BusinessMagazin

Tag: informatii

  • Modificările importante aduse de noul cod fiscal. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare

    Noul cod fiscal, care va intra în vigoare în prima zi a anului viitor, va aduce o serie de modificări importante, între care se numără crearea unor baze de date la nivelul întregii ţări, care vor conţine informaţii despre toate imobilele evaluate sau faptul că pentru impozitare va fi nevoie de evaluarea imobilelor. Care sunt plusurile şi minusurile noului cod fiscal în ce priveşte impozitele imobiliare, care sunt cazurile în care este necesară evaluarea pentru a stabili nivelul de impozitare, de ce trebuie refăcute contractele de închiriere, care sunt situaţiile în care impozitele imobiliare vor creşte sau vor scădea, care este responsabilitatea actorilor implicaţi, fie contribuabili, evaluatori sau autorităţi, sunt câteva dintre subiectele discutate la cea mai recentă ediţie a businessclub, cu sprijinul ANEVAR.

    Impactul noului Cod fiscal asupra impozitării clădirilor este un subiect de interes pentru proprietari, deopotrivă persoane fizice şi juridice. Există încă nelămuriri care ar urma să fie rezolvate prin normele de aplicare, dar sunt, în egală măsură, şi lucruri clare, ca de pildă că începând de anul viitor impozitarea clădirilor se va face în funcţie de utilizarea clădirii şi nu de proprietar, adică nu va mai conta dacă imobilul se află în proprietatea unei persoane fizice sau juridice. O altă schimbare importantă este faptul că dacă azi valorile fiscale sunt legate de valorile de inventar, de la începutul anului viitor nu vor mai avea legătură cu contabilitatea companiilor, ci vor fi un reprezentate de rapoartele de evaluare distincte special realizate pentru relaţia contribuabilului cu fiscul.

    Contribuabilii va trebui să selecteze clădirile care vor fi supuse impozitării, nemaiexistând regula obligativităţii tuturor numerelor de inventar. Pe de altă parte, autorităţile locale va trebui să-şi regândească modul de preluare al informaţiilor pentru valorile fiscale, iar evaluatorii vor trebui să înţeleagă că responsabilitatea pe care o au din acest punct încolo este foarte mare, pentru că legătura dintre rezultatul evaluării şi bugetul local este directă. Pe de altă parte, noile reguli de impozitare pot ridica şi riscuri, de pildă periclitarea activităţii PFA-urilor şi microîntreprinderilor, sau pot provoca întârzieri sau o reducere a încasării de impozite.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În noul cod fiscal sunt atât modificări ale cotelor de impozitare, cât şi ale modului de stabilire a valorilor impozabile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Practic cotele de impozitare s-au micşorat puţin. Dacă înainte maximul era de 1,5 acum se ajunge la 1,3. Dar, în acelaşi timp, observăm că valoarea de impozitare pe metrul pătrat se majorează, la fel, cu circa 10-20%, doar pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice. Pe de altă parte, nu mai avem impozitare suplimentară pentru mai multe deţineri, în cazul persoanelor fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este foarte sensibil subiectul referitor la creşteri sau reduceri de impozite. Creşterea este subiect sensibil pentru contribuabil, scăderea este subiect sensibil pentru autorităţi. Dacă ne uităm la tabelele comparative din vechiul şi noul cod fiscal, există o creştere la valoarea impozabilă pe proprietăţile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice.

    BM: Când apar aceste schimbări?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Data intrării în vigoare este 1 ianuarie 2016. S-a pus problema dacă valoarea impozabilă este cea de la finalul anului 2016 sau care este reperul pentru aceste noi valori. Codul spune că pentru clădirile nerezidenţiale şi cele rezidenţiale aparţinând persoanelor juridice valoarea fiscală este cea de la 31 decembrie a anului anterior. Prin urmare, data evaluării este decembrie 2015. Acest cod şi schimările pe care le aduce vor avea impact asupra tuturor localităţilor din România. Este clar cum pot fi contestate valorile de către autorităţile locale, adică pe baza unui raport de verificare, din partea unui specialist în verificări de evaluare. Tipul valorii de evaluare este nou, este definit pentru acest caz şi nu este nici valoarea de piaţă, nici valoarea justă. Valoarea impozabilă diferă de amândouă. Vom lansa o bază de date în care toate evaluările for fi înregistrate înainte de a fi depuse la fisc. Va exista o recipisă generată de această bază de date, care va fi trecută ân raport, iar apoi contribuabilul va duce raportul către autorităţile locale.

    BM: Care este scopul acestei baze de date?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În timp se vor vedea efectele, în primul rând asupra monitorizării activităţii de evaluare, în al doilea rând prin crearea unei statistici complete pentru că toate clădirile nerezidenţiale vor fi prezente în această bază de date şi se va crea o imagine foarte completă după un interval de timp. Toate informaţiile din această bază de date vor fi publice, dar nu ştim exact încă în ce format. Contribuabilii trebuie să ştie că raportul de evaluare pentru impozitare nu este acelaşi cu raportul de evaluare pentru rapoartele financiare. Vor fi două rapoarte de evaluare diferite.

    BM: Ce mai trebuie clarificat în noul cod fiscal în ce priveşte impozitarea imobilelor?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Dacă pentru perioadele juridice data este clar prevăzută în cod, respectiv ultima zi a anului anterior, în ce priveşte data de evaluare a clădirilor nerezidenţiale aparţinând persoanelor fizice nu scrie nimic. Prima propunere pe care o facem Ministerului de Finanţe pentru normele de aplicare este ca data de evaluare să fie stabilită tot la 31 decembrie a anului anterior. Un alt element neclar încă este perioada de elaborare a rapoartelor de evaluare. Data raportului va fi 31 decembrie, iar data evaluării în discuţia pe care o avem cu Ministerul de Finanţe va fi cuprinsă între 1 ianuarie şi 15 martie a anului anterior.

    BM: Iar contribuabilii când ar trebui să depună aceste rapoarte de evaluare?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Ar putea fi în 30 de zile de la data realizării raportului.

    BM: O temă care suscită multe discuţii este utilizarea mixtă a clădirilor.

    RAMONA JURUBIŢĂ, KPMG România: Utilizarea mixtă este cazul în care vorbim despre o proprietate folosită parţial ca rezidenţial şi parţial nerezidenţial. Regula generală din cod este destul de simplă la prima vedere: dacă se ştie clar partea care este folosită în scop rezidenţial şi nerezidenţial, ea se declară ca atare. Cum se ştie asta? În funcţie de metrii pătraţi, spune regula, şi aici discutăm de situaţia în care la persoane fizice, apropo de utilizarea mixtă, este destul de clar dacă ştiu alocarea în funcţie de metri pătraţi, la care suprafaţă mă refer. La persoanele juridice nu există această menţiune, ceea ce ridică clar un semn de întrebare referitor la spaţiile care sunt comune, gen balcoane, casa scării sau altele, care pot avea un impact semnificativ atunci când se face calculul impozitului pentru cele două destinaţii. Ştiu că la acest capitol există un mare semn de întrebare apropo de evaluare. Dacă eu am declarat o cameră sau o jumătate de cameră nerezidenţial şi restul în scop rezidenţial?

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Este o prevedere care spune că acolo unde lucrurile nu sunt clare şi utilizarea este cu activitate de vreun fel, calificarea clădirii ca rezidenţială sau nerezidenţială se face în funcţie de cine este plătitorul facturilor de utilităţi.

    MIHAELA MITROI, PwC: Este cazul persoanelor fizice, care fac deducere a facturilor de utilităţi şi atunci plătesc impozit pentru clădire nerezidenţială pe întreaga suprafaţă. Este o modalitate prin care să simplifice o situaţie destul de complicată. Atenţie însă, pentru oricine va fi în situaţia aceasta, dacă se merită deducerea facturilor comparativ cu cât vor plăti ca nerezidenţiali, pentru că nu se prea merită.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Categoric, impactul va fi la persoanele fizice, nu la cele juridice. La persoanele fizice, după părerea mea, în momentul în care o singură cameră din apartament este folosită de un PFA sau o microîntreprindere, este vorba despre o clădire rezidenţială şi se impozitează după regula de rezidenţial la persoană fizică. Dacă este folosită camera declarată cu activitate, prima întrebare este dacă poate fi delimitată distinct suprafaţa. Se ştie, camera mică are 12 mp. Evaluatorul poate să evalueze o cameră dintr-un apartament prin cost? Nu poate, pentru că pentru a-şi putea desfăşura activitatea acolo are nevoie şi de o cotă de utilităţi. Această situaţie se încadrează în categoria în care suprafeţele nu sunt indentificabile distinct. Se mută la articolul din cod care face referire la cine plăteşte utilităţile.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: La persoanele juridice, cota e impozitare pentru proprietăţile rezidenţiale este mai mică decât în trecut. Problema este la persoanele fizice, care trebuie să înţeleagă că în acest moment nu se pot evalua părţi din proprietăţi rezidenţiale, nu există nicio metodologie care să admită pro rata la o valoare de cost şi atunci se va face încadrarea de rezidenţial sau nerezidenţial pentru cine plăteşte utilităţile.

    MIHAELA MITROI, PwC: Deci nici măcar o cameră nu poate avea activitate.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: Da, pentru că dacă persoana fizică are un nivel întreg închiriat unei firme din cele zece pe care le deţine, această suprafaţă este cunoscută şi poţi să aplici regula cu suprafeţe distincte şi cu impozit ponderat. În cazurile în care lucrurile sunt clare. De aceea trebuie refăcute contractele de închiriere. În clipa în care ai un contract de închiriere ca persoană fizică, trebui scris în contract cine plăteşte cheltuielile cu utilităţile. Dacă sunt deduse de chiriaş, impozitul este pe clădire nerezindenţială. Dacă însă proprietarul este plătitorul utilităţilor, încadrezi clădirea la rezidenţial, persoane fizice.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În realitate aceste utilizări mixte sunt în general la construcţii care au avut iniţial o structură de locuinţe. Sunt apartamente sau case care au fost construite pentru a fi locuite. Propunerea noastră iniţială a fost să fie lăsate aşa şi să fie impozitate în funcţie de funcţionarea lor, neavând importanţă că este coafor, solar sau magazin la parter de bloc, pentru că tot un apartament este. Iar oamenii plătesc probabil impozit pe activitate, n-are rost să plătească diferit şi pe această clădire. A fost respinsă, dar pentru că este atât de complicat acest subiect al declaraţiei, nu este exclus ca pe viitor să ajungă să o simplifice. Cu cât mai puţine proprietăţi vor fi încadrate la utilizare mixtă, cu atât va fi mai bine pentru toată lumea. Ideea de la care s-a plecat a fost să elimine discriminările actuale, când persoanele fizice deţin proprietăţi nerezidenţiale şi să plătească impozit mult mai mic decât persoanele juridice care au acelaşi tip de clădiri.

    DANIEL MANAŢE, ANEVAR: Din câte ştiu până în momentul acesta din discuţii cu contribuabili mai degrabă mici, marea lor majoritate – mă refer la persoanele fizice care în imobilele lor au şi activităţi de tip comercial – au spus că sunt pregătiţi să declare nu o cameră, ci o bucăţică de cameră. Şi i-am întrebat pe toţi ce o să facă evaluatorul în aceată condiţie, o să vină cu ruleta? E chiar imposibil să evaluezi aşa ceva, pentru că acea cameră nu este căzută din cer. Multe oraşe care au un istoric, în centru sunt imobile foarte complicate, cu dependinţe, cu acces. Acolo este aproape imposibil să stabileşti ce şi cum. Chiar nu se poate face. Trebuie găsită o altă soluţie.

    ADRIAN VASCU, ANEVAR: În Codul fiscal este folosită sintagma „evidenţierea distinctă a suprafeţelor folosite în scop rezidenţial şi nerezidenţial din aceeaşi clădire“, iar în mintea oricărui om care foloseşte informaţiile publice crede că suprafaţa de 12 mp a camerei mici este suficient de distinct stabilită. Noi venim mai departe şi spunem că pentru a estima valoarea unei camere nu avem pârghiile să facem acest lucru. Iar dacă unii vor declara şi o parte din cameră, deja am ajuns într-o zonă în care muncim mult prea mult pentru efecte deloc importante. Foarte mulţi dintre proprietarii de apartamente care le-au închiriat nu ştiu dacă PFA-ul sau firma care are sediu acolo deduce cheltuielile.

     

  • Cât au câştigat românii pe oră, anul trecut

    Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, ajungând la 9,92 lei/oră, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică (INS) transmisă la solicitarea scrie Agerpres, potrivit incont.ro

    “Câştigul salarial mediu orar brut a fost în anul 2014 de 13,60 lei/ora, cu 7,9% mai mare decât în anul precedent. Valoarea netă a câştigului salarial mediu orar a înregistrat o creştere cu 7,8% comparativ cu anul 2013, ajungând la 9,92 lei/oră. Faţă de anul 2013 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu orar brut şi net mai mari de 8% în activităţile de: alte activităţi de servicii (+16,5% la brut şi +15,6% la net), administraţie publică (+14,3% la brut şi +14,9% la net), învăţământ (+14,1% la brut şi +14,3% la net), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1% la brut şi +10,9% la net), comerţ (+9,8% la brut şi +9,2% la net), informaţii şi comunicaţii (+9,4% la brut şi +9,7% la net), agricultură, silvicultură şi pescuit (+8,7% la brut şi +8,0% la net), industria extractivă (8,4% la brut şi 8,6% la net)”, informează INS.

     

  • Vrei un loc de muncă? Sunt 2036 vacante în 12 state europene. Vezi ce meserii se caută

    Angajatorii din spaţiul economic european oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 2036 locuri de muncă vacante, după cum urmează:

    Spania – 801 locuri de muncă: 800 muncitori necalificaţi în agricultură, 1 maseur;

    Portugalia – 400 locuri de muncă pentru muncitori necalificaţi în agricultură;

    Marea Britanie– 330 locuri de muncă: 60 îngrijitori persoane, 60 asistenţi medicali, 30 constructori structuri metalice-sudură în oţel

    Republica Ceh㠖 182 locuri de muncă: 50 lucrători în producţie (asamblarea aparatelor de aer condiţionat), 50 operatori, 50 şoferi transport marfă internaţional etc;

    Suedia – 127 locuri de muncă:20 femei de serviciu, 15 vopsitori auto,10 medici generalişti, 10 dezvoltatori software, 10 tinichigii auto;

    Germania – 127 locuri de muncă: 50 asistenţi medicali generalişti, 20 operatori maşini şi centrale, 15 şoferi de TIR, 10 agenţi de securitate;

    Ungaria- 50 locuri de muncă pentru operatori la asamblarea panourilor electrice;

    Finlanda– 10 locuri de muncă pentru personal în curăţenie;

    Belgia- 3 locuri de muncă: 2 directori audit în servicii financiare, 1 proiectant construcţii metalice;

    Polonia- 3 locuri de muncă pentru lăcătuşi-sudori;

    Norvegia- 2 locuri de muncă pentru doctoranzi inginerie biomedicală;

    Irlanda- 1 loc de muncă pentru tehnician dentar.

    Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele precum şi informaţii suplimentare cu privire la angajatori, domeniu de activitate, condiţii de ocupare a posturilor, condiţiile de muncă şi salarizare accesând portalul EURES naţional, www.eures.anofm.ro.

    Pentru informaţii suplimentare, solicitanţii de loc de muncă se pot prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau reşedinţă, unde consilierul EURES îi poate îndruma

  • Normele care trebuie respecte de toate cluburile şi restaurantele din ţară. Câte din aceste norme au fost respectate de clubul Colectiv?

    Acest ghid conţine informaţii cu caracter public şi nu  substituie sub nicio formă prerogativele altor instituţii cu competenţe în domeniu şi totodată specificăm în mod expres faptul căinformaţia cuprinsă în acesta nu reprezintă activitate de consultaţă juridică.Datorită deselor schimbări legislative, este posibil ca în decursul unei perioade de timp de la redactarea acestuia, unele informaţii să nu mai fie de actualitate, astfel încât este recomandat oricărei persoane care se informează din această lucrare, să verifice ulterior în ce măsură informaţiile respective şi-au păstrat autenticitatea în timp. 

    Vezi aici ghidul complet. Ce norme trebuie să respecte fiecare restaurant sau bar din ţară

    Pentru început, este necesar să inţelegem ce înseamnă o unitate  de alimentaţie publică precum şi ce tipuri de activităţi se încadrează în codurile CAEN :  5610 – Restaurante ; 5630 – Baruri.

    Conform legislaţiei aplicabile în domeniu, unităţile de alimentaţie publică se pot clasifica în două mari categorii:

    1. Unităţi de alimentaţie publică incluse în structurile de primire turistice, reglementate de prevederile O.G. nr.58/1998, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, cu modificările şi completările ulterioare. În această categorie se includ restaurantele indiferent de tipul acestora, baruri, cofetării, patiserii, unităţi de tip fast-food, amplasate în staţiuni turistice şi care fie  funcţionează ca unităţi de sine stătătoare, fie în cadrul unor structuri cu funcţiuni de cazare, se supun unei proceduri de clasificare în funcţie de caracteristicile constructive, de dotările şi serviciile prestate, în conformitate cu prevederile H.G. nr.1267/2010, privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. Unităţi de alimentaţie publică, altele decât cele incluse în structurile de primire turistice,  reglementate de prevederile cuprinse în H.G. nr.843/1999, privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică, neincluse în structurile de primire turistice.

    Astfel în conformitate cu prevederile cuprinse în Anexa la H.G. nr.843/1999, ca regulă generală, unitatea de alimentaţie publică reprezintă localul public în care se servesc preparate culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi, caracterizându-se prin aceea ca în cadrul lui se îmbină activitatea de pregătire/preparare cu activitatea de comercializare, însoţită de servicii specifice care asigură consumul acestora pe loc. Conform acestui act normativ, acestea se clasifică pe tipuri de unităţi de alimentaţie publică, dintre care  le vom menţiona pe cele mai des întâlnite în reţeaua comercială şi anume:

    – Restaurant clasic

    – Restaurant cu specific

    – Pizzerie 

    – Bar

    – Fast-Food 

    – Unităţi tip cofetărie, patiserie 

    Conform Ordinului nr.337/2007, privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională- CAEN,  grupele/clasele de activităţi, prevăzute în cadrul acestui act normativ, care  includ activităţi de alimentaţie,sunt următoarele:
    Pentru alimentaţie publică:

    –  5610 – Restaurante, aici fiind incluse activităţi precum: restaurant,  bufete expres, restaurant fast – food, pizzerie, unităţi de alimentaţie care servesc pentru acasă, vânzători ambulanţi la tonete de îngheţată, cărucioare mobile care vând mâncare, prepararea hranei la standuri în pieţe.

    –  5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, incluzând: baruri, bodega, saloane de servit cocktail-uri, discoteci (unde servirea băuturilor este predominantă), berării, cafenele, baruri care servesc sucuri de fructe, standuri mobile de vânzare a băuturilor.

    Pentru alimentaţie colectivă:

    –  5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente – această clasă include asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractualecu clientul, în locaţia specificată de acesta în vederea organizării unui eveniment.


    – 5629 – Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. – include:

    • furnizori de servicii de alimentaţie pentru contractori (diverse companii)

    • activitatea unităţilor de alimentaţie concesionate în cadrul bazelor sportive şi al unităţilor similare

    • activitatea cantinelor sau bufetelor ( de ex. pentru fabrici, birouri, spitale sau şcoli) pe bază de concesionare.

           Pentru un antreprenor aflat la început de drum, este util să se informeze în prealabil asupra codurilor CAEN, mai exact să studieze explicitarea acestora, pentru a ştii exact în ce grupă/clasă se încadrează activitatea pe care doreşte să o presteze, acest fapt fiindu-i util  în momentul autorizării punctului de lucru la Oficiul Registrului Comerţului. În practicăse întâmplă cazuri, când viitorul antreprenor nu oferă suficiente informaţii cu privire la ceea ce doreşte să întreprindă, ducând astfel în eroare şi funcţionarii instituţiei respectiveşi astfel apar situaţii când după eliberarea certificatului constatator, emis de ORC, să  se constate că activitatea autorizată nu corespunde cu activitatea ce se va  desfăşura efectiv.

    În acest context, am putea exemplifica ca şi  încadrare greşită a unei activităţi- cazul amenajării, pe bază deconcesiune,aunui bufetîn cadrul unei fabrici, care se încadrează defapt în categoria alimentaţiei colectiveşi căruia ia fost atribuit codul 5610- Restaurant în loc de 5629– Alte activităţi de alimentaţie n.c.a, cum ar fi fost corect, eroare care determină costuri suplimentare şi documentaţie suplimentară prin faptul ca acest cod necesită autorizaţie din partea  primăriei locale şi inclusiv achitarea unei taxe în conformitate cu prevederile Codului Fiscal şi a reglementărilor existente pe plan local.

    Dupa ce ne-am familiarizat cu ceea ce înseamnă alimentaţie publică, în continuare vom dezbate principalele aspecte în vederea autorizării şi desfaşurării unei asemenea activităţi, parcurgând în mai multe etape această procedură şi anume:

  • Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat

    Dacă James Bond ar fi aplicat azi pentru un post de agent în cadrul Serviciului Secret de Informaţii al Marii Britanii nu ar fi acceptat din cauza lipsei “inteligenţei emoţionale”, potrivit The Telegraph.

    Cu ocazia lansării noului film James Bond, “Spectre”, Serviciul Secret lansează o campanie de recrutare a viitorilor agenţi. Dar canditaţii nu ar trebui să urmeze exemplul lui James Bond deoarce acesta nu ar putea fi angajat din cauza numeroaselor defecte.

    “Probabil că James Bond nu ar fi acceptat, deoarece lucrul în echipă este extrem de important pentru Serviciul Secret de Informaţii. Agenţii care lucrează pe cont propriu nu au prea mult succes”, potrivit unei surse din cadrul serviciului, conform BuzzFeed.

    Chiar dacă agentul 007 ar fi un agent extrem de bine pregătit, MI-6 caută spioni care au şi o latură sensibilă.

    “Să ai un grad ridicat de inteligenţă artificială este la fel de important pentru MI-6 ca nivelul de educaţie. Caută oameni care fac o adevărată pasiune din interacţiunea cu alţi oameni, care să-i înţeleagă pe ceilalţi, mai ales în unele relaţii interumane extrem de complexe”, a adăugat aceeaşi sursă.

  • Câţi bani vrea ANAF să ia pe bunurile confiscate de la Dan Voiculescu

    Rapoartele de evaluare au vizat mai multe bunuri, precum un teren intravilan în suprafaţă de 29.000 de metri patraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 4.500 de metri pătraţi, un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, toate situate pe strada Gârlei în Bucureşti, dar şi un teren intravilan şi o clădire în suprafaţă de aproape 4.000 de metri pătraţi, situate pe şoseaua Bucureşti – Ploieşti.

    La finalizarea analizei, Comisia de evaluare a procedat la corectarea în plus a valorilor cuprinse în raport, ajungându-se astfel la valoarea totală de 31.567.360 RON.

    Informaţiile au fost publicate de ANAF pe site-ul propriu, iar rapoartele finale urmează să fie înaintate către MFP care are calitatea de proprietar al acestor bunuri, notează un comunicat de presă al ANAF.

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Cine este antreprenorul care face afaceri de peste 20 de milioane de euro cu duty free-ul din aeroportul Henri Coandă

    Millenium Pro Design SRL, compania care operează activităţile duty free-ului de pe aeroportul din Otopeni, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de aproximativ 98 de milioane de lei (circa 22 de milioane de euro) şi un profit net de 6,7 milioane de lei (1,5 milioane de euro), la un număr mediu de 247 de angajaţi, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Potrivit informaţiilor de la Registrul Comerţului, compania are un capital social de 9.200 de lei şi este deţinută în proporţie de 72,17% de Roşca Emil şi de firma Heinrig Impex SRL, în proporţie de 27,83%. Heinrig Impex este, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei, o companie cu capital 100% german specializată în distribuţia şi comercializarea unei game diverse de produse reprezentantive pentru cele mai renumite case producătoare de băuturi alcoolice, ţigarete, dulciuri, parfumerie, produse cosmetice şi accesorii.

    O prezenţă discretă în presă, Emil Roşca este unul dintre oamenii de afaceri care stau în spatele lansării mărcii Bigotti pe piaţa românească. Originar din Cluj-Napoca, Roşca a vrut să ajungă arhitect, şi-a continuat studiile şi a lucrat şi în marketing, potrivit unuia dintre puţinele interviuri acordate presei de profil, publicat în 2003 în suplimentul Ziarului Financiar După Afaceri Premium. Roşca a absolvit Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti în 1993, iar din 1996 a fost marketing manager al Graffitti, compania care distribuia Bigotti pe piaţa locală.

    Roşca a ajuns pentru prima dată în Bucureşti în 1986, unde a rămas pe toata perioada facultăţii. Spiritul antreprenorial l-a impins pe perioada studentiei si la miscari mai putin reusite.”In al cincilea an de facultate am infiintat impreuna cu cativa colegi un birou de arhitectura. Nu am avut succesul scontat. Era prematur pentru piata ceea ce ofeream noi sau poate ca nu aveam experienta necesara”, declara el atunci.
    Primul program Bigotti pe care l-a introdus pe piaţa românească a fost cel de cravate, in 1995, ulterior au lansat şi programele de cămăşi, pielărie, costume. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bigotti, lanţul este format dintr-un magazine online, 6 magazine în Bucureşti şi 18 magazine în oraşe importante din ţară. 

     

     

  • Tânărul de 28 de ani s-a luptat cu Facebook timp de patru ani şi a recâştigat dreptul la intimitate pentru toată lumea

    Numeroase companii, americane şi europene, foloseau sistemul Safe Harbor pentru a ocoli verificările greoaie ale transferurilor de date între birourile deţinute de ambele maluri ale Atlanticului. Între datele transferate se află informaţii referitoare la salarii şi la resursele umane, precum şi date folosite în publicitatea online, importante în mod special pentru companiile din sectorul tehnologiei.

    Decizia Curţii Europene de Justiţie a însemnat condamnarea la moarte a sistemului Safe Harbor, introdus de Comisia Europeană în urmă cu 15 ani şi care era folosit de peste 4.000 de companii, între care Facebook, Google, IBM şi Ericsson. Potrivit Curţii, Safe Harbor nu protejează suficient datele personale ale cetăţenilor europeni, întrucât cerinţele securităţii naţionale în SUA şi interesul public anulează elementele de protecţie a vieţii private incluse în Safe Harbor. În plus, cetăţenii europeni nu au niciun mijloc legal împotriva folosirii incorecte a datelor lor personale în Statele Unite. În prezent, în Congresul american se află un proiect de lege care să dea europenilor dreptul la compensaţii legale.

    Curtea de Justiţie s-a referit în decizia sa la dezvăluirile făcute de Edward Snowden, fost contractor al Agenţiei Naţionale de Securitate a Statelor Unite, potrivit cărora programul Prism a permis autorităţilor americane să colecteze informaţii private direct de la mari companii din sectorul tehnologiei, precum Apple, Facebook şi Google.
    Statele Unite, care înaintea deciziei au apărat cu tărie programul naţional de securitate şi apoi au exprimat „profunda dezamăgire“ faţă de decizia justiţiei europene.

    După victoria lui Max Schrems în faţa Curţii Europene de Justiţie, Edward J. Snowden i-a scris pe Twitter „că a schimbat lumea în bine“. Penny Pritzker, secretarul pentru comerţ al SUA, a avut o opinie diferită, afirmând că decizia „pune în pericol economia digitală transatlantică înfloritoare“.

    Polemica pare să nu îl fi impresionat pe Schrems. „Mă aşteptam la asta. Potrivit legii nu puteau spune altceva“, a spus tânărul de 28 de ani. În pofida acestei siguranţe, puţini jurişti specializaţi în confidenţialitatea datelor se aşteptau la o astfel de decizie radicală, care are consecinţe semnificative pentru majoritatea companiilor care transferă peste Atlantic informaţii personale obţinute prin activităţi precum căutări pe internet, postări pe reţelele sociale şi achiziţii online.

    Companiile vor putea utiliza alte soluţii de transfer legal al datelor, dar decizia justiţiei dă dreptul autorităţilor de reglementare din statele UE să investigheze dacă datele transferate în Statele Unite sunt protejate în mod corespunzător. Iar unele dintre aceste autorităţi de reglementare au o opinie critică faţă de atitudinea privind confidenţialitatea datelor a companiilor din Silicon Valley.
    Schrems a început o campanie în justiţie împotriva Facebook la vârsta de 24 de ani, pe vremea când studia dreptul într-un program de schimb de studenţi la Santa Clara University School of Law din California. Atunci, doi avocaţi ai unor companii de tehnologie din Silicon Valley le-au vorbit studenţilor, iar Schrems a fost surprins să afle că nu iau în serios legislaţia europeană strictă în domeniul confidenţialităţii datelor, întrucât companiile rareori sunt penalizate aspru pentru încălcarea acesteia. La momentul respectiv, Schrems căuta un subiect despre care să scrie, aşa că a decis să afle cum tratează Facebook legislaţia europeană în domeniu. Reglementările UE limitează felul cum companiile pot colecta informaţii personale, le interzice să le folosească în scopuri neautorizate şi restricţionează maniera în care sunt manipulate.

    Schrems a trimis Facebook o solicitare pentru a vedea toate datele colectate de companie despre el, în conformitate cu legislaţia UE. După două săptămâni şi zeci de e-mailuri, Schrems a primit prin poştă un CD cu peste 1.200 de pagini de informaţii, conţinând fiecare solicitare de prietenie şi invitaţie pe care a trimis-o de la înfiinţarea contului său, în 2008. Majoritatea informaţiilor nu au fost o surpriză, dar tânărul a fost şocat să vadă că Facebook a păstrat informaţii pe care le ştersese şi care nu mai erau vizibile online, inclusiv textul complet al unei conversaţii private cu o prietenă spitalizată pentru probleme psihologice. Facebook a explicat că o persoană poate şterge numai partea sa de corespondenţă.

    Schrems nu contestă Facebook şi îşi foloseşte în continuare contul. „Trebuie să putem folosi aceste servicii, dar trebuie să existe o limită“, a spus el. Aşa că a trimis 22 de plângeri despre păstrarea datelor şi alte practici ale Facebook în domeniul confidenţialităţii la comisarul pentru protecţia datelor din Irlanda, ţara în care este înregistrată divizia europeană a companiei. Doi ani mai târziu, după ce Snowden a dezvăluit că Agenţia Naţională de Securitate a SUA poate obţine acces la informaţii personale ale europenilor păstrate de companii americane de tehnologie, prin programul Prism, Schrems a făcut o nouă plângere, în care afirma că Facebook nu ar trebui să transfere datele sale personale în SUA, pentru că nu sunt protejate în mod adecvat acolo. Autoritatea de reglementare a respins petiţia, dar aceasta a devenit ulterior cazul judecat de Curtea Europeană de Justiţie. Curtea a decis că autorităţile naţionale pot investiga dacă transferurile de date respectă legislaţia UE, iar acordul Safe Harbor a fost declarat invalid.