BusinessMagazin

Tag: firme

  • Care sunt firmele ce dau cele mai mari salarii din România? Cine sunt angajaţii care câştigă 17.600 de lei net pe lună

     În ce industrii activează companiile care îşi răsplătesc cel mai bine angajaţii şi ce companii îşi plătesc mai bine angajaţii decât concurenţa, dar şi banii pe care îi lasă marile companii în economie sunt doar câteva dintre informaţiile dezvăluite de acest top. Patru bănci (ING Bank, BCR, Banca Transilvania şi UniCredit Bank) şi trei companii cu activităţi în IT (IBM, Oracle şi Ericsson Telecommunications) se află în top 10 angajatori care oferă cele mai mari salarii medii.

    Însă cele mai mari salarii se dau la Romatsa, unde salariul mediu net în 2015 a fost de 17,600 de lei pe lună.

    Pentru a vedea ce salarii mai câştigă angajaţii ING sau Oracle intraţi pe www.zf.ro

  • Ţara unde este cel mai uşor să-ţi deschizi o afacere

    Banca Mondială urmăreşte îndeaproape toate schimbările ce au loc în mediile de business din cele 190 de ţări analizate şi în fiecare an stabileşte un top cu ţările cele mai prietenoase cu mediul de afaceri.

    Anul acesta, Noua Zeelandă a ieşit pe primul loc, devansând-o pe Singapore care a opţinut această distincţie anul trecut, scrie Fortune.

    Motivul principal invocat pentru această alegere este relaxarea fiscală, dar şi uşurinţa cu care se înfiinţează o companie, văzut de unii ca fiind un aspect alarmat datorită faptului că astfel s-ar putea spăla mai uşor banii. În trecut, o reţea de firme din Noua Zeelandă a păcălit mai mulţi investitori chinezi reuşit să le fure milioane de dolari în urma unei scheme piramidale numită “EuroFX”, potrivit Reuters.

    De asemenea, mai multe firme din Noua Zeelandă au fost implicate în scandalul Panama Papers.   

    “Vrei o jurisdicţie care are o reputaţie bună şi care nu pune prea multe întrebări atunci când îţi înfiinţezi o companie aici”, a spus Jason Sharman, expert în spălarea de bani şi co-autor al căţii Global Shell Games.

    Podiumul este încheiat de Singapore şi Danemarca, urmat de Hong Kong şi China.

    România, pe de altă parte, ocupă poziţia 36 în clasament, cu un punctaj total de 74,26 puncte, după Kazahstan. Astfel România devansează ţări precum Bulgaria (39), Ungaria,(41), Italia(50) sau Turcia (69), dar se situează în urma unor ţări precum Polonia, (24), Cehia (27), Slovenia (30), Slovacia (33) sau Kazahstan (35).

  • Cioloş: „Avem un pachet de simplificare şi debirocratizare pentru mediul de afaceri”

    „Avem un pachet de simplificare şi debirocratizare în pregătire la Ministerul Finanţelor. Am cerut conducerii ANAF să abordeze lucrurile în aşa fel încât funcţionarii să fie parteneri cu reprezentanţii mediului de afaceri”, a declarat marţi premierul Dacian Cioloş, în deschiderea Topului Firmelor.

    „Pregătim, de asemenea, măsuri pentru accesul la finanţare a firmelor şi de stimulare a dezvoltării relaţiilor cu companiile din diaspora”, a spus premierul, în deschiderea conferinţei de prezentare a Topului Naţional al Firmelor, organizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    La eveniment mai participă ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru şi Claudiu Vrânceanu, secretar de stat în Ministerul Economiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Airbus Helicopters caută producători români de echipamente

    Airbus Helicopters doreşte să creeze în România un cluster de furnizori care să livreze soluţii şi echipamente pentru Airbus Helicopters, a anunţat compania în timpul unei întâlniri cu 70 de firme care a avut loc la sediul noii fabrici din Ghimbav.

     „Suntem nerăbdători să începem să producem în România elicopterul H215. Suntem impresionaţi de interesul manifestat de furnizorii români de a lucra cu noi. Credem în capacitatea lor de a livra calitate în condiţii de cost optime şi cu respectarea termenelor şi abia aşteptăm să lucrăm împreună pentru a spori competenţele acestora. Scopul nostru este să dezvoltăm în România un lanţ de aprovizionare care să deservească nu doar elicopterele produse de Airbus Helicopters Industries în România, dar şi reţeaua noastră globală”, a spus Serge Durand, Director general al Airbus Helicopters Industries.

    La întâlnirea cu Airbus Helicopters au participat, printre altele, companii precum Aerostar, Aeroteh, Romtehnica, IAR, Electromagnetica, Alro Slatina, IMSAT, Turbomecanica, Sonovision Romania, Siemens.

     „Suntem pregătiţi să începem producţia de elicoptere H215 aici, la Braşov, de îndată ce vom avea o comandă semnificativă care să asigure fluxul minim de producţie necesar rodajului industrial”, a mai spus Serge Durand.

    H215 este un elicopter construit cu mândrie în România, un aparat de zbor robust şi rentabil, potrivit pentru o gamă largă de misiuni precum cele utilitare, operaţiuni ONU de menţinere a păcii, misiuni logistice şi de suport, inclusiv militare (H215 M), potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei. Certificat atât de EASA (Agenţia Europeană pentru Siguranţă în Aviaţie) cât şi de FAA (Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA), elicopterul H215 este echipat cu cele mai moderne tehnologii, îndeplinind cele mai recente condiţii de siguranţă. În particular, H215 poate zbura sigur în condiţii de vizibilitate degradată datorită pilotului automat în patru axe.

     „Industria aeronautică din România se bucură de experienţă şi competenţă şi noi ne aflăm aici pentru a-i ajuta pe furnizorii locali să consolideze aceste capabilităţi şi să se dezvolte, cu scopul final, comun de a crea împreună un produs de calitate, realizat în România. Nu este un început, ci mai degrabă o continuare a cooperării istorice bogate a Airbus cu furnizorii români. Sunt optimist”, a spus Franck Micholet, Vice-preşedinte, Director  Sisteme Dinamice şi Achiziţii Strategice la Airbus Helicopters.

    Airbus Helicopters, o divizie a Airbus Group, furnizează cele mai eficiente soluţii civile şi militare pentru elicoptere la nivel mondial. Actuala sa flotă cuprinde aproape 12.000 de elicoptere operate de mai mult de 3000 de clienţi din 154 de ţări. Airbus Helicopters angajează mai mult de 22.000 de oameni în întreaga lume iar în 2015 a generat venituri de 6,8 miliarde de euro

  • Acestea sunt cele mai mari companii din România. Pe ce loc se află prima companie românească

    Cele mai mari 500 de companii din România au avut anul trecut o cifră de afaceri de 504 miliarde de lei (113 mld. Euro), un rulaj pe care în urmă cu un deceniu îl realizau toate companiile prezente în România. Acum, după rezultatele din 2015, cel mai bun an pentru businessul românesc ca cifră de afaceri şi profit, top 500 generează peste 40% din totalul vânzărilor din economie.

    Topul din 2015 vine şi cu o premieră: pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială – dedeman bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea, în timp ce Electrica furnizare şi Romgaz închid top 20.

    Dintr-o privire, top 500 înseamnă 116 companii cu afaceri de peste un miliard de lei şi numai trie firme care au trecut de10 miliarde de lei în 2015. Înseamnă peste 400 de companii cu profit şi doar 79 cu pierderi. Înseamnă doar 11 companii antreprenoriale care au reuşit să spargă pragul de un miliard de lei, dar niciuna care să fi atins anul trecut miliardul de euro.

    Automobile Dacia a fost în 2015 pentru a treia oară consecutiv cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, devansând OMV Petrom SA. De-a lungul ultimilor 15 ani, producătorul de automobile a avut o evoluţie spectaculoasă: dacă în 2000 nu figura între cele mai mari zece companii, în 2005 ajunsese pe poziţia a cincea, iar în 2010 era pe a doua treaptă a clasamentului. Dacia a avut afaceri de 19,1 mld. lei, în creştere cu 2% faţă de 2014, poziţia a doua este ocupată de OMV Petrom Marketing, iar pe locul trei este OMV Petrom SA. Cele trei companii sunt singurele din economia locală care au reuşit în 2015 să treacă peste 10 miliarde de lei, arată analiza realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Datele sunt preliminare pentru că mai există încă firme al căror bilanţ pe 2015 nu apare pe mfinante.ro. Printre acestea se numără retailerul de mobilă IKEA, mai multe companii de bricolaj, cea mai mare companie din Sibiu a grupului german Continental. „Referitor la numărul entităţilor obligate să depună situaţii financiare anuale la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, dar care nu au depus, precizăm că specialiştii din Ministerului Finanţelor Publice lucrează împreună cu specialiştii din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la actualizarea listei acestora”, a fost răspunsul Ministerului de Finanţe, care nu precizează însă câte companii figurează în prezent fără bilanţ pe anul 2015. Datele de la Registrul Comerţului arată că până la finalul lunii august peste 650.000 de firme din România aveau bilanţul depus.
    Dedeman Bacău este cea mai mare firmă antreprenorială, iar în clasamentul general se află pe poziţia a şaptesprezecea. În top 100 se află nouă firme controlate de antreprenori locali, iar lor li se alătură Banca Transilvania.

    Companiile antreprenoriale din top 100 sunt pe profit, cu excepţia RCS&RDS, care a raportat o pierdere de 22 mil. lei anul trecut. De partea cealaltă, în top 100 sunt 16 multinaţionale cu pierderi, dar şi „campioanele“ statului la acest capitol.
    Electrica Furnizare este, după cifra de afaceri din 2015, cea mai mare companie controlată de stat, clasându-se pe locul nouăsprezece în top 500. Romgaz vine pe locul 20. Ambele companii sunt listate la BVB, însă raportările pe entităţi fiscale, aşa cum apar la Registrul Comerţului sunt diferite de cele pe Bursă. La BVB, firmele listate publică rapoarte consolidate, la nivel de grupuri, iar acest lucru se întâmplă atât în cazul companiilor de stat cât şi în cazul businessurilor antreprenoriale. Top 500 este realizat strict pe entoităţi fiscale, nu ia în calcul grupuri de firme şi este furnizat de Registrul Comerţului pe baza situaţiilor financiare existente.

    Cifra de afaceri a companiilor din România s-a majorat cu aproape 5% anul trecut, la 1.222 mld. lei, cel mai bun rezultat atins vreodată de firmele din România, arată datele de la Registrul Comerţului. În euro însă, cursul de 3,68 de lei/euro face ca 2008 să rămână încă un an de referinţă când businessul s-a apropiat de 300 mld. euro.

    În 2015, cifra de afaceri calculată în euro a fost de 275 mld. euro. Peste 654.000 de companii au depus situaţiile financiare pe anul 2015 până la finalul lunii august, un număr relativ constant în ultimii ani.

    Dintre acestea, în jur de 200.000 de companii figurează cu cifră de afaceri zero. La o cifră de afaceri de 1.222 mld. lei în 2015 şi câştiguri reale de 36 mld. lei, marja netă din economie ajunge la aproape 3% anul trecut. Cel mai mare profit net a fost raportat de Banca Transilvania (2,4 mld. lei), iar campionul pierderilor a fost Complexul Energetic Hunedoara, cu o pierdere de 1,6 mld. lei.
     

  • De ce cad mai mult de jumătate din oraşele României şi de ce fug oamenii din ele: „Eu nu voi sta în genunchi în faţa niciunui investitor. Nu e treaba mea, ca primar, cât sunt salariile din companii”

    Joi 20 octombrie 2016, o discuţie la Galaţi despre situaţia businessului local din judeţele Galaţi, Brăila, Buzău şi Vrancea în cadrul proiectului ZF Antreprenorii României „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a Românie”, eveniment organizat de ZF împreună cu Banca Transilvania.

    Antreprenorii din sud-estul României: Oamenii capabili de muncă au plecat în străinătate. Nu avem cu cine lucra în supermarketuri şi ferme

    1.    Cele patru judeţe din sud-estul ţării nu stau deloc bine din punct de vedere economic, comparativ cu media naţională. Mai mult decât atât, în 26 de ani şi în criză au pierdut constant sânge atât ca business, cât şi ca populaţie.

    De ce cad mai mult de jumătate din oraşele României şi de ce fug oamenii din ele: „Eu nu voi sta în genunchi în faţa niciunui investitor. Nu e treaba mea, ca primar, cât sunt salariile din companii”. Cum sunt văzute firmele, numai ca vaci bune de muls pentru plata taxelor şi impozitelor

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.

  • Firmele din “paradisurile fiscale” generază 20% din cifra de afaceri a companiilor din România

    Aproape 20% din cifra de afaceri a firmelor active în România este realizată de companii care au cel puţin puţin un acţionar persoană juridică cu regim offshore, în 2015 fiind înregistate oficial peste 5300 de societăţi, cu afaceri de 48 mld de euro, potrivit unei analize KeysFin.

    Barbados, Antilele Olandeze, Bahamas, Belize sunt doar câteva dintre destinaţiile preferate de oamenii de afaceri care se înregistrează în ţările offshore, unde taxele plătite statului sunt mai mici sau chiar inexistente.

    “Cert este că statul român se vede văduvit de sume importante din taxe şi impozite. Oamenii de afaceri nu sunt de blamat, ei încercând să îşi optimizeze business-urile, respectând legislaţía”, se arată în analiză.

    Cele mai multe firme de acest tip activau în domenii precum tranzacţiile imobiliare şi real estate (clădiri de birouri, mall-uri, etc.), în comerţ, activităţi profesionale, industria prelucrătoare şi IT. Din datele Keysfin rezultă că cele mai multe erau multinaţionale,firme cu afaceri în construcţia de spaţii comerciale, zone rezidenţiale şi mai ales lanţuri de retail, de la fashion la cel alimentar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.

  • Culmea nesimţirii bugetare: Ce primă fabuloasă a primit şefa Radio Iaşi pentru ziua de naştere

    Nimeni din sistemul bugetar n-a mai auzit de o primă de 4.000 de euro pentru ziua de naştere. Claudia Crăcăleanu a luat banii prin decizie directă a preşedintelui Radiodifuziunii, Ovidiu Miculescu. Un membru CA al Radio Iaşi confirmă: „S-au dat prime de zile de naştere. Au luat şi alţii”. 95% din veniturile Radioului de stat provin din taxa obligatorie şi din alocări bugetare, informează Reporter de Iaşi.

     De ce plătesc ieşenii câte 2,5 lei/lună taxă radio, firmele mici câte 10 lei şi firmele mari câte 30 de lei? Pentru a asigura o primă pentru ziua de naştere a managerului Radio Iaşi de 18.000 de lei, adică 4.000 de euro dintr-un foc. Pe 29 mai 2016, când împlinea 47 de ani, Claudia Crăcăleanu pleca de la casieria Radio Iaşi cu 30.000 de lei în geantă. Salariul de 12.000 de lei – al patrulea cel mai bine plătit director la stat – şi prima de 18.000 de lei.

    Reporterii publicaţiei citate mai sus au încercat să vorbească cu şefa Radio Iaşi însă au fost refuzaţi în mai multe rânduri.

     „Sunt toţi în şedinţă. Nu aveţi voie să intraţi”. Lipsa de transparenţă într-o instituţie finanţată în proporţie de 95% din bani publici poate semnifica lipsa de respect faţă de cei care te susţin financiar sau faptul că sunt lucruri de ascuns.

    Neoficial, în Radio Iaşi sunt controverse privind acordarea primei pentru zile de naştere. Unii nu auziseră de aşa ceva, alţii ştiau că acestea înlocuiesc primele de vacanţă, scoase anul trecut din contractul colectiv de muncă. Liderul de sindicat George Pruteanu spune că e prima oară când aude de un cadou de 4.000 de euro pentru ziua de naştere: „Conform contractului colectiv de muncă, s-au acordat până la finalul anului trecut prime de vacanţă în cuantum de 80% din salariul brut. S-au promis nişte vouchere de vacanţă, dar nu s-au mai dat. De prime date cu ocazia zilei de naştere a angajaţilor eu nu am auzit. Nu ştiu să fi luat vreun angajat aşa ceva“.

    Cititi mai multe pe www.reporteris.ro