BusinessMagazin

Tag: firma

  • Companiile occidentale nu sunt străine de haosul din Orientul Mijlociu. Au subminat guvernanţa promovând corupţia

    Sute de companii internaţionale, nume mari precum Halliburton, Rolls-Royce şi Samsung, contau pe o obscură firmă din Monaco să le obţină afaceri cu guverne din ţări din Orientul Mijlociu, Africa şi fosta URSS. Firma, Unaoil, nu câştiga întotdeauna contracte datorită competenţei, ci, în multe cazuri, mituind cu milioane de dolari oficiali corupţi, informează Ziarul Financiar.

    Corupţia este o cauză a insta­bi­lităţii politice, iar instabili­ta­tea politică nu este nicăieri mai periculoasă ca în state pre­cum Siria, Libia şi Irak.

    Ce face Unaoil şi care au fost clienţii firmei arată o anchetă jur­na­listică efectuată de Huffing­ton Post şi de par­te­nerul său australian Fairfax Media. Printre sur­sele de informaţii sunt mii de emailuri şi documente in­terne ale Unaoil ajunse la jurnalişti prin diferite surse.

    Unele din companiile im­plicate au o lungă istorie de probleme cu legea din cauza scandalurilor de co­rup­ţie. Multe dintre com­pa­niile care au lucrat cu aceas­tă firmă au negat că au legătură cu fapte de corupţie.

    Documentele Unaoil nu arată clepto­craţi corupţi din lumea a treia strân­gând cu uşa companii occidentale neaju­to­rate, ci cum Unaoil, lucrând pentru puternice com­panii vestice, ia în râs agenţiile anti­corupţie şi co­ru­pe încet printr-o reţea se­cretă de inter­me­diari oficiali străini din ţările pro­ducătoare de petrol, începând cu mici ca­douri şi ex­cur­sii de cumpărături şi terminând cu mite grase.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Angajări masive în România! O firmă din Germania caută 1.000 de români

    Grupul auto german Continental şi-a planificat să angajeze încă 1.000 de români în 2016, în centrele de cercetare şi dezvoltare sau în unităţile de producţie din Timişoara, Sibiu, Iaşi, Braşov, Nădab şi Carei (Satu Mare), a anunţat, luni, compania.

    Continental avea la finalul anului 2015 aproximativ 16. 500 de angajaţi şi îşi va mări echipa în 2016 cu peste 1.000 noi membri în România, a anunţat compania.

    Continental deţine şapte unităţi de producţie şi patru centre de cercetare şi de dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Carei, Nădab, Braşov şi Iaşi. Continental este partener al unui joint-venture în Slatina şi are un centru de distribuţie al anvelopelor în Bucureşti.

    În perioada 1999-2015, Continental a investit 1,13 miliarde euro în activităţile din România. Toate cele 5 divizii Continental sunt reprezentate în România.

    Cititi mai multe aici

  • Revoluţia în servicii

    Colecţie de artă, bazine cu peşti exotici, o grădină cu sute de specii de fluturi vii, o piscină în aer liber, un tobogan cu patru niveluri, dormitoare, cinematografe, săli pentru jocuri video – sunt câteva dintre dotările care fac din aeroportul Changi al statului Singapore cel mai premiat aeroport din lume la capitolul servicii. Aeroportul se află de asemenea în topul aeroporturilor cu cel mai mare trafic la nivel mondial, fiind vizitat de peste 55 de milioane de călători anual, adică de peste zece ori mai mult decât populaţia oraşului Singapore, şi este un exemplu reprezentativ pentru serviciile din întreaga lume.

    Păstrând analogia şi gândindu-ne la propriile aeroporturi, am putea spune că acestea sunt relevante pentru calitatea serviciilor, per total, de pe piaţa locală. Potrivit unei cercetări realizate de EY în parteneriat cu compania de consultanţă Customer Focus la finalul anului 2014, 10% dintre locuitorii Capitalei spuneau că au avut parte de un serviciu excepţional în ultimele şase luni şi chiar mai puţini, doar 7%, în Iaşi. Stau mai bine la capitolul servicii locuitorii Timişului (27%) şi ai Braşovului (23%), însă niciun judeţ nu depăşeşte pragul de 30%. În ceea ce priveşte industriile care stau cel mai prost la capitolul servicii, printre acestea se află industria telecom (105 din cei 567 de respondenţi), turismul (93 de respondenţi) şi comerţul (48 de respondenţi). Ce caracterizează un serviciu excepţional? Potrivit respondenţilor studiului, rapiditatea, politeţea, beneficii adiţionale serviciului principal, adaptarea la nevoile clienţilor, calitatea.

    Elena Călin, consultant şi fondator al companiei Customer Focus, axată pe îmbunătăţirea calităţii serviciilor din companii, lucrează de circa 15 ani în direcţia atingerii acestor deziderate în firmele din România. „De când eram elevă mi-am dorit să fiu profesoară şi pentru că viaţa m-a dus în direcţia lucrului cu clienţii, am ales mai târziu să devin trainer. Când am fondat firma, am ştiut doar trei lucruri: că vreau să fac training, că vreau să contribui la îmbunătăţirea serviciilor companiilor din România şi că vreau să fiu recomandată de clienţi“, îşi aminteşte Elena Călin ideile ce au ghidat-o la înfiinţarea firmei de consultanţă axată pe îmbunătăţirea serviciilor, în 2002.

    Povesteşte cum a făcut atunci un plan de afaceri, pe care îl avea şi ca temă la finalizarea studiilor masterale, şi că a intrat în antreprenoriat fără foarte multe cunoştinţe în administrarea unei afaceri. Prima experienţă în domeniul în care avea mai târziu să îşi construiască o carieră a avut-o însă în 1988, înainte de începerea facultăţii. „Prima mea experienţă în relaţiile cu clienţii nu a fost într-o mare corporaţie, ci când aveam 18 ani, în 1988, şi a trebuit să mă angajez vânzătoare la Alimentară pentru că nu am avut norocul să ocup un loc din prima încercare la facultate.“ Acolo a pus în aplicare primele lecţii de customer service pe care le ştia de la profesorul de merceologie din liceul economic: „Atunci când ai clientul în faţă, nu contează nimic altceva, trebuie să fii acolo doar pentru el. Nu interesează pe nimeni că ai avut o zi proastă sau că te doare ceva. Eşti acolo doar pentru el şi trebuie să zâmbeşti.“ Acesta nu era un sfat uşor de urmat, în condiţiile în care clientul din acea vreme nu era deloc prietenos şi binevoitor; mai mult decât atât, pentru că nu găsea niciodată ce căuta, era suspicios şi agresiv. A rezistat totuşi doi ani în această slujbă, apoi şi-a continut studiile la Facultatea de Ştiinţe Economice. A început să lucreze încă din facultate, în marketing, exporturi, vânzări, relaţiile cu clienţii şi trainingul, iar majoritatea experienţelor de carieră au condus-o spre serviciile pentru clienţi şi educaţie. Fire autodidactă, Elena Călin a urmat cursuri de formare şi certificare de lungă durată în consultanţă, leadership, project management, cultura serviciilor, coaching systemic, inovarea serviciilor, resurse umane, iar prima formare ca antreprenor a realizat-o prin intermediul unui master în consultanţă organizat de ASE şi Washington University. A calculat că investiţia totală în pregătirea de consultant orientat pe servicii a ajuns, în cei 15 ani de formare, la aproximativ 200.000 de euro.

    A fondat firma Customer Focus în mai 2002, în baza unei investiţii iniţiale de 3.000 de euro, bani obţinuţi printr-un microcredit şi necesari pentru achiziţionarea unui retroproiector şi a unui computer. De atunci, Călin a evoluat trecând prin toate stadiile unei afaceri: freelancer (2002-2004), firmă de training şi consultanţă (2005-2009), freelancer din nou (2009-2011), firmă de consultanţă (începând cu 2011). Primul său client, în 2002, a fost IMC Consulting, o firmă de consultanţă din Marea Britanie care lucra la vremea respectivă la un proiect de eficientizare pentru Ministerul Industriilor. „Acesta a reprezentat şi o oportunitate foarte mare de învăţare pentru că am lucrat în echipă cu consultanţi internaţionali, care m-au recomandat şi în alte proiecte similare.“

    În consecinţă, doi ani mai târziu a lucrat cu o companie din Irlanda, într-un proiect care pregătea mai multe ţări pentru aderarea la Uniunea Europeană, printre care se afla la vremea respectivă şi România. Proiectul a durat 11 luni, iar activitatea principală a Elenei Călin consta în intervievarea a 60 de angajaţi ai Ministerului Integrării Europene şi elaborarea unui plan de dezvoltare care să îi pregătească pentru schimbările ce vor urma. Chiar dacă şi-a propus de la început să lucreze cu clienţi din mediul privat care aveau nevoie de îmbunătăţirea serviciilor, abia în 2005 a avut un astfel de client – hotelul de cinci stele Howard Johnson, care tocmai se deschisese şi care avea nevoie de pregătirea întregii companii. În acelaşi an a început primele proiecte de transformare şi a fost primul consultant acreditat de Human Synergistics în România care a reuşit o transformare cu rezultate pentru o companie privată, într-un proiect ce s-a derulat pe parcursul a 18 luni.

  • Copil român de 14 luni, spitalizat în Florenţa cu SHU, după ce a consumat brânză din România (presă). Patronul Lactate Brădet: “Stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele din Italia”

     Un copil român în vârstă de 14 luni este spitalizat în oraşul italian Florenţa cu sindromul hemolitic-uremic (SHU) după ce ar fi consumat brânză provenind de la o firmă din România, informează site-ul cotidianului La Repubblica.

    Copilul român este internat în Clinica Meyer din Florenţa, cu simptome de toxiinfecţie alimentară, medicii afirmând că are sindromul hemolitic-uremic provocat de bacteria Escherichia coli.

    Autoritatea sanitară locală suspectează că infectarea s-a produs după ce copilul a consumat brânză produsă în România.

    “Reprezentantul nostru din Italia ne-a informat despre ştirea apărută în presă cum că un copil s-ar fi îmbolnăvit după ce a consumat brânză Brădet”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Marius Badea, patronul Lactate Brădet. “Rudele au povestit tot ce a mâncat copilul. Eu înţeleg grija părinţilor să spună aceste lucruri pentru a se găsi cauza, dar noi nu avem vină. Pe data de 1 martie, noi am sistat producţia, de pe piaţa din Italia fiind retrase produsele noastre. Aceasta este o veste care, din nou, aduce suspiciune asupra calităţii produsului Brădet, stăm iar cu grijă până vor ieşi rezultatele, că bănuiesc că se face o anchetă în acest sens. Tot ce îmi rămâne de făcut e să aştept rezultate de la cei în măsură să stabilească ce s-a întâmplat”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Transilvania cumpără Casa de Investiţii Capital Partners, cea mai mare firmă independentă de consultanţă în fuziuni şi achiziţii şi finanţare corporativă din România

    Banca Transilvania a anunţat astăzi achiziţia Casei de Investiţii Capital Parteners, cea mai mare firmă independentă de fuziuni şi achiziţii şi de finanţări corporative din România, prin compania sa de brokeraj pe bursă BT Securities. Tranzacţia constă în preluarea echipei şi brandului Capital Partners, astfel încât BT Securities va deveni BT Capital Parteners. Tranzacţia urmează să fie finalizată până la sfârşitul lunii martie în acest an.

    BT Capital Partners va asista şi va consilia companiile pentru listarea la bursă şi pentru atragerea de noi investitori, va oferi servicii de brokeraj, consultanţă pentru fuziuni şi achiziţii, finanţare şi structurare de operaţiuni financiare complexe, cercetare de piaţă şi consultanţă pentru management strategic.

    Horia Ciorcilă, preşedintele Banca Transilvania, a declarat: ”Intrarea Banca Transilvania Financial Group pe piaţa Investment Banking-ului este o piatră de hotar pentru evoluţia noastră, în condiţiile în care consolidează gama noastră de produse şi servicii furnizate pentru clienţii mari. BT Capital Partners va oferi servicii financiare specializate de top complementare cu produsele bancare. Intenţia noastră este de a combina platforma şi experienţa BT Securities şi cea a diviziei de corporate din cadrul băncii cu expertiza Capital Partners în investment banking, pentru a profita de oportunităţile de piaţă în creştere de pe plan local”. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Brokerii de asigurări estimează creşterea medie a tarifelor RCA la 22-24%

    „Piaţa e strâns legată de creşterea economică şi acest lucru se vede în ultimul an şi jumătate şi la persoane fizice şi la firme. Multe firme alegeau varianta cea mai ieftină înainte, acum se orientează spre companii mai bine poziţionate. Şi se uită şi la alte tipuri de asigurări, linii de care nu discutam acum 3-4 ani din cauza lipsei de resurse“, a spus el.

    Statistic, impactul creşterii economice începe să se reflecte în asigurări cu un decalaj de 6 luni, la pieţele mature, dar în cazul României decalajul creşte la 12-18 luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rudă a unui copil din Argeş mort la “Marie Curie”: Noi nu am consumat produse de la “Brădet”

     Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la Marie Curie, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că e imposibil ca produsele Brădet să fi dus la decesul nepoatei sale pentru că nu au fost consumate deloc în familie, informează Mediafax

    “Nepoţica mea nu a consumat niciodată brânză de la Brădet. Nici în familie, adulţii, nu au mâncat produse de la această firmă. (…) Trebuiau să vină să ia probe, că aveam produsul în frigider, dar de la la altă firmă. Eu cred că ar trebuit să se gândească să analizeze mai atent produsele pe care le-au consumat toţi cei care s-au îmbolnăvit. Ar putea fi apa sau bananele. Părerea mea e că trebuiau să vină inspectori din alte judeţe să ia probe pentru analize. S-au spus numai minciuni legate de Brădet. Nu e corect ce se întâmplă. De când s-a făcut brânza şi până la comercializarea ei, a trecut prin multe mâini. Copiii nu ni-i mai pot da înapoi, dar să se afle ce s-a întâmplat şi să ni se spună adevărul. Să nu mai fie lăsaţi şi alţi bebeluşi să moară” a declarat, pentru MEDIAFAX, Elena Ghiţă, bunica fetiţei de 11 luni din localitatea argeşeană Poiana Lacului, care a murit pe 15 februarie la spitalul Marie Curie din Capitală.

    Lavinia Marinescu, mama unei fetiţe din Piteşti care a fost externată după ce a avut probleme digestive, a declarat că evită să-i mai dea copilului brânză.

    “Am trăit coşmarul vieţii mele. Acum, fetiţa mea e acasă. La noi în familie se consumă produse de la Brădet. În general, copilului îi dădeam de la alt producător, dar când nu am găsit, am luat şi de la această firmă. Deşi ministrul a incriminat acest producător, eu nu o pot face. Nu e corect. Să se facă lumină şi apoi să se arate cu degetul spre vinovaţi. Toţi medicii ne-au spus că s-a îmbolnăvit din cauza alimentaţiei. Întrebarea e: eu nu îi mai dau copilului hrană diversificată? Brânza de la Brădet e foarte bună. Eu o să mai mănânc. În privinţa fetiţei, o să evit să îi mai dau să mănânce brânză. Ni s-a spus că pe 4 martie vom primi răspunsuri clare. (…) Nu am decât cuvinte de laudă la adresa medicilor bucureşteni. Nu pot spune asta despre medicii de la Piteşti, care mi-au ţinut copilul internat de pe 2 februarie până pe 7. Dacă erau competenţi, fetiţa mea nu ajungea la dializă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Lavinia Marinescu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat că dovada legăturii dintre brânza cu E.Coli de la “Lactate Brădet” şi cazurile bebeluşilor din Argeş îmbolnăviţi nu există, Ministerul Sănătăţii având datoria să finalizeze ancheta, el apreciind însă că, prin indicarea producătorului, poate a salvat alte vieţi.

    Patronul firmei de prelucrare a laptelui Lactate Brădet din Argeş, Marius Badea, a declarat marţi că închide producţia şi că nu mai crede în reabilitarea unităţii, deşi este posibil ca “ministrul să se fi grăbit să arate” spre firmă. Marius Badea a spus, cu lacrimi în ochi, că nu crede că fabrica va mai putea să îşi continue activitatea, deşi în mod oficial i s-a cerut doar sistarea activităţii în secţia de brânzeturi.

    Din ancheta epidemiologică a Direcţiei de Sănătate Publică Argeş a reieşit că unul din cei trei copii din Argeş, decedaţi la Spitalul Marie Curie, a consumat brânză proaspătă de vaci în cazul căreia ANSVSA a depistat bacteria Escherichia Coli.

  • EY vrea să recruteze aproape 200 de oameni. Jumătate din posturi vizează candidaţi fără experienţă.

    Firma de audit şi consultanţă EY, unul dintre cei mai mari jucători de profil de pe piaţa locală, are în plan angajarea a circa 200 de persoane anul acesta. Cel puţin 80 dintre noii angajaţi vor veni din rândul celor care se află în ultimii ani de studiu sau care au ieşit recent de pe băncile facultăţilor, restul joburilor fiind adresate oamenilor cu experienţă în domeniu, potrivit Andreei Mihnea, directorul de HR al EY România, scrie Ziarul Financiar.

    „Am crescut foarte mult în ultimul timp, numai anul trecut am recrutat 250 de persoane. Este, cumva, o evoluţie firească a businessului nostru pentru că mereu apar proiecte noi sau există câte o competenţă pe care nu o avem în echipă şi pe care trebuie să o găsim. Dar cred că anul acesta ne stabilizăm, nu vom mai ajunge la acelaşi volum de recrutare pe poziţii de juniori ca anul trecut“, explică Andreea Mihnea, cea care conduce politicile de HR ale celor 700 de angajaţi din cadrul EY România. Ea a preluat frâiele HR-ului pentru companie în urmă cu aproape trei ani, iar de-a lungul carierei s-a format în firme precum Aims Human Capital (executive search), IBM, PayPoint România sau Tchibo.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Renaşterea firmei pictate

    Multe meşteşuguri vechi dispar pentru că nu mai are nimeni sau aproape nimeni nevoie de ele, altele se menţin şi chiar cunosc un reviriment datorită cererii din partea celor care apreciază lucrurile aşa cum se făceau altădată.

    În această ultimă categorie se înscrie pictatul de firme, chiar dacă tehnologia care a făcut posibilă confecţionarea automată a acestora i-a determinat pe mulţi specialişti în domeniu să se îndrepte spre alte meserii. Tehnologia care permite realizarea rapidă conformă cu specificaţiile clienţilor produce însă firme lipsite de personalitate, astfel încât diverse magazine sau localuri au început să apeleze tot mai des la pictorii tradiţionali pentru a se deosebi uşor de concurenţii lor. Un alt element apreciat îl reprezintă imperfecţiunile care se regăsesc într-un astfel de obiect confecţionat şi pictat de mână, scrie Financial Times.

    Pentru ca meşteşugul să nu se piardă, cei care-l stăpânesc organizează cursuri pentru ucenici, având printre cursanţi de la tineri la mai puţin tineri, cu diverse meserii, de la specialişti în grafică pe computer la pompieri sau poliţişti din ţări ca Statele Unite, Marea Britanie, Spania ori Bahrein, dar nu numai. Printre pictorii de firme recunoscuţi se numără londonezul Nick Garrett, americanul Tod Swormstedt, care, în 1999,  a înfiinţat la Cincinnati şi un muzeu dedicat istoriei firmelor pictate, ori Morgane Côme, membră a unui grup de pictoriţe care activează sunt denumirea the Brushettes. Măiestria acestora şi a altor experţi nu este apreciată doar de localuri şi magazine, ci şi de persoane particulare care solicită să li se picteze firme pe care să le expună în locuinţele lor ca pe nişte obiecte de artă.

  • Lemet: E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism

    Cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%.

     

    Pentru a compara profitabilitea angajaţilor din două companii diferite, şi mai mult, din ţări diferite, este necesar ca ei să lucreze în condiţii similare în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie, automatizare şi organizare, punctează Rizea. Ordinea cronologică a investiţiilor facute de o firmă nou înfiinţată este: maşini, instalaţii, maşini şi intalaţii automate supervizate decomputere şi organizarea la nivel din ce în ce mai înalt.

    „În 25 de ani nu există nici bani, nici timpul necesat pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate. Dacă organizarea este inferioră, atunci şi productivitatea este la fel. Dar şi organizarea costă mulţi bani. Important este ca noi să facem ca imposibilitatea de azi să devină standardul de mâine”, mai spune Rizea.

    Există o diferenţiere a angajaţilor pe generaţii, întotdeauna şi pretutindeni în lume, şi cu atât mai mult în România, între generaţiile care s-au născut şi au muncit în comunism şi cele din capitalism. „E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism.

    Cei care pleacă din România să muncească descoperă acolo că ceea ce li se cere în ţară, în legătură cu munca, era suficient să facă pentru a rămâne aici. Spiritul uman este acelaşi oriunde în lume şi rămâne acelaşi oriunde vor fi oamenii.

    Diferă nivelul educţiei, al instruirii, mediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” adaugă fondatorul Lemet.

    În opinia lui, puţine meserii sunt specifice unor ţări, acolo unde s-au păstrat nişte tradiţii. Altfel, meseriile sunt practicate de oameni cu aptitudini potrivite, dar şi cu abilităţi dobândite prin instruire, practică şi experienţă aprofundată. Şi românii pot face toate astea.

    „După părerea mea, sindicatele trebuie să se organizeze după ce economia de piaţă se pune pe picioare şi  funcţionează. Altfel nu înţeleg nimic şi frânează dezvolatarea.

    Se spune ca întreprinderea capitalistă este după unii, o vacă de muls, după alţii un tigru fioros care ar trebui împuşcat, iar după alţii un armasar care trage tot atelajul. Unde sunt sindicatele?

    România este pe piaţa internaţională a muncii. Până în 2014, inclusiv, fluctuaţia de persoanl al Lemet a fost de 6%. În 2015 a crescut foarte mult. Toţi angajaţii care au părăsit firma au plecat în Anglia şi Germania. Asta e tendinţa. Noi facem acţiuni pentru a stabiliza personalul şi pentru a deveni angajator recunoscut, respecat şi dorit de oameni care vor sa lucreze în România.

    Dacă vorbim de economie de piaţă şi de piaţa muncii să nu ocolim înţelegerea normală, după părerea mea, munca se vine şi se cumpără, sistemul de valori sociale face ca percepţia despre muncă să difere de la generaţie la generaţie, de la persoană la persoană.

    Muca este sursa de venituri de satisfacţii, poate duce la creşterea statutului social şi implinirea necesităţilor vieţii.

    Ce e de facut? „Marketing” intern în fecare organizaţie, dar şi la nivel naţional.

    Există un mare adevăr. Nu vom putea fi niciodată ce am putea deveni fără presiune, fără tensiune şi fără disciplină. mare parte din cei care pleacă să lucreze în alte ţări nu cosimt acest adevăr în România, dar sunt obligaţi să-l respecte în altă ţară ediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” mai spune Alexandru Rizea.