenta pe piata de generare poate fi
obtinuta prin scoaterea la vanzare doar a unor unitati. Macar
experimental se pot face anumite lucruri, lucruri mici, dar sunt
cativa pasi”, crede noul sef al Enel.Unul dintre acesti pasi marunti ar fi formarea unor centrale
virtuale. Conceptul pare unul de filme stiintifico-fantastice, in
contextul in care in Romania inca mai sunt stalpi de lemn incarcati
de fire electrice, dar in realitate ideea este destul de simpla si
este o propunere pe care Enel deja a prezentat-o Ministerului
Economiei.“Practic, printr-o astfel de centrala virtuala se scoate la
licitatie o anumita capacitate de productie dintr-o unitate. Pentru
aceasta capacitate se organizeaza o licitatie, iar castigatorul se
va putea utiliza de aceasta pe un anumit interval de timp, intreaga
unitate fiind insa in continuare in proprietatea statului. Daca nu
vrei sa renunti la tot deodata, poti sa aplici o astfel de solutie
care le da sansa altor jucatori din piata sa aiba productie de
energie, dar controlul unitatii ramane al tau”, explica seful
Enel.Privatizarile prin bursa reprezinta o alta solutie, dar mai
potrivita pentru a aduce bani in companii si pentru a le stabili o
valoare de piata, decat pentru a atrage investitori de profil,
pentru ca grupuri ca Enel nu vor fi interesate niciodata de
participatii de 10% din unitati precum Hidroelectrica.Intre timp insa, seful Enel spune ca italienii se vor baza pe
propriile proiecte de producere a ener-giei. Enel este unul dintre
cei doi investitori straini care au mai ramas, dintre cei sase
interesati ini-tial, in proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3
si 4 de la Cernavoda. Totodata, italienii mai sunt im-plicati
intr-un proiect pentru o termocentrala pe huila la Braila, alaturi
de germanii de la E.ON, dar au si un proiect pe cont propriu intr-o
termocentrala la Galati.“Vom merge intr-un ritm mai rapid al in-vestitiilor, astfel ca
bugetul nostru pentru urmatorii cinci ani, inclusiv 2011, se va
ridica la 800 mil. euro. Banii se vor duce in cea mai mare parte in
reteaua de distributie a energiei electrice”, a mai precizat
country managerul si presedintele Enel Romania. Anul trecut grupul
a investit 280 de milio-ane de euro, jumatate din aceasta suma
fiind alocata pentru fosta Electrica Muntenia Sud, pentru anul
acesta urmand sa fie alocata o suma similar -
Strategii de vreme rea: ce au de gand sa faca operatorii telecom
“Este foarte putin probabil ca France Telecom sa renunte la
operatiunile din Romania, mai ales ca Orange este numarul unu in
piata, dar este destul de probabil ca sinergiile dintre France
Telecom si Deutsche Telekom sa se inteteasca”, apreciaza Marcin
Jedrzejewski, manager in cadrul companiei de consultanta A.T.
Kearney, specializat pe zona de telecomunicatii. Ca iesirea din
piata nu este o posibilitate reiese din toate declaratiile
oficialilor France Telecom, dar e clar ca grupul analizeaza
afacerile din Romania.Evaluarea strategica a portofoliului detinut nu este insa o
operatiune noua si a mai fost mentionata la inceputul acestui an de
catre Stephane Richard, directorul executiv al France Telecom,
avand drept obiectiv optimizarea operatiunilor din fiecare tara.
“In cel mai rau caz, in urma acestei evaluari s-ar putea lua
decizia de a vinde operatiuni, dar in acelasi timp ar putea sta la
baza unor proiecte de consolidare” a fost pozitia oficiala a
grupului francez, cu mentiunea ca operatiunile din Romania nu intra
in acest moment in randul celor care ar putea fi vandute. In
schimb, Thierry Millet, seful Orange Romania, anunta la finalul
saptamanii trecute un plan de investitii pentru urmatorii ani,
cheltuielile ridicandu-se la 110 de milioane de euro in acest an si
500-600 de milioane de euro pana in 2015.Intr-un alt registru, in companiile de telefonie mobila si fixa
Cosmote si Romtelecom controlate de grupul elen OTE este pusa in
miscare cea mai importanta schimbare de management. Desi inca
neconfirmata in mod neoficial, inlocuirea lui Yorgos Ioannidis,
seful Romtelecom, cu cel al Cosmote Stefanos Theocharopoulos
urmeaza sa se intample, potrivit unor surse apropiate OTE. Astfel,
Theocharopoulos va prelua conducerea ambilor operatori, coordonand
afaceri din telecom chiar mai mari decat ale competitorilor Orange
si Vodafone. Toate aceste ipoteze vin in contextul unei piete de
telecomunicatii care n-a facut decat sa scada in ultimii doi ani.
Punctul de inflexiune a fost anul 2007, ultimul an de crestere,
cand industria era evaluata la 2,56 de miliarde de euro euro,
potrivit unei analize realizate de compania de consultanta A.T.
Kearney. A evoluat de la peste 1,9 miliarde de euro in anul
precedent la putin peste 2,2 miliarde de euro in 2010. “E in primul
rand o consecinta a situatiei economice, dar si a razboiului
preturilor dat intre operatori si a presiunilor legate de
reglementarea industriei”, crede Jedrzejewski.Romania nu face insa exceptie de la regula. Situatia pietei
telecom de la noi se regaseste in mai toate pietele europene,
lasand la o parte poate doar preturile din ce in ce mai mici,
ajunse la un nivel minim in raport cu alte tari din regiune. Exista
totusi perspective de crestere pe viitor, sustine managerul A.T.
Kearney, mai ales in zona internetului mobil. Avansul ar putea veni
deopotriva si din serviciile de voce, intrucat consumul de minute
de conversatie este inca mai mic pe piata locala decat in alte
tari, dar nu cata vreme operatorii furnizeaza pachete de voce la
preturi derizorii. Un consumator roman vorbeste la telefonul mobil
intr-o luna in jur de 171 de minute, mai mult decat dublu fata de
nivelul de 84 de minute inregistrat in urma cu cinci ani. Cu toate
acestea, costul mediu lunar pentru servicii de telefonie mobila a
fost anul trecut de 6,3 euro, in timp ce in 2006 era de 11,2 euro,
bani platiti pentru minute la jumatate fata de prezent. -
Radu Mustatea, Astra Asigurari: “Anul acesta ne vom concetra pe operatiunile noastre din afara tarii”
,,Anul acesta ne vom concentra pe dezvoltarea operatiunilor
noastre in afara Romaniei si pe consolidarea pozitiei de lideri pe
piata romaneasca de asigurari”, spune Radu Mustatea, presedintele
directoratului Astra Asigurari. Compania a intrat pe piata din
Ungaria in toamna anului trecut,printr-o sucursala deschisa la
Budapesta, unde subscrie, pentru inceput, pe segmentele RCA,
property si Casco.Volumul primelor brute subscrise totale (viata si non-viata)
inregistrate de Astra Asigurari la sfarsitul lunii martie a ajuns
la 334,7 milioane de lei, din care 332 de milioane reprezinta
volumul de prime la asigurari generale, in crestere cu 1,49% fata
de luna martie a anului trecut.Pe clase de asigurari, compania a subscris 225,2 milioane de lei
pe segmentul Auto, dintre care 178,8 milioane de lei la RCA si 46,4
milioane de lei la Casco. Cresteri importante au fost inregistrate
la asigurarile de cladiri si bunuri, la care s-au realizat prime
brute in valoare de 90,4 milioane de lei, in crestere cu 43% fata
de primul trimestru din 2010.In acelasi timp, subscrierile pe asigurarile de sanatate au
crescut cu 50% in primul trimestru al lui 2011, fata de aceeasi
perioada din 2010, pana la 1,06 milioane de lei. Si asigurarile de
viata au crescut in primul trimestru al lui 2011 cu 2% fata de
aceeasi perioada a anului trecut.In primele trei luni ale acestui an, Astra Asigurari a platit
daune in valoare de 105,2 milioane de lei, adica 28.395 de dosare
platite, pe segmentul RCA, in crestere cu 87% fata de aceeasi
perioada a anului trecut. Pe segmentul Casco, daunele platite au
fost, in primele trei luni ale lui 2011, de 54,7 milioane de lei
(14.240 dosare platite), in crestere cu 50% fata de aceeasi
perioada a anului trecut. -
France Telecom ar putea vinde unele operatiuni “mai mici” din Europa, inclusiv Orange Romania
France Telecom, care detine Orange Romania, isi evalueaza
portofoliul european, a declarat intr-o conferinta telefonica
directorul financiar al grupului, Gervais Pellissier, citat de
Bloomberg. Pe langa Franta, Polonia si Spania, “toate celelalte
tari sunt incluse in aceasta evaluare”, care are scopul de a
examina oportunitatile de consolidare, dar si de vanzare a
operatiunilor, a aratat el. Directorul general al companiei,
Stephane Richard, analizeaza viitorul operatiunilor din tari precum
Austria, Belgia si Romania, in timp ce cresterea din Africa si
Orientul Mijlociu explodeaza. -
Lupta pentru UPC sau cine inghite pestele cel mare
Cand Romtelecom a anuntat, prin doua comunicate ce marcau
inceputul si sfarsitul lunii martie, preluarea activelor si a celor
peste 160.000 de clienti ai Boom TV si AKTA Satelit, aproape ca nu
a mai tresarit nimeni in industrie. Pe o piata de 5,7 milioane de
platitori de servicii TV, cu o valoare anuala de aproximativ
350-400 de milioane de euro, cele doua tranzactii nu schimba
fundamentele industriei, chiar daca, statistic vorbind, Romtelecom
si-ar putea pune in vitrina doua victorii de palmares. Dupa cinci
ani de lupta pe satelit, si revenirea in lupta de gherila din piata
de cablu cu achizitii si oferte la limita profitabilitatii
impotriva rivalilor, compania ar putea fi noul lider pe piata de
televiziune pe satelit si este aproape sigur noul numar doi pe
piata TV.Cele doua tranzactii erau insa asteptate de luni de zile, iar
deznodamantul lor – foarte probabila pierdere de catre UPC a
pozitiei secunde de pe piata TV din Romania – nu surprinde, mai
ales ca firma americana a semnalat foarte clar inca din 2008 ca
lupta sa pentru abonati se mai duce doar in interiorul granitelor
existente ale retelei, extinse in perioadele de exuberanta, cand
Liberty Global inca avea planuri mari pentru piata locala. Fara
nicio achizitie a vreunei retele de cartier in ultimii ani si fara
niciun plan concret de face acest lucru, atacata furibund de
RCS&RDS si, mai nou, si de compania de cablu a Romtelecom,
NextGen, UPC ar fi produs o mare surpriza daca nu ar fi cedat locul
doi.Un exemplu al asaltului la care a trebuit sa reziste UPC: atat
RCS&RDS, cat si NextGen aveau in vara anului trecut – in plina
criza – oferte tintite catre baza de clienti a companiei, prin care
clientii UPC primeau nu doar tarife mai mici daca schimbau
furnizorul, ci si servicii gratuite pana la expirarea contractului
cu filiala locala a firmei americane. Culmea cinismului, la
RCS&RDS oferta era valabila doar daca utilizatorii faceau
dovada ca au contract cu UPC.La aproape un an distanta, piata telecom, dar si cea media sunt
tensionate la maxim dupa ce, la finele lunii februarie, in spatiul
public exploda stirea bomba ca RCS&RDS, operator controlat de
omul de afaceri din Oradea Zoltan Teszari (41 de ani), este la un
pas de a-si cumpara rivalul UPC, fostul Astral, cu care se bate de
peste 15 ani pe piata de cablu, intr-o tranzactie care s-ar ridica
la 300 de milioane de dolari.
Miza achizitiei este una enorma: daca ar prelua UPC, compania
RCS&RDS ar avea peste 4 milioane dintre cei 5,7 milioane de
platitori de servicii TV si ar inchide practic lupta pe aceasta
piata, avand o putere de negociere enorma cu furnizorii de continut
sau echipamente si un avans chiar mai mare pe piata fata de
Romtelecom.Vrand-nevrand, americanii de la Liberty Global trebuie sa
inghita in sec si sa se aseze la masa cu RCS&RDS: romanii s-au
extins pe mai multe piete din Europa Centrala si de Est, astfel ca
ei sunt singurii parteneri cu care se poate negocia o tranzactie
complexa, care sa vizeze mai multe tari. RCS&RDS ar putea
renunta, spre exemplu, la unele operatiuni pe cablu TV din Ungaria,
care incomodeaza UPC. Poate parea insa plauzibila ideea ca
Romtelecom, la capatul a cinci ani de investitii si eforturi de a
ajunge numarul doi pe piata TV si internet fix, va ceda fara lupta
ocazia de a lua UPC? Daca ar vrea sa cumpere UPC, probabil ca
Romtelecom ar face rost de bani mai repede decat RCS&RDS.Operatorul telecom controlat de Zoltan Teszari a reusit sa
obtina de la un grup de banci doua imprumuturi in valoare cumulata
de 368 de milioane de dolari (206 milioane de dolari si 125 de
milioane de euro) pentru a-si plati o parte din datoriile
anterioare si pentru a avea bani de investitii. RCS, cel mai
agresiv jucator de pe piata telecom, cu afaceri anuale de peste 700
de milioane de dolari, avea neaparata nevoie de aceste imprumuturi
pentru a merge inainte. Un grup de banci format din ING, UniCredit,
Raiffeisen, RBS, BRD – SocGen, Fortis a contribuit la
sindicalizarile realizate de RCS. Compania, care are acum circa
noua milioane de clienti care platesc pentru cablu si satelit TV,
internet, telefonie fixa si mobila, este indatorata si are nevoie
tot timpul de finantarea bancilor.