BusinessMagazin

Tag: medici

  • Regina Maria a investit două milioane de euro în expansiune

    Reţeaua de sănătate Regina Maria şi-a început  anul 2017 sub semnul expansiunii, după ce, anul trecut, şi-a mărit portofoliul cu şase centre medicale în Piteşti, Craiova, Târgu Mureş şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Din acest an, furnizorul a început să activeze şi pe piaţa serviciilor medicale private din Ploieşti prin preluarea centrului Al-Medica Berlin şi şi-a extins portofoliul în Bucureşti prin cumpărarea clinicii IXIA Medica, deservind o zonă importantă din estul oraşului.

    Capitala rămâne un centru de interes pentru deschiderea de noi unităţi; astfel, reţeaua de sănătate Regina Maria a deschis în februarie Policlinica Victoria (aflată în imediata apropiere a Pieţei Victoria) şi are în plan deschiderea unei noi unităţi medicale în Dorobanţi. Investiţia totală depăşeşte 2 milioane de euro.

    ”2016 a fost, pentru Regina Maria, un an al tranzacţiilor. Doar prin intrarea în Reţea a Ponderas Academic Hospital am marcat una dintre cele mai importante astfel de tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale private. În ultimii ani, Regina Maria a fost implicată în 13 tranzacţii cu preluare integrală a altor jucători, precum şi în 3 tranzacţii care au vizat schimbarea acţionariatului companiei – cele mai mari din piaţa serviciilor medicale. Cu toate acestea, punem în continuare accent pe calitate, nu pe cantitate. Ne alegem cu grijă achiziţiile şi partenerii, pentru că scopul nostru este de a ne menţine leadership-ul pe zona de calitate a serviciilor şi de a oferi acelaşi standard medical în toate locaţiile noastre. Avem în continuare apetit pentru achiziţii, ne uităm la mai multe deal-uri şi suntem deschişi către alte oportunităţi de extindere. Analizăm toate posibilele achiziţii cu cea mai mare seriozitate.”, a declarat Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Reţeaua de sănătate REGINA MARIA deţine, în acest moment, 14 policlinici în capitală, după ce, la începutul acestui an, a inaugurat alte două centre şi are ca obiectiv pe termen scurt deschiderea unui al treilea.

     

  • Columna Medical Center a realizat în 2016 peste 1.000 de proceduri de reproducere umană asistată

    Rezultatele din 2016 confirmă că infertilitatea este o afecţiune frecventă în România, fiind întâlnită la 10-15% din cuplurile de vârstă reproductivă. Pe de altă parte, cuplurile sunt tot mai informate şi nu mai amână rezolvarea situaţiei, adresându-se specialiştilor înainte de 35 de ani, când şansele de succes sunt mai mari. Astfel, din totalul celor 500 de paciente care au realizat fertilizări in vitro în cadrul centrului Columna în 2016, aproximativ 70% au vârste de până în 37 de ani, iar 20% se încadrează în categoria de vârstă 38-40 de ani. Rata de succes a procedurilor FIV, pe categorii de vârstă, a fost de 43,68% pentru pacientele cu vârsta până în 37 de ani şi de 36,54% pentru cele de cu vârsta între 38-40 de ani.

    „Ne bucurăm că din ce în ce mai multe cupluri cu probleme de infertilitate ne aleg ca partener de încredere în îndeplinirea celui mai mare vis. În cadrul Columna punem întotdeauna accent pe dotările de ultimă generaţie, pe pregătirea continuă a echipei noastre, incluzând aici medici, dar şi personal auxiliar, pentru a oferi servicii la aceleaşi standarde de calitate ca în străinătate, astfel încât pacientele să nu mai fie nevoite să caute soluţii în afara ţării. Pentru 2017 am planificat investiţii de peste 200.000 de euro în echipamente noi, training-uri pentru personal şi atragerea de noi medici. În plus, sperăm că rata bună de succes a FIV obţinută în cadrul Programului Naţional al Ministerului Sănătăţii să contribuie la reluarea, cât mai curând, a programului pentru anul 2017,“ a declarat Nicoleta Zamfir, CEO al Columna Medical Center.

    În România, 1 din 4 cupluri se confruntă cu problema infertilităţii. Principalele cauze ale acestei afecţiuni sunt atât de natură medicală – scădere a rezervei ovariene, afecţiuni ginecologice netratate, cât şi modul de viaţă necorespunzător, care include stresul, alimentaţia nesănătoasă şi fumatul. Pentru a veni în sprijinul cuplurilor afectate de infertilitate, Columna Medical Center a dezvoltat mai multe programe medicale şi sociale, precum Fertihelp – un program dedicat cuplurilor cu venituri mici, prin care acestea beneficiază de o reducere de 50% a costului procedurii FIV; Fertistim – singurul program din România de stimulare naturală a fertilităţii prin nutriţie, acupunctură şi Qi Gong, precum şi programul OncoFertiHelp, prin care clinica oferă pacienţilor oncologici posibilitatea de a-şi prezerva fertilitatea, înaintea începerii tratamentului bolii neoplazice. De asemenea, Columna Medical Center este unul dintre puţinele centre specializate în FIV din România care realizează procedura PGS, prin care se poate depista o serie întreagă de afecţiuni cromozomiale ale embrionului şi poate creşte şansele naşterii unui copil sănătos, ferit de boli genetice precum sindroamele Down, Klinefelter, Turner, boala Huntington etc.

    Compania a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 40% faţă de anul anterior, iar pentru 2017 aceasta estimează o creştere similară. În prezent, la serviciile clincii apelează un număr de 1.200 pacienţi/lună. Costul unei proceduri FIV în cadrul Columna porneşte de la aproximativ 1.600 de euro, în cadrul programului Fertihelp, obiectivul principal fiind ca un număr cât mai mare de cupluri să poată beneficia de un tratament individualizat care să conducă la creşterea ratei de succes a procedurii.

    Înfiinţat în urmă cu 6 ani, în Bucureşti, Columna Medical Center este cel mai mare centru specializat în reproducere umană asistată din România, cu circa 1.000 de proceduri realizate anual. Clinica deţine cea mai mare echipă de specialişti în reproducere umană asistată (15 specialişti), cu cea mai vastă experienţă în FIV (peste 18 ani). Un avantaj al clinicii îl reprezintă diversitatea programelor dedicate cuplurilor infertile, precum programul social Fertihelp, prin care cuplurile cu venituri scăzute beneficiază de costuri reduse la jumătate pentru procedura FIV.

  • MediHelp România estimează o creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 35% în 2017

    „Conform datelor companiei, în 2016, peste 90% dintre solicitările primite de la persoanele fizice au fost pentru asigurări medicale de familie, ceea ce a condus la o creştere a vânzărilor de 34% faţă de anul 2015. Totodată, cele mai accesate servicii medicale au fost cele în regim ambulatoriu. Datorită evoluţiei în ceea ce priveşte nevoile medicale ale persoanelor fizice, planurile de asigurare de sănătate acoperă o plajă mare de servicii medicale, în intenţia de a oferi siguranţă chiar şi în situaţii neprevăzute. Poliţele de asigurare internaţională MediHelp includ acum şi acoperire pentru servicii deosebite precum chirurgie complexă, tratament pentru cancer şi transplant de organe sau măduvă”, declară Zahal Levy, preşedinte MediHelp International.
    Estimările companiei vin şi în contextul în care McKinsey & Company, unul dintre cei mai cunoscuţi furnizori de consultanţă în management la nivel global, afirmă că veniturile din piaţa privată a asigurărilor de sănătate, estimate acum la 1,3 miliarde de euro, vor atinge o valoare dublă, până în anul 2025.  
    McKinsey & Company afirmă că această creştere semnificativă este determinată de mărirea veniturilor în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă că persoanele fizice îşi vor permite o investiţie mai mare în planurile de asigurare medicală privată.  
     
    Datorită evoluţiei tehnologice şi a apariţiei de noi riscuri medicale, companiile specializate includ din ce în ce mai multe beneficii în planurile de asigurare medicală privată. De câţiva ani, anumite planuri de asigurare medicală includ şi acoperire pentru servicii medicale de rutină sau pentru tratarea unor condiţii cronice, pe lângă situaţiile grave neprevăzute, care necesită intervenţie de urgenţă.
     
    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, MediHelp Internaţional este liderul pe piaţa asigurărilor internaţionale de sănătate din Europa Centrală şi de Est, fiind prezent în România, Ungaria şi Bulgaria de peste 15 ani şi urmând să se extindă în alte state din regiune. 
     

  • Doctorul din buzunar revoluţionează medicina

    Pentru Babylon nu este greu să diagnosticheze cu precizie, spre exemplu, o indigestie. La fel de uşor poate da şi recomandări de tratament. Pe Madhumita Murgia, corespondent pe tehnologie al Financial Times, sistemul Babylon l-a scutit de un drum scump la medic când s-a confruntat cu o astfel de problemă. Dignosticul şi tratamentul, care a dat rezultate, i-au venit printr-o aplicaţie de smartphone de la un robot-consilier medical – Babylon. Sistemul nu se vrea doar o culegere de simptome şi de boli. Firma londoneză, cu 100 de cercetători specializaţi în inteligenţă artificială, încearcă să creeze cel mai mare depozit de informaţii medicale, un doctor suprauman care poate tria, diagnostica şi chiar vindeca prin intermediul telefonului mobul. Compania speră că noua versiune a aplicaţiei sale, care va fi lansată în aprilie, va fi primul robot certificat clinic de Agenţia de Reglementare a Medicamentelor din Marea Britanie pentru furnizarea de diagnostice medicale. „Verdictul” dat de Babylon în ce priveşte starea de sănătate a jurnalistului a avut la bază miliarde de informaţii colectate prin mii de consultaţii-test care au avut loc în fiecare zi de la lansare. Compania susţine că are o rată de acurateţe de 92%. Spre comparaţie, un medic efectuează în medie 7.000 de consultaţii pe an.

    „Nu cred că o să fie la fel de bun ca un medic”, spune Ali Parsa, fondatorul Babylon. „Va fi de 10 ori mai precis decât un medic. Niciun creier uman nu va putea face aşa ceva.”

    Doctorul-robot al lui Parsa este doar unul din mulţimea de instrumente puternice care au transformat smartphone-urile în clinci medicale mobile care pot fi accesate oricine are conexiune la internet. Aceste instrumente sunt cu mult mai sofisticate decât dispozitivele wireless din generaţia Fitbit, care ajută la numărarea paşilor, la calcularea caloriilor arse şi la monitorizarea somnului. Revoluţia digitală este în plină desfăşurare: anul trecut Administraţia pentru Alimente şi Medicamente a SUA (FDA) a aprobat 36 de aplicaţii şi dispozitive din domeniul sănătaţii, de la monitoare pentru plămâni la teste pentru glucoza din sânge, care furnizează sfaturi medicale consumatorilor. În 2015, autorităţile britanice au promis că va testa în următorii cinci ani aceste inovaţii cu circa şase milioane de pacienţi reali.

    Anul acesta, medicii vor folosi experimental smartphone-urile pentru examinări tradiţionale ale organelor umane, pentru efectuarea de ecografii cu ultrasunete, pentru măsurarea ritmului inimii, a presiunii sângelui şi a nivelului de glucoză, teste privind funcţionarea ficatului şi rinichilor şi chiar pentru secvenţionarea ADN‑ului. Toate acestea vor fi făcute prin dispozitive miniaturale conectate la telefon. Transformarea graduală a smartphone-ului într-un medic va revoluţiona industria serviciilor de sănătate.

    „În cinci ani, smartphone-urile sau orice alt dispozitiv vom folosi pentru a avea acces la informaţie va lua povara de pe numărul limitat de specialişti umani pe care-i avem”, spune Keith McNeil, director de informaţii la NHS, serviciul naţional de sănătate din Marea Britanie. „Oamenii vor primi o triere inteligentă, personalizată, pe telefoanele lor, sau vor putea să se îngrijească singuri în cazurile cu afecţiuni cronice, cum ar fi diabetul, prin monitorizare acasă.”

    Sistemele de sănătate sunt adesea copleşite de numărul mare de clienţi şi prin urmare oamenii nu pot primi consultaţii la timp. În Marea Britanie, unu din opt diagnostice este eronat. Erorile medicale ucid 1.000 de persoane pe lună în regat şi reprezintă a treia cauză de deces în SUA, potrivit unui studiu din 2016 publicat de British Medical Journal.

    „Se simt schimbări importante în cerere, atât în ceea ce priveşte numărul persoanelor, în condiţiile în care trăim mai mult, cât şi în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei în întreaga lume”, explică McNeil.

    „Oamenii îmbătrânesc cu multe afecţiuni cronice şi de aceea este nevoie de o nouă paradigmă în ceea ce priveşte tratamentul acasă, în afara spitalului sau a clinicii.”

    În acest sistem de servicii medicale pe care smartphone-ul îl face posibil, pacientul va fi custodele propriei sănătăţi. Telefonul va fi o bază de date medicale, care va avea informaţii despre dietă sau despre activitatea fizică. Va ţine evidenţa stilului de viaţă, a mediilor în care îşi petrece timpul proprietarul şi astfel va putea crea un strat adiţional de context pentru diagnosticul medical.

    Dacă organismul se comportă atipic, o aplicaţie, aparţinând ori unui furnizor de servicii medicale privat, ori unuia de stat, va scoate acest lucru în evidenţă şi va efectua primul pas în procesul de triere: un ghiont pentru adoptarea unui stil de viaţă mai sănătos sau diagnosticarea unor probleme precum entorsele, arsurile stomacale sau gripa. În unele cazuri, aplicaţia poate îndruma utilizatorul spre un medic de familie sau spre un specialist, scutind bolnavul de un drum la spitalul de urgenţă. Datele vor fi păstrate, integrate şi analizate de maşinării care învaţă, permiţând medicilor umani să identifice tendinţe şi interacţiuni la nivelul populaţiei şi, în cele din urmă, să găsească Sfântul Graal al serviciilor de sănătate: prezicerea şi prevenirea bolilor înainte ca aceastea să apară. Această explozie de date ridică probleme mari privind intimitatea şi siguranţa, iar inventatorii va trebui să găsească soluţii.

  • MedLife continuă extinderea, achiziţionând opt centre medicale din Dâmboviţa şi Ilfov

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă achiziţionarea pachetului majoritar de 80% din Almina SRL, companie de servicii medicale prezentă pe piaţa din Dâmboviţa şi Ilfov cu opt centre medicale, potrivit unui comunicat de presă transmis de companie.

    Almina SRL are o activitate de 20 de ani pe piaţa locală şi este cel mai mare operator medical din judeţul Dâmboviţa. Compania are în componenţă opt centre medicale – cinci în Târgovişte, două în Pucioasa şi unul în Buftea – şi două laboratoare (Târgovişte şi Buftea), oferind pacienţilor săi servicii integrate de ambulator, imagistică şi analize de laborator.  Cele opt unităţi sunt dotate cu echipament medical performant şi au la dispoziţie o echipă medicală cu peste 125 de specialişti.

    Potrivit reprezentanţilor companiei achiziţionate, Almina SRL a înregistrat la nivelul primelor 9 luni ale anului 2016 o cifră de afaceri de aproximativ 1,3 milioane de euro.

    “Această achiziţie marchează intrarea MedLife într-o nouă zonă geografică a României, contribuind implicit la consolidarea poziţiei la nivel naţional. Totodată, acest nou proiect aduce în portofoliul nostru cea de a 14-a achiziţie de companii. În perspectivă avem în plan să continuăm politica de creştere prin achiziţii”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al MedLife.

    “Acest parteneriat reprezintă pentru noi o oportunitate de dezvoltare a afacerii, un pas important în evoluţia companiei prin integrarea proceselor şi capturarea economiei de scară şi ne bucurăm să devenim parte a celui mai mare operator de pe piaţa serviciilor medicale private din România”, a declarat doctor Lavinia Ionescu, fondatoarea Almina SRL.

    Achiziţionarea pachetului majoritar Almina SRL reprezintă cea de-a 14-a achiziţie derulată până acum de grupul MedLife, ultimele patru având loc în mai puţin de un an, Centrul Medical Panduri fiind ultima achiziţie încheiată.

    MedLife este cel mai mare furnizor de servicii private de sănătate din România. Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare baza de clienţi pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din ţară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, una dintre marile companii private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, conform informaţiilor publice disponibile Grupului MedLife.

    De-a lungul istoriei sale, MedLife si companiile pe care acesta le controlează au avut peste 5 milioane de pacienţi unici, echivalent cu aproximativ unul din patru români. În perioada mai – iulie 2016, clinicile Grupului au oferit servicii în medie la 8.300 de pacienţi zilnic, iar laboratoarele sale au efectuat, în meie, peste 28.000 de teste pe zi

    Acţiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, Categoria Premium, având simbolul de tranzacţionare ″M″.

  • Nicio mâncare nu este sănătoasă. Nici măcar salata

     

    Ni se spune din toate părţile, de la doctori şi nutriţionişti la reviste culinare şi ziare, să mâncăm mâncare sănătoasă. Luăm drept adevăr universal că o salată este sănătoasă şi că o porţie de cartofi prăjiţi nu este.

    ”Sănătos” este un cuvânt ”falimentar”, avertizează un mare specialist în medicină preventivă şi autodidact în ceea ce priveşte nutriţia.

    Salatele pe care ne place să le lăudăm nu sunt ”sănătoase”.

    Vezi aici de ce nicio mâncare nu este sănătoasă. Nici măcar salata

  • Preţul piperat al amânărilor

    La 32 de ani, Nicoleta Zamfir este CEO al Columna, clinică de servicii medicale înfiinţată în urmă cu mai bine de cinci ani; tot atunci a preluat funcţia de conducere şi poate vorbi acum, chiar dacă este absolventă a Facultăţii de Litere, ore în şir, fără oprire, despre activitatea medicală a firmei. Chiar dacă la numai 28 de ani era numită CEO al clinicii, Nicoleta Zamfir spune despre cariera sa că nu are un parcurs spectaculos. „Văd deschiderea clinicii, în 2011, ca pe o provocare. Nu aveam experienţă în domeniul medical”, spune tânăra care anterior lucrase în domeniul asigurărilor. Clinica a fost ideea a trei medici specializaţi în domeniul de reproducere umană asistată, iar de la nivel de idee până la deschiderea spaţiului din Capitală a durat circa un an, inaugurarea având loc în 2011. Valoarea investiţiei iniţiale a fost de câteva milioane de euro, „sub 5”, dar, completează reprezentanta clinicii, „buget de investiţii există în fiecare an, pentru echipamente noi, traininguri pentru personal şi atragerea de noi medici. În primele două luni din 2017 trebuie să cheltuim 100.000 de euro pe două echipamente noi”. Tot ea povesteşte că nişa pe care s-a dezvoltat afacerea creşte susţinut de la an la an, pentru că reproducerea umană asistată este un subiect care suscită un tot mai mare interes. „Este vorba despre copiii pe care nu-i mai facem, pentru că amânăm foarte mult. Vrem toate să fim femei de carieră, să avem casă, maşină, să mergem în vacanţele pe care le plănuim. Şi ne trezim la 40 de ani, gândindu-ne că e suficientă fertilizarea in vitro. De foarte multe ori e cam târziu, iar lucrurile se complică”, declară Nicoleta Zamfir, care completează că de infertilitate sunt afectaţi în egală măsură şi femeile şi bărbaţii. Iar stilul de viaţă din prezent dă indicii că situaţia va continua să se agraveze în continuare.

    Afacerea a pornit la jumătatea lui 2011 cu o echipă formată din 30 de persoane; numărul acestora a ajuns acum la 80, din care jumătate sunt medici iar jumătate reprezintă personalul clinicii – management, angajaţii de la recepţie, asistentele, operatori şamd. Primul an de funcţionare completă a clinicii, 2012, s-a încheiat cu aproximativ 850.000 de euro, iar la finalul lui 2016 cifra de afaceri estimată s-a plasat la 2,5 milioane de euro; în 2012, numărul mediu de pacienţi a fost de 400 pe lună, iar acum este de trei ori mai mare.

    Afacerea a pornit cu ideea de a pune în jurul specializării de reproducere umană asistată şi specializări conexe; domeniul este complex, poate avea repercusiuni în multe alte specializări – endocrine, hematologie, cardiologie, psihologică. „Aici lucrează o armată întreagă de oameni pentru un pacient, nu numai doctorul cu care interacţionează – echipa include şi doamna care face curăţenie în clinică, dar şi personalul de la recepţie, asistenta din cabinet sau cea care coordonează dosarul.” Nicoleta Zamfir afirmă că afacerea nu ar fi avut cum să crească încasările cu 30-40% an de an dacă strategia clinicii ar fi mizat doar pe medici, care „sunt, desigur, de impact major; dar mai există o mulţime de oameni care lucrează pentru ca acest business să se dezvolte sănătos. Nu am crescut într-un an cât alţii în şapte, deşi în domeniul acesta medical aşteptările sunt foarte mari”.

    Columna nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, spune reprezentanta companiei, dar clinica este inclusă într-un program al Ministerului Sănătăţii prin care au primit în 2016 un buget pentru acoperirea parţială a cheltuielilor pentru 70 de proceduri de fertilizare. „Am obţinut 38 de sarcini. Ceea ce înseamnă o rată de succes foarte bună. Nu ştiu care este rata medie de succes la nivelul ţării, pentru că fiecare clinică declară ce vrea şi nu este nicio instituţie care să facă verificări detaliate. Acum, cu subprogramul de cofinanţare de la Ministerul Sănătăţii, trebuie raportată sarcina confirmată ecogafic.” Reprezentanta clinicii spune că vreme de câţiva ani a evitat să dea declaraţii oficiale în privinţa ratelor de succes, tocmai pentru că declaraţiile altor companii erau neverosimile. „Dar noi vrem să spunem adevărul. Am pregătit pentru pacienţi mape cu informaţii reale pentru că adeseori au aşteptări false, din pricina declaraţiilor eronate referitoare la acest subiect.” Dă ca exemplu cifrele raportate în SUA, unde a fost făcut un studiu pe 40.000 de cupluri, „o cifră care statistic este cu adevărat relevantă”, care arată că pentru cuplurile cu vârsta de 30-35 de ani, rata de succes a procedurilor este de 31%; peste acest prag, şansele de reuşită încep să scadă vertiginos. „În clinică la noi le explicăm pacientelor cu vârste de peste 45 de ani că şansele de reuşită tinde spre zero la noi în ţară, pentru că nu avem bănci cu material genetic, şi le recomandăm clinici din alte ţări. În Cehia, de pildă, există bancă de ovocite. Dar, în general, în orice arie a medicinei trebuie să ne intereseze mult prevenţia şi să nu aşteptăm la nesfârşit ca să luăm o decizie”, adaugă Nicoleta Zamfir. Ea arată că statistica este absolut îngrijorătoare; la momentul deschiderii clinicii, în 2011, cifrele spuneau că un cuplu din şase se confruntă cu probleme de infertilitate; în anii în care au urmat, procentul a crescut, ajungând la un raport de unu la patru.

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Pacient în România: Ce s-a schimbat la condiţiile în care poţi primi servicii medicale?

     Din 2016, persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS), iar decontarea cheltuielilor medicale din străinătate se poate face mai uşor. În plus, s-au publicat reguli detaliate cu privire la accesarea dosarului electronic de sănătate (DES).  

     1. Persoanele fără venituri nu mai sunt obligate la plata contribuţiei la sănătate

    Legea nr. 112/2016, intrată în vigoare în iunie 2016, prevede că persoanele fără venituri nu trebuie să plătească CASS dacă nu folosesc serviciile de sănătate publică. Pe lângă cei fără venituri, legea vizează şi persoanele care nu sunt coasigurate sau exceptate prin lege de la plata CASS, dar şi pe cele care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară.

    Aşadar, cetăţenii fără venituri au două opţiuni permise de lege: să plătească CASS lunar sau doar la momentul la care apelează la serviciile medicale din sistemul public de sănătate. Pentru prima variantă vor achita contribuţia la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie pe o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, iar cei care vor alege să plătească doar atunci când au nevoie de serviciile medicale vor achita echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.

    2. Cum se accesează dosarul electronic de sănătate

    Regulile detaliate de acces la dosarul electronic de sănătate şi datele medicale concrete ce sunt incluse în acesta sunt prevăzute într-un ordin emis de Ministerul Sănătăţii şi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ce se aplică din noiembrie.

    Dosarul electronic de sănătate este util pentru pacient, deoarece acesta îşi poate vedea în sistem informaţiile medicale proprii, precum istoricul medical, sumarul de urgenţă sau alte documente medicale. Mai mult, persoana autentificată în cont poate să adauge informaţii medicale în modulul “Antecedente declarate de pacient”, dar şi să acorde sau să retragă dreptul de acces al medicilor la DES.

    DES poate fi accesat de orice pacient asigurat la adresa www.des-cnas.ro. Pentru ca acest lucru să fie posibil, mai întâi este nevoie de o matrice de securitate, generată de un medic, şi de o parolă de acces aleasă de pacient. Prin urmare, autentificarea în portal se face fie prin folosirea cardului naţional de sănătate şi a codului PIN asociat, dar şi cu ajutorul parolei de acces, fie prin folosirea codului de asigurat de pe cardul de sănătate sau a codului numeric personal, a matricei de securitate şi a parolei de acces.

    Cititi mai multe pe www.avocatnet.ro

  • Ce probleme a întâmpinat ţara care vrea să introducă ziua de muncă de şase ore

    Ziua de muncă de şase ore pare să nu fie o idee atât de bună. Problema: este prea costisitoare.

    Suedia a devenit subiect de ştire când s-a anunţat că este pregătită să adopte programul de muncă de şase ore, însă se pare că nu este o idee prea bună. Potrivit unor rezultate preliminare ale unui experiment ce s-a întins de-a lungul a doi ani în oraşul Gothenburg, scrie Bloomberg.

    În Gothenburg o casă de bătrâni a decis să scurteze programul asistentelor medicale (68) de la 8 ore la 6 ore, păstrându-le acelaşi salariu. Pentru a acoperi orele instituţia a trebuit să angajeze alte 17 asistente medicale ceea ce se traduce la un cost de 1,3 milioane de dolari.

    Totuşi studiul arată că angajaţii care au muncit şase ore pe zi s-au simţit mai sănătoşi şi nu şi-au mai luat la fel de multe zile libere pe motive medicale, dar şi nivelul de îngrijire al pacienţilor a crescut. Cu toate acestea, autorităţile nu vor să implementeze sistemul după terminarea experimentului. “Este mult prea costisitoare implementarea acestui sistem”, a declarat Daniel Bernma, politician local.