Iată 5 sugestii pentru sudul ţării (noi de-aici suntem, nu am dat sugestii pentru restul ţării, pentru că vrem drumuri mai puţin cunoscute de către turişti, în care te poţi bucura atât de maşină, cât şi de privelişte), iar dacă ai şi tu câteva sugestii de astfel de drumuri „secrete”, mai ales pentru restul ţării, chiar te rugăm frumos să ni le împărtăşeşti în comentarii!
IATĂ AICI 5 DRUMURI SUPERBE ÎN ROMÂNIA PE CARE SĂ LE PARCURGI DE 1 MAI
Iată 5 sugestii pentru sudul ţării (noi de-aici suntem, nu am dat sugestii pentru restul ţării, pentru că vrem drumuri mai puţin cunoscute de către turişti, în care te poţi bucura atât de maşină, cât şi de privelişte), iar dacă ai şi tu câteva sugestii de astfel de drumuri „secrete”, mai ales pentru restul ţării, chiar te rugăm frumos să ni le împărtăşeşti în comentarii!
IATĂ AICI 5 DRUMURI SUPERBE ÎN ROMÂNIA PE CARE SĂ LE PARCURGI DE 1 MAI
Publicaţia Popular Mechanis a descoperit că Google a patentat o metodă de a ataca problema găurilor din asfalt.
Sistemul celor de la Google se bazează pe o serie de senzori care sunt activaţi atunci când automobilul loveşte o gaură. Imediat, sistemul trimite locaţia incidentului prin GPS astfel încât găurile din asfalt să fie monitorizate şi catalogate. De asemenea, Google poate estima cât de gravă e problema analizând datele trimise de senzorii automobilului.
Chiar dacă asta nu este o rezolvare efectivă a problemei, cu ajutorul Google s-ar putea realiza un sistem de prioritizare al reabilitărilor.
Acest nou proiect merge perfect cu dezvoltarea maşinilor autonome Google, astfel încât, pe viitor, poate vom avea parte de călătorii cu maşina fără incidente şi fără zdruncinări.
Dacă adunăm într-un an cantitatea de combustibil pe care am putea să o economisim dacă am respecta nişte sfaturi, ne dăm seama că după 365 de zile am face rost de bani frumoşi pentru un concediu. Şi cum preţul se schimbă de la o zi la alta, să conducem eficeint e deja o prioritate. Pentru moment, putem combate creşterea preţurilor combustibililor adoptând un stil de condus mai economic.
IATĂ AICI CELE 10 PORUNCI PENTRU O ECONOMIE MAXIMĂ DE CARBURANT
Aşa cum avem nevoie de apă şi aer, aşa are nevoie şi maşina de ulei, de aer curat şi de energie ca să funcţioneze. De multe ori suntem atât de conectaţi la viteza din jurul nostru încât uităm să ne îngrijim maşina. Uităm că din când în când are nevoie de lucruri minore ca să ne ducă departe, poate chiar o viaţă. Am identificat 10 reparaţii pe care le-am evita simplu dacă am fi un pic atenţi.
IATĂ AICI CELE 10 REPARAŢII COSTISITOARE PE CARE LE PUTEM EVITA ATÂT DE SIMPLU
Escapadele pe drumuri unice au un farmec pe care îl simţi altfel de la volanul maşinii. Cel mai frumos loc de pe Pământ pentru orice şofer din lume este un deşert de sare care arată ca una dintre cele mai pure oglinzi naturale.
IATĂ AICI UNDE E ŞI CUM ARATĂ O PLIMBARE PE DRUMUL SUPRANUMIT OGLINDA NATURALĂ A CERULUI
“O parte destul de mare dintr-un balcon s-a prăbuşit azi-noapte, în jurul orei 04:00, peste o maşină parcată. Vântul destul de puternic a dizlocat probabil acea structură de beton, aflată deja într-o stare avansată de degradare. Autoturismul a fost distrus în totalitate, iar singurul responsabil este proprietarul apartamentului, care nu şi-a reabilitat balconul. Dacă ne-ar fi cerut ajutorul, probabil nu s-ar fi ajuns în această situaţie. Primăria Sectorului 4 acordă tichete pentru achiziţia de materiale de construcţii, care să acopere 75% din costrurile de renovare ale faţadelor imobilelor sau balcoanelor. Singura condiţie este să vină şi să ne solicite sprijinul”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Zărescu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sector 4.
Nicio persoană nu a fost rănită.
Sondajul a arătat că, pentru 49% dintre oameni, fotografiile cu ei înşişi, într-o ipostază “delicată”, sunt cele mai valoroase informaţii pe care le au pe dispozitivele lor, urmate de fotografiile care îi reprezintă pe copiii lor şi partenerul de viaţă. Gândul că ar putea să-şi piardă toate aceste amintiri preţioase este considerat mai neplăcut decât perspectiva unui accident de maşină, despărţirea de partener sau o dispută cu un prieten sau cu un membru al familiei. Însă, atunci când au fost puşi faţă în faţă cu decizia de a şterge aceste informaţii pentru bani, utilizatorii şi-au dat informaţiile digitale, precum fotografiile, pe mai puţin de 10,37 euro.
Când sunt întrebaţi, oamenii spun că amintirile digitale ocupă un loc special în inimile lor, poate pentru că aceste amintiri sunt considerate de neînlocuit. Peste două cincimi, de exemplu, spun că nu ar putea să inlocuiască fotografiile şi video-urile din călătorii (45%), pe cele cu copiii lor (44%) sau cu ei înşişi (40%). Studiul arată că gândul pierderii acestor amintiri preţioase este considerat foarte stresant de majoritatea oamenilor. Mai mult, acest studiu indică faptul că oamenii ţin la dispozitivele şi fotografiile lor chiar mai mult decât la parteneri, prieteni sau animale de companie.
Kaspersky Lab a întrebat participanţii cât de afectaţi ar fi dacă ar trece prin diverse scenarii, printre care boala unui membru al familiei, despărţirea de partener, un accident de maşină, pierderea fotografiilor digitale, a contactelor şi altele. La nivel global, boala unui membru al familiei s-a clasat pe primul loc, fiind considerată de respondenţi cel mai neplăcut incident pe care l-ar putea trăi. Pierderea sau furtul unui dispozitiv şi pierderea fotografiilor personale s-au clasat pe locul al doilea şi al treilea, în topul situaţiilor neplăcute, în numeroase regiuni ale globului, depăşind situaţii ca accidentele de maşină, despărţirea de partener, o zi proastă la serviciu, certuri cu membrii familiei şi prietenii şi, în unele cazuri, chiar o boală a animalului de companie.
Totuşi, un experiment efectuat pentru Kaspersky Lab de psihologii media de la Universitatea Wuerzburg le-a arătat cercetătorilor un rezultat contradictoriu: în ciuda faptului că pretind că ţin la informaţiile lor, oamenii sunt, în acelaşi timp, dispuşi să le vândă pentru o sumă suprinzător de mică.
Participanţii la experiment au fost rugaţi să aprecieze cât ar valora, în bani, informaţiile stocate pe smartphone-urile lor, inclusiv fotografii cu familia şi prietenii, informaţiile de contact şi documentele personale. În mod suprinzător, valoarea pe care utilizatorii au dat-o informaţiilor lor a fost semnificativ mai mică decât ar fi fost de aşteptat, având în vedere disconfortul prin care au spus că ar trece dacă ar pierde acele date. Oamenii au avut tendinţa de a pune preţ mai mare pe detaliile lor financiare şi de plată (în medie 13,33 euro) decât pe alte tipuri de date. Informaţiile de contact au fost apreciate ca valorând, în medie, 11,89 euro, iar fotografiile au fost evaluate la o medie de doar 10,37 euro.
În plus, experimentul a arătat că este foarte probabil ca tocmai amintirile cele mai preţioase ale oamenilor să fie schimbate pe bani. Atunci când participanţilor li s-au oferit bani (pe baza sumelor amintite) în schimbul ştergerii informaţiilor respective (nicio informaţie nu a fost ştearsă cu adevărat), fotografiile cu familia şi prietenii, documentele personale şi fotografiile cu participanţii au primit cel mai frecvent aprobarea de a fi şterse.
Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.
M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.
În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.
Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.
Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.
Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.
Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.
Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?