BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Cosmetic Plant previzionează afaceri cu 10% mai mari în 2015

    Producătorul local de cosmetice Cosmetic Plant a înregistrat în prima jumătate a acestui an afaceri de 5 milioane de lei,  în creştere cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, primul semestru a însemnat pentru companie şi majorarea exporturilor cu 130% şi intrarea pe noi pieţe.

     „Majorarea vânzărilor Cosmetic Plant cu 20% în primele şase luni din acest an, la cca. 5 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent, a fost influenţată de mai mulţi factori. Creşterea notorietăţii brandului şi a încrederii clientelei în calitatea produselor noastre a permis o mai bună penetrare a pieţei şi o prezenţă mai accentuată la raft prin lărgirea reţelei de distribuţie”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Ea a subliniat, de asemenea, că prima parte a anului a adus extinderea pe piaţa din Moldova, prin stabilirea unor noi parteneriate, şi începutul livrărilor către lanţul de hypermarketuri Auchan. Modificările realizate în 2014 în gama sortimentală au fost şi ele benefice pentru creşterile raportate în acest an. În plus, lansarea de noi produse în ultimele luni au determinat majorarea business-ului Cosmetic Plant.

    În ceea ce priveşte produsele livrate, reprezentanta companiei arată că şi în termeni de volum vânzările s-au majorat. Astfel, dacă în prima jumătate a anului trecut au fost vândute cca. 500.000 de produse, în 2015 au fost comercializate 600.000 de produse din toate gamele companiei.

    „În topul vânzărilor noastre în primul semestru se află gamele tradiţionale – Gălbenele şi Cătină, dar şi gamele moderne – Argan / Aloe, BIOLIV şi Q10 + ceai verde. În plus, în această perioadă, gama Q10 + ceai verde a raportat o creştere de aproape 35%, iar gama de produse speciale pentru îngrijirea picioarelor şi-a majorat vânzările cu 30%”, a completat Susana Laszlo. 

    În ceea ce priveşte exporturile, primele şase luni ale anului în curs au adus un avans cu 130% a vânzărilor realizate peste hotare, compania dând startul exporturilor în Iordania, Portugalia şi Republica Moldova.

    În ceea ce priveşte planurile Cosmetic Plant pentru anul în curs, Susana Laszlo estimează că business-ul companiei va creşte cu peste 10% comparativ cu 2014. Această evoluţie va fi puternic influenţată de vânzările de produse destinate îngrijirii solare, ce reprezintă un important procent din business-ul companiei.

    „De asemenea, un impact pozitiv în business-ul companiei în acest an îl vor avea şi investiţiile în retehnologizare pe care le avem în plan până la finele anului”, a mai spus Susana Laszlo. Potrivit afirmaţiilor sale, Cosmetic Plant are în curs de implementare un nou proiect de retehnologizare cofinanţat de Uniunea Europeană.

    Cosmetic Plant este o afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca. Compania este prezentă la nivel naţional în reţelele Auchan, Cora – România Hypermarche, DM DrogerieMarkt, Profi, farmaciile Catena şi Remedium, Plafar şi alte magazine naturiste din ţară. Produsele companiei sunt prezente şi pe plan extern în ţări precum Grecia, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, Iordania, Liban, Austria şi Ungaria.

  • Isărescu despre leul greu: Motto-ul din 2005 a fost “nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplică”. Am trecut mult mai uşor prin criză cu leul greu

    Alte declaraţii ale lui Mugur Isărescu:

    “În 2005, economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă. Aveam o premisă bună pentru denominare. La un deceniu distanţă, constatăm că per total, inflaţia a scăzut, leul a dobândit valori normale. Trebuie să mărturisesc că după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor prin criză cu leul greul”, a afirmat Isărescu.

    “Trecerea la noul leu, chiar dacă a avut anumite costuri, a fost amortizată. După zece ani, putem facem un bilanţ. Acţiunea de atunci a fost bine pregătită şi în final a fost o acţiune de succes.”

    “Anxietăţile din 2005 au însemnat un risc. Trebuie să le luăm în considerare.”

    “Simbolul leului nou înseamnă în prezent o monedă de încredere. Leul rezistă, aceasta încredere trece dincolo de raţional.”

    “Avem economisiri dominante în lei, iar în ultimă vreme avem şi împrumuturi care tind să devină dominante în moneda naţională.”

  • Salariul minim brut pe ţară creşte de la 975 de lei la 1.050 de lei din 1 iulie

    Aceasta este a doua majorare din 2015, după cea din ianuarie, când salariul minim brut garantant în plată a fost majorat de la 900 la 975 de lei, modificările fiind prevăzute în hotărârea de Guvern din decembrie 2014.

    Astfel, din 1 iulie, salariul minim brut pe ţară va fi de 1.050 de lei, adică 6,225 lei pe oră, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună.

    De majorarea din luna iulie a salariului minim brut pe ţară vor beneficia aproape 1,5 milioane de salariaţi, dintre care aproximativ 490.000 din sectorul bugetar şi peste 980.000 din sectorul concurenţial.

    Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului minim brut pe ţară.

    Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.

    Nivelul salariului minim brut pe ţară se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, la sfârşitul anului, pentru anul următor.

    În 2014, prin hotărâre de Guvern aprobată în noiembrie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară a fost majorat tot în două etape, cu câte 50 de lei. Astfel, de la 1 ianuarie, salariul de bază minim brut a crescut de la 800 la 850 de lei, iar din iulie, acesta a fost de 900 de lei.

    Şi în 2013, salariul de bază minim brut a crescut în două etape, la 750 de lei din 1 februarie şi la 800 de lei de la 1 iulie.

    Guvernul a stabilit ca, în 2012, salariul de bază minim brut să fie de 700 de lei lunar.

    În 2011, salariul de bază minim brut a fost stabilit, prin HG, la 670 de lei lunar.

  • După şase luni la Cotroceni, Klaus Iohannis are parte de o surpriză majoră. Scenariul pe care preşedintele nu l-a anticipat

    Nu a trecut decât o jumătate de an de la instalarea sa la Cotroceni şi preşedintele Klaus Iohannis are parte de o surpriză majoră. Un scenariu care în urmă cu şase luni nu părea previzibil, se conturează acum din ce în ce mai clar. Într-un interviu acordat gândul, un renumit teolg francez demonstrează care este cel mai mare pericol pentru Klaus Iohannis.

    Scenariul pe care preşedintele nu l-a anticipat

  • Originea maladiei Parkinson, descoperită de cercetători

    Oamenii de ştiinţă francezi şi belgieni au descoperit originea maladiei Parkinson, care, până la acest studiu, nu putea fi explicată de cercetători.

    Această descoperire medicală majoră a fost anunţată miercuri. Autorii studiului au identificat în creier o serie de fibre care se fac vinovate de declanşarea maladiei Parkinson, o boală neurologică degenerativă, informează francetvinfo.fr.

    CUM A FOST DESCOPERITĂ ORIGINEA MALADIEI PARKINSON

  • Ce efecte va avea asupra economiei reducerea TVA de 15 puncte procentuale la alimente

    Este cea mai importantă resursă pentru bugetul de stat şi a doua sursă de bani pentru bugetul consolidat, buget care în ultimii ani a fost prins în menghina consolidării fiscale şi va continua să fie având în vedere regulile bugetare stricte europene. Motiv pentru care o reducere a acestei taxe, chiar şi numai pentru anumite categorii de produse, a stat sub semnul puţin probabilului. Dar surpriza s-a produs, guvernul aprobând reducerea TVA la toate alimentele, fără diferenţeri, la băuturile nealcoolice şi la serviciile de alimentaţie publică începând cu 1 iunie 2015. Iar ajustarea va fi semnificativă, de 15 puncte procentuale, de la 24% la 9%.

    Măsura este bună, dorită şi aşteptată. Reprezintă o intrare în normalitate având în vedere că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene au cote reduse de TVA la alimente, după cum spun consultanţii fiscali. În Belgia, Polonia, Cipru sau Italia, cotele reduse de TVA la produsele alimentare sunt mai mici decât în România, fiind în intervalul 4% – 6%. În Germania, TVA la produsele alimentare este de 7%, iar în Austria este 10%.

    După anunţarea măsurii, au apărut imediat întrebări privind efectele reducerii TVA. În ce măsură diminuarea TVA se va regăsi în preţul de la raft al produselor? Vor prefera comercianţii să îşi majoreze marjele de adaos comercial? Va creşte consumul? Cât de sustenabilă este măsura şi ce impact va avea asupra bugetului? Va scădea cu adevărat evaziunea fiscală?

    Reducerile de taxe sunt benefice pentru populaţie şi pentru economie în general. Ajustarea TVA la produsele alimentare la 9% va avea atât consecinţe macroeconomice, cât şi bugetare sau sociale având în vedere că alimentele au cea mai mare pondere în coşul zilnic de consum al românilor. Măsura poate contribui la relansarea consumului intern prin creşterea veniturilor disponibile ale populaţiei, odată cu diminuarea preţurilor. Retailerii au promis să transfere scăderea TVA în preţul la raft, pentru că sunt la capătul lanţului. Tododată, ajustarea TVA va stimula creşterea economică, dar va determina şi diminuarea inflaţiei. Unii analişti s-au grăbit să reducă puternic estimările privind inflaţia din acest an spre 0% sau chiar în teritoriul negativ şi majorează prognozele privind creşterea economică, peste 3%.

    Calculele Ministerului Finanţelor indică faptul că în urma reducerii TVA la produsele alimentare PIB-ul poate înregistra în anul 2015 o creştere adiţională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populaţiei se estimează că se va majora suplimen-tar cu 0,3 puncte procentuale. Iar în anul 2016, la creşterea reală a PIB se vor mai adăuga 0,4 puncte procentuale. Un im-pact semnificativ se va înregistra şi în cazul inflaţiei. Ministerul Finanţelor anticipează că inflaţia medie anuală se va reduce cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

    Piaţa a mai fost testată în 2013 cu relaxarea fiscalităţii, atunci când guvernul a decis să extindă aplicarea cotei reduse de 9% la produsele de panificaţie. Ulterior, oficialii guvernamentali au discutat despre o nouă extindere a aplicării cotei reduse, însă doar pentru alimente de bază (carne, lapte etc). Din aceste motive, decizia aplicării cotei de 9% la toate produsele ali-mentare a fost o surpriză.

    Pentru ce se aplică reducerea TVA? Industria alimentară românească, dominată la vârf de multinaţionalele din producţia de uleiuri, zahăr şi dulciuri, dar formată în eşalonul doi din afaceri antreprenoriale româneşti, a generat anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 40 miliarde de lei (9 miliarde de euro), dar cu un sold negativ  – diferenţa dintre pierderile şi profitul brut de 200 milioane de lei (45 milioane de euro). Industria alimentară a făcut un salt de 25% faţă de 2008. România este a şaptea cea mai mare piaţă de consum din Uniunea Europeană, iar românii cheltuie doar pe alimente 30% din banii trimişi în consum, a doua pondere între cele 28 de economii comunitare.

    Cum afectează reducerea TVA bugetul? În ceea ce priveşte impactul bugetar al reducerii TVA la produsele alimentare, estimările Finanţelor sunt de aproape 2,44 miliarde de lei pentru 2015, de 5,17 miliarde de lei – 2016, 4,8 miliarde de lei – 2017, iar pentru 2018 de 
5,9 miliarde de lei. Cumulat, până în 2018 impactul bugetar al reducerii TVA la 9% ar trebui să fie de 18,25 miliarde de lei.

    Evoluţia încasărilor din TVA este influenţată de trendul vânzărilor cu amănuntul, dar şi de gradul de diminuare a evaziunii fiscale. Ajustarea TVA ar putea duce, teoretic, la diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, industria alimentară şi retail, mai ales dacă va fi însoţită de controale fiscale în zonele cu risc sporit de evaziune, după cum spun consultanţii fiscali.

    Guvernul se bazează pe încasări suplimentare ale ANAF de 5,5 miliarde de lei în anul 2015, 14 miliarde de lei în anul 2016 şi 18 miliarde de lei anual în perioada 2017-2019.

    Rămâne de văzut dacă optimismul Finanţelor va fi confirmat de realitate sau dacă va fi nevoie de „reversarea“ măsurii de reducere a TVA, de creşterea altor taxe sau de tăierea drastică a investiţiilor. Estimările Consiliului Fiscal indică riscul dera-pajului deficitului bugetar peste 3% din PIB anul viitor. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, arată că viitorul fiscal trebuie urmărit cu atenţie: „Datele noastre sunt convergente cu datele CE. Se pare că deficitul ar sări de 3% din PIB începând cu 2016. Ceea ce, evident, provoacă îngrijorări la nivelul comisiei, pentru că ar însemna o declanşare a procedurii de deficit excesiv pentru România“.

    Premierul Victor Ponta a susţinut că la sfârşitul primului trimestru s-a înregistrat o colectare peste aşteptări a veniturilor bugetare, respectiv un plus de 3-3,5 mld. lei faţă de ceea ce era prevăzut ca program. Totodată, cheltuielile au fost mai mici, ceea ce permite aplicarea relaxării fiscale legate de TVA chiar înainte de intrarea în vigoare a Codului fiscal la 
1 ianuarie 2016.

    Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat recent că diminuarea TVA este de dorit, nu numai din punct de vedere so-cial, ci şi economic, însă a atenţionat că o scădere a cotei urmată de o revenire ar fi „mult mai dureroasă“ şi va avea efecte negative, dacă lucrurile nu sunt cântărite bine înainte. Isărescu a mai spus că sustenabilitatea măsurilor avute în vedere în noul Cod fiscal este „vitală“, dar şi credibilitatea pachetului de măsuri, pentru că altfel pieţele financiare pot reacţiona violent.

    Oamenii de afaceri îşi amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota standard de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricţiilor bugetare de la acel moment. Veniturile bugetare şi încasările din TVA au crescut atunci neîntrerupt mai bine de un an, însă ulterior ritmul a încetinit pe măsura disipării efectului de bază datorat majorării TVA. Creşterea taxei la 24% a salvat deficitul bugetar în anii de criză.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Asigurătorii RCA vor plăti Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii o contribuţie de 2% din încasări, dublu faţă de 2014

    Majorarea contribuţiei, aprobată de acţionarii Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii (FPVS) în decembrie 2014, a fost avizată miercuri de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), şi se aplică de la 1 ianuarie.

    Directorul general al FPVS, Sorin Greceanu, declara într-o conferinţă desfăşurată în a doua parte al lunii martie că la 31 decembrie 2014 disponibilităţile financiare aflate la dispoziţia FPVS erau de 66,08 milioane lei, în timp ce rezerva pentru daunele avizate la aceeaşi dată era de 74,5 milioane de lei.

    Asigurătorii autorizaţi de către ASF să practice RCA sunt Allianz-Ţiriac Asigurări, Asirom, Astra, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins România, Generali România, Groupama, Omniasig şi Uniqa.

    În 2014, FPVS a plătit despăgubiri de 30,34 milioane de lei, valoare apropiată de cea din 2013, din care 26,84 milioane de lei pentru vătămări corporale

    Numărul persoanelor despăgubite pentru vătămări corporale sau deces a fost de 693, comparativ cu 577 în 2013, iar pentru daune materiale – 377, de la 331 în urmă cu un an

    De asemenea, numărul dosarelor de daună avizate de FPVS a atins 1.294, de la 1.592 în 2013.

    FPVS a fost înfiinţat în februarie 2006 şi este constituit în baza contribuţiilor companiilor autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA).

    Fondul acordă despăgubiri persoanelor care au suferit prejudicii în urma unor accidente produse de autovehicule neidentificate sau care nu aveau o asigurarea RCA.

    În cazul autovehiculelor fără RCA valabil, fondul acordă despăgibuiri pentru vătămări corporale sau decese, cât şi daune materiale. Pentru autovehiculele neidentificate nu se pot solicita daune materiale.

    Fondul nu intervine pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de conducătorii de atelaje (căruţaşi), pietoni, biciclişti sau orice alte vehicule pentru care nu este prevăzută obligaţia legală de încheiere a unei asigurări RCA.

    De asemenea, nu se fac plăţi pentru prejudiciile produse prin accidente provocate de animale sălbatice şi domestice, de starea carosabilului, gropi sau urmări ale unor fenomene meteo cum ar fi polei, mâzgă, pietre căzute de pe versanţi sau copaci dărâmaţi.

    Cererea de despăgubire se depune la sediul FPVS sau la oricare sucursală ori agenţie a oricărui asigurător care are dreptul să practice asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) pe teritoriul României.

    După plata despăgubirilor, fondul va recupera, pe cale de executare silită dacă va fi cazul, sumele achitate, cheltuielile legate de plata acestora precum şi dobânda legală de la persoanele vinovate sau de la alte entităţi responsabile.

  • Codul Fiscal a trecut de guvern

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinde din 2016 lista produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii din specii domestice, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive. CAS la angajat nu mai scade din ianuarie 2017, ci din ianuarie 2018 de la 10,5% la 7,5%, iar la angajator de la 15,8% la 13,5%.

    Persoanele fizice şi firmele care nu îşi declară impozite datorate statului ce depăşesc cuantumul de 50 lei vor fi obligate să achite o ”penalitate de nedeclarare„ de 0,06% pe zi, care va fi majorată cu 100% dacă datoria rezultă din acte de evaziune constatate de către organele judiciare.

    Valorile impozabile aferente taxelor şi impozitelor locale nu vor mai fi majorate, dar primarii vor fi lăsaţi să crească aceste taxe cu până la 50%, faţă de doar 20% în prezent. De asemenea, populaţia va fi obligată să achite impozit şi pentru terenul ocupat de construcţiile pe care le deţine, inclusiv locuinţe.

  • Finanţele invocă ultime consultări pentru anularea creşterii impozitului pe case, introdusă vineri

    Ministerul susţine că a hotărât să nu introducă în Codul Fiscal creşterea impozitului ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, fără să precizeze când au avut loc aceste consultări, în condiiţiile în care noua formă a Codului Fiscal a fost finalizată vineri.

    În expunerea de motive la varianta actualizată a Codului Fiscal, datată de Ministerul Finanţelor 13 martie, la capitolul Indexarea impozitelor şi taxelor locale se spune: “Se propune ca, impozitele şi taxele locale să se indexeaze, anual, de către consiliile locale, ţinînd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplică indexarea. Având în vedere că de la ultima indexare au trecut 3 ani şi rata de inflaţie a crescut cu 6,46% , în proiect au fost indexate toate impozitele şi taxele locale în suma fixă, inclusiv nivelul amenzilor”.

    VEZI DOCUMENTUL, varianta din 13 martie

    În noua variantă a Codului Fiscal se menţionează că impozitul pentru locuinţe datorat de populaţie ar urma să crească anul viitor, ca urmare a majorării cu peste 6% a valorii impozabile la toate categoriile de clădiri. Versiunea anterioară a Codului Fiscal, prezentată în urmă cu o lună de Guvern, nu conţinea creşterea impozitului.

    Ministerul Finanţelor menţionează, într-un comunicat transmis luni, că, în concordanţă legea privind Codul Fiscal, o dată la trei ani se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare. De asemenea, se ajustează la inflaţie şi limitele amenzilor prevăzute de Codul Fiscal.

    VEZI REFERIRILE din nota de fundamentare

    Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, emisă până la 30 aprilie, inclusiv.

    “Având în vedere obligaţia de indexare stabilită prin lege şi faptul că prevederile Codului fiscal rescris urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, în cadrul dezbaterii publice, a existat o propunere din partea structurilor asociative ale administraţiilor publice locale ca în proiectul de act normativ valorile impozabile, impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, precum şi amenzile să fie indexate cu rata inflaţiei pentru cei 3 ani de la ultima indexare, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1309/2012 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile aplicabile începând cu anul 2013. Astfel, pentru anii 2013-2015, rata cumulată a inflaţiei este de 6,46%, având în vedere ratele inflaţiei pentru: anul 2013: 3,98%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2014: 1,07%, conform Bazei de date statistice – Tempo – Online serii de timp; anul 2015: 1,3%, conform Comisiei Naţionale de Prognoză – Prognoza pe termen mediu 2014-2018 – varianta de iarnă 2015”, se arată în comunicatul transmis de Finanţe.

    VEZI REFERIRILE din nota de fundamentare

    Ca urmare a consultărilor din dezbaterile publice, Ministrul Finanţelor Publice a decis ca propunerea mai sus menţionată să nu fie preluată în forma Codului Fiscal ce va fi supusă aprobării Guvernului, se mai spune în comunicat.

    Premierul Victor Ponta a declarat luni, ca reacţie la informaţiile privind modificările din proiectul actualizat al noului Cod Fiscal, că de decizia de majorare sau de reducere a impozitelor aparţine autorităţii locale.

    “Dacă vreţi, taxele nu o să crească niciodată în următorii 100 de ani. Este decizia autorităţilor locale, pot să le scadă sau pot să le crească, în funcţie de cum consideră autorităţile locale. Până acum, a fost bun Codul, acum nu mai e bun. Forma finală se discută în Parlament. Dacă autorităţile locale consideră că e bine, pot să scadă toată taxele sau pot să le crească, în nişte limite “, a răspuns Ponta întrebărilor presei privind proiectul actualizat de Cod Fiscal.

    Şeful Executivului a reluat ideea că noul Cod Fiscal va fi adoptat de Parlament.

    Anterior, Ponta a declarat că proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului de căte Guvern cel târziu pe 25 martie, cu solicitarea către Senat pentru dezbatere în regim de urgenţă imediat după Paşte, astfel încât documentele să intre la Camera Deputaţilor până la finele lunii aprilie.