BusinessMagazin

Tag: DNA

  • Zegrean: Solicitarea arestării nu schimbă situaţia lui Toni Greblă. Sper să nu ajung în situaţia lui

    “Solicitarea arestării nu schimbă situaţia pentru că, numai în ca cazul în care va fi trimis în judecată, el va fi suspendat din funcţia de judecător. (…) Nu avem nicio posibilitate. Am discutat cu colegii şi acum, am analizat, nu avem ce să facem noi. Soluţia este până la urmă la dumnealui dacă îşi dă demisia sau nu şi-o dă“, a le-a declarat Zegrean jurnaliştilor, la ieşirea din sediul CC.

    Preşedintele CC a mai spus că Toni Greblă nu şi-a anunţat intenţia de a demisiona şi că a discutat cu acesta care i-a spus că este uimit şi că nu a făcut faptele de care îl acuză procurorii.

    “Dacă aş şti ce a făcut, dacă aş fi în eu în situaţia lui, aş putea să vă spun ce aş face, dar nu sunt în siutaţia lui şi sper nici să nu ajung”, a completat Zegrean.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    Totodată, marţi, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Toni Greblă mai este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • Detalii din dosarul judecătorului de la Curtea Constituţională. Greblă către directorul CE Oltenia: O să am grijă să fii terminat

    Laurenţiu Ciurel le-a povestit procurorilor anticorupţie că, în 2008, Toni Greblă i-a reproşat faptul că nu este de acord cu compensarea propusă de o firmă a lui Ion Bîrcină, care avea o datorie iniţială de 10 milione de lei la CE Oltenia şi ulterior de aproape 6,3 milioane de lei, se arată în referatul prin care DNA solicită avizarea arestării judecătorului constituţional.

    Compensarea susţinută de Greblă privea “stingerea creanţei cu un teren supraevaluat şi aparatură electronică inutilă societăţii”.

    “Urmarea refuzului explicit, în anul 2013, Toni Greblă, pe holurile prefecturii Gorj, s-a întâlnit cu Laurenţiu Ciurel, pe care l-a ameninţat în mod direct“, conform referatului DNA.

    Astfel, Ciurel a povestit cum, la acea întâlnire de la Prefectura Gorj, au fost prezenţi toţi parlamentarii din judeţ, întâlnirea fiind convocată de directorul CEO, după ce Toni Greblă a spus într-o conferinţă de presă că CEO va intra în insolvenţă în următoarele două luni.

    “Am considerat această declaraţie iresponsabilă, în contextul în care complexul era la început de drum şi avea mari probleme cu băncile. Practic, declaraţia lui Toni Greblă decredibiliza noul proiect Complexul Energetic Oltenia, abia creat. În acest context, a fost prezent şi Toni Greblă, alături de alţi parlamentari de Gorj şi alte oficialităţi ale judeţului. În fapt, în timpul şedinţei m-am contrazis cu Toni Greblă, una dintre contraziceri privind rolul liderului de sindicat Condescu Marin, care era susţinut în mod public de Toni Greblă. Eu îi reproşam lui Condescu amestecul în activitatea administraţiei şi presiunea continuă de a pune directori în tot felul de funcţii sau alte persoane”, a spus Laurenţiu Ciurel în faţa procurorilor.

    La un moment dat, susţine directorul CE Oltenia, şi el şi Toni Greblă au părăsit sala şi s-au reîntâlnit pe holul Prefecturii Gorj.

    “Foarte nervos, Toni Greblă mi-a spus textual, citez din memorie, “oameni ca tine n-o să-i uit niciodată şi o să am grijă să fii terminat!“. I-am răspuns: “Aveţi intenţia să mă ameninţaţi direct?“, la care Toni Greblă mi-a spus: “Nu este o ameninţare, este doar un avertisment!”. Între cele două momente (respectiv momentul de refuz al compensării susţinute de Toni Greblă şi momentul ameninţării mele pe holul prefecturii) există o strânsă legătură, în opinia mea”, conform declaraţiei citate.

    Mai mult decât atât, Laurenţiu Ciurel, le-a zis anchetatorilor, că, între 2009 şi 2012, a fost nevoit să plece din sistemul energetic de stat către domeniul privat deoarece “nu era agreat de Toni Greblă şi Condescu Marin, “cei doi practic controlând numirile în funcţie ale tuturor directorilor din sistemul energetic şi minier”.

    “Era de notorietate faptul că asocierea Condescu Marin – Toni Greblă făcea numirile acestor directori în biroul de parlamentar al lui Toni Greblă“, a spus Ciurel.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    Potrivit referatului, procurorii au extins acuzaţiile în cazul judecătorului constituţional şi cer avizarea arestării sale şi pentru favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.

    Potrivit anchetatorilor, jurdcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare”.

    Procurorii mai spun că activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    Toni Greblă mai este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

    Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă lui Greblă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

  • Greblă, acuzat şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea de informaţii nedestinate publicităţii

    Procurorii DNA în acuză pe Toni Greblă, pe lângă săvârşirea infracţiunile de trafic de influenţă, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, şi de favorizarea făptuitorului şi folosirea în orice mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este folosită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

    Potrivit anchetatorilor, judcătorul de la Curtea Constituţională, în cadrul unei întâlniri directe cu patronul Ultex, Vasile Niţescu, suspect într-o cauză penală aflată în instrumentare la DNA, “i-a întărit convingerea că, în cazul în care ancheta va reprezenta un pericol pentru acesta din urmă, va afla acest lucru şi îi va comunica, lăsându-l să creadă că are influenţă pentru a obţine aceste informaţii de la organele judiciare“.

    “Pornind de la întâlnirea din 2 octombrie 2014 dintre numitul Niţescu Vasile, judecătorul de Curte Constituţională Toni Greblă şi omul de afaceri Prundianu Mihai, pe parcursul căreia judecătorul i-ar fi promis lui Niţescu Vasile (care avea calitatea de suspect într-o cauză penală) că, în cazul în care din ancheta desfăşurată în acea cauză ar rezulta «un pericol», va afla acel lucru şi i-l va spune: «Dacă e un pericol, îţi aflu, îţi spun eu» “, reiese din referatul procurorilor anticorupţie, transmis Senatului, cu solicitarea de avizare a arestării preventive a lui Greblă.

    Potrivit documentului citat, activitatea “continuă şi neîntreruptă” a lui Toni Greblă denotă “stăruinţa infracţională a acestuia în a obţine foloase necuvenite din promisiunea traficării influenţei pe lângă diferiţi funcţionari publici în favoarea intereselor economice ale societăţilor economice controlate de Bîrcină Ion şi prin efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia”. Procurorii susţin că judecătorul CC a încercat prin toate mijloacele să ascundă interesele sale reale, trecând chiar şi peste obligaţia de a depune “o declaraţie de avere şi de interese conformă cu realitatea”.

    “Pentru judecătorul Toni Greblă nu are niciun fel de relevanţă faptul că exercită la Curte Constituţională una din funcţiile cele mai importante pentru apărarea valorilor democraţiei, statului de drept, drepturilor şi obligaţiilor fundamentale ale omului, acesta fiind şi motivul pentru care, în aprecierea noastră, nu şi-a schimbat deloc comportamentul şi interesul de a se îmbogăţi fără justă cauză”, potrivit referatului DNA.

    Procurorii DNA au cerut, marţi, aviz de la Senat pentru arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a lui Toni Greblă, judecător la Curtea Constituţională, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie.

    “Nu mă aşteptam să se întâmple acest lucru. Credeam că voi avea parte de o urmărire penală echitabilă şi fără excese. Dar cum suntem într-o campanie permanentă, trebuie să existe şi pagube colaterale”, a spus Toni Greblă, pentru MEDIAFAX.

    Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a fost trimisă procurorului general al României, care urmează să sesizeze Biroul Permanent al Senatului, pentru a putea fi declanşate procedurile de arestare şi trimitere în juecată a lui Toni Greblă.

    Judecătorul constituţional Toni Greblă este urmărit penal pentru trafic de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii de bani sau bunuri necuvenite. Acuzaţiile i-au fost aduse la cunoştinţă în 22 ianuarie, când a fost dus de anchetatori cu mandat la Direcţia Naţională Anticorupţie. Toni Greblă a intrat în concediu de odihnă din 27 ianuarie, după ce cazul său a fost discutat la Curtea Constituţională.

    În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Ion Bîrcină, finul lui Toni Greblă şi administratorul mai multor firme, deputatul PSD Iulian Iancu, membru în Consilul Naţional al PSD, Horia Hăhăianu, director la Transelectrica, omul de afaceri din Moldova Victor Dolghi şi generalul în rezervă Constantin Bartolomeu Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române -1880.

    Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010 – 2015, Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la CC) şi ulterior judecător la CC, a pretins şi primit de la Ion Bîrcină, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele: în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreţinerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5 (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro; în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de afaceri; în 2.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare); în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe.

    “Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.)”, susţin procurorii anticorupţie.

    DNA mai spune că, începând din august 2014, Toni Greblă Toni a făcut demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între finul său, Ion Bîrcină, un cetăţean turc, Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu. Cetăţeanul turc este, conform unor documente din dosar, omul de afaceri Corekci Sevket.

    Cei cinci ar fi constituit un grup infracţional organizat pentru a exporta, prin Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusia, în ciuda embargoului institutit de aceasta pentru marfa din UE.

  • DNA: Zece companii de stat au sponsorizat Gala Bute în urma intervenţiei fostului ministru Ion Ariton

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere aviz de la Senat pentru urmărirea penală a fostului ministru al Economiei Ion Ariton, în dosarul “Gala Bute”, în care este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    “În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica S.A., Transelectrica S.A., Nuclearelectrica S.A., S.N.T.G.N. Transgaz S.A., Complexul Energetic Turceni S.A., Complexul Energetic Rovinari S.A., S.N.G.N. Romgaz S.A., Oil Terminal S.A., IAR Ghimbav S.A. şi Societatea Naţională a Apelor Minerale S.A.) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, arată DNA în referatul cauzei, transmis procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea sesizării Senatului pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale.

    Anchetatorii au precizat că evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, astfel că sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea 32/1994. Potrivit articolului 3 alineatul 2 din actul normativ, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

    “Deşi beneficiarul real al sponsorizărilor a fost SC Europlus Computers SRL (care deţinea exclusivitatea organizării şi care a încasat toate veniturile galei), a fost folosită Federaţia Română de Box pentru a evita dispoziţiile imperative ale Legii nr. 32/1994 şi a crea aparenţa că este susţinută activitatea unei persoane juridice fără scop patrimonial. În acest context, suma totală de 1.742.830 RON care ar fi făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate”, arată DNA.

    Procurorii susţin că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei fostului ministru Ion Ariton, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat.

    “Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea galei era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel”, a precizat DNA.

    Anchetatorii îl acuză pe Ion Ariton şi că şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivate din funcţiile de ministru al Economiei, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid aflat la acel moment la guvernare, pentru a determina reprezentanţii companiilor să sponsorizeze Gala Bute.

    “Ministerul Economiei este o persoană juridică fără scop patrimonial, iar companiile respective se aflau în subordinea acestuia. Totodată, funcţia de conducere deţinută în cadrul partidului aflat la guvernare permitea influenţarea numirii directorilor companiilor cu capital majoritar de stat. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 lei în patrimoniul SC Europlus Computers SRL”, a mai arătat DNA în referatul cauzei.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a fostului ministru al Dezvoltării Elena Udrea.

    Potrivit procurorilor, Elena Udrea a luat decizia organizării Galei Bute, în urma unor discuţii cu Rudel Obreja şi le-a cerut subordonaţilor săi de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului să găsească soluţii de încheiere a contractului privind finanţarea evenimentului, urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute.

    Procurorii DNA fac luni 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că se fac percheziţii la fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, la primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriţă, la Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT şi la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

    Opt persoane vor fi duse la audieri la sediul central al DNA, printre care şi Obreja, Lungu, Gărdean şi Resmeriţă.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

    Astfel, şeful procurorului de caz apreciază că “soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prev. de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare rap. la 248 C.p.”, respectiv pentru abuz în serviciu.

    Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”.

     

  • DNA cere aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Elena Udrea şi Ion Ariton

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, în cererea de avizare a urmăririi penale a deputatului Elenei Udrea, că aceasta este suspectată de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi  folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis, luni, procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Elena Gabriela Udrea, care în perioada în care se presupune că a săvârşit faptele a îndeplinit funcţia de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, a precizat DNA, într-un comunicat de presă.

    “Faptele au legătură cu atribuirea şi folosirea, presupus ilegale, a fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 2010 – 2012”, potrivit DNA.

    De asemenea, şeful DNA a a transmis procurorului general al României referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Ion Ariton, care în perioada în care ar fi săvârşit faptele era ministru al Economiei.

    Ariton este suspectat de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    “În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi  Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute”, a precizat DNA.

    Cererile de avizare a urmăririi penale a foştii miniştri Elena Udrea (PMP) şi Ion Ariton (PDL) au fost formulate în cadrul dosarului “Gala Bute”, în care luni anchetatorii fac 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la persoane suspectate de fapte de corupţie, în dosarul “Gala Bute”.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că se fac percheziţii la fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, la primarul din Lupeni – Hunedoara, Cornel Resmeriţă, la Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în perioada în care aceasta a fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, la Gheorghe Nastasia, fost secretarul general al MDRT şi la omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA.

    Opt persoane vor fi duse la audieri la sediul central al DNA, printre care şi Obreja, Lungu, Gărdean şi Resmeriţă.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, în dosarul “Gala Bute” sunt noi infracţiuni de corupţie care vizează foşti angajaţi ai Ministerului Dezvoltării din perioada în care instituţia a fost condusă de Elena Udrea. Anchetatorii suspectează că s-ar fi fraudat fondurile Ministerului Dezvoltării, în perioada mandatului Elenei Udrea, pentru a fi trecute în patrimoniul lui Rudel Obreja şi pentru ca acesta să obţină un credit de la BRD.

    Omul de afaceri Adrian Gărdean, care controlează SC Termogaz Company SA, este suspectat că a transferat în contul SC Europlus Computers SRL sumele de 900.000 de lei, la 28 decembrie 2011 şi 2,1 milioane de lei, la 29 decembrie 2011.

    “Pentru a justifica aceste plăţi, între cele două societăţi comerciale s-a încheiat un contract de publicitate având ca obiect prestarea de servicii cu ocazia galelor de box ce urmau să fie organizate de Oreja Rudel”, se arată în documentele citate.

    Anchetatorii fac percheziţii şi la mai multe firme, printre care SC Termogaz Company din Haţeg, judeţul Hunedoara, SC Rogard Coom Impex SRL din Haţeg, SC Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina, au precizat sursele judiciare.

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

    Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”.

    În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, document obţinut de MEDIAFAX, a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box “Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.

    În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect “Promovarea brandului turistic al României”. Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp – Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT “şi-a însuşit-o”.

    DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arăta, în aprilie 2012, că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat Gala Bute, nu la activitatea ministerului.

  • Percheziţii DNA în dosarul “Gala Bute”, la Rudel Obreja şi la alte persoane şi firme

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că în această cauză se fac cercetări care vizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, în cadrul unor proceduri de achiziţie, prin programe finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene.

    Procurorii fac 18 percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Prahova, Hunedoara şi Gorj, la sediile mai multor firme şi la locuinţele unor persoane, a precizat DNA.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că percheziţiile sunt făcute în dosarul “Gala Bute”, iar printre locuinţele percheziţionate este şi apartamentul fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, din Sectorul 2 al Capitalei.

    Potrivit surselor citate, anchetatorii fac percheziţii şi la locuinţa primarului din Lupeni, judeţul Hunedoara, Cornel Resmeriţă, precum şi în Ilfov – la locuinţele lui Ştefan Lungu (Corbeanca) şi Adrian Gărdean (Snagov), Hunedoara – la Miron Lupulescu (Haţeg) şi Prahova – la Gheorghe Nastasia (Buşteni).

    Tot în judeţul Hunedoara sunt percheziţii la firmele Termogaz Company din Haţeg, Rogard Coom Impex SRL, tot din Haţeg, Consmin SA din Petroşani şi Last Time Studio SRL din Câmpina, au precizat sursele judiciare.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    În dosarul “Gala Bute”, prin rechizitoriului din 6 noiembrie 2013, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, pentru fapte corupţie, precum şi scoaterea de sub urmărire penală sau neînceperea urmăririi penale, după caz, faţă de reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerului Economiei, companiilor naţionale şi ai Federaţiei Române de Box implicaţi în săvârşirea faptelor din acest dosar.

    În decembrie 2013, procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA a infirmat acest rechizitoriu, considerând că este nelegal în privinţa soluţiei de neurmărire dispuse cu privire la funcţionarii implicaţi, dar şi a calificării faptelor reţinute în sarcina lui Obreja.

    Astfel, şeful procurorului de caz apreciază că “soluţia de neurmărire cu privire la Ariton Ion şi la reprezentanţii companiilor naţionale care au sponsorizat Federaţia Română de Box este greşită, fiind necesară continuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunilor prev. de art. 13, indice 2, din Legea nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare rap. la 248 C.p.”, respectiv pentru abuz în serviciu.

    Din actele cauzei rezultă că Ion Ariton, folosindu-şi autoritatea derivată din funcţia de ministru al Economiei, i-a determinat pe directorii celor 10 companii naţionale să încheie contractele de sponsorizare, împrejurare de natură să atragă tragerea sa la răspundere penală pentru instigare la infracţiunile menţionate anterior, mai susţine şeful procurorului de caz.

    În privinţa lui Rudel Obraj, în aceeaşi ordonanţă se arată că faptele reţinute în sarcina acestuia au fost calificate în mod greşit, fiind necesară efectuarea urmăririi penale cu privire la săvârşirea de către acesta a infracţiunilor de complicitate la infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial.

    În acest dosar, au fost audiaţi de procurorii anticorupţie, printre alţii, fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al FRB Rudel Obreja, fostul antrenor al lotului naţional de box Titi Tudor, Fănel Trandafir, antrenorul lotului naţional de box feminin, Adrian Lăcătuş, şi alţi oameni din lumea boxului românesc, în legătură cu organizarea Galei de box profesionist “Campion pentru România” de către firma fostului preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, în cadrul căreia a avut loc şi meciul dintre Lucian Bute şi francezul Jean-Paul Mendy, care s-a desfăşurat pe 9 iulie 2011, la Romexpo.

    Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) a sesizat DNA, în aprilie 2012, în legătură cu posibile acte de corupţie şi alte fapte penale comise în principal de Rudel Obreja, în contextul organizării galei “Campion pentru România”.

    În nota de control întocmită de inspectorii DLAF şi înaintată DNA, document obţinut de MEDIAFAX, a fost descris modul în care Rudel Obreja, atunci preşedinte al FRB, a dat dreptul de exclusivitate în organizarea galei de box “Campion pentru România” unei firme care îi aparţinea tot lui.

    În baza acestui contract de exclusivitate, firma lui Obreja, Europlus Computers SRL, a obţinut, prin negociere directă de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus la acel moment de Elena Udrea, un contract de 10.175.168 de lei, având ca obiect “Promovarea brandului turistic al României”. Valoarea a fost stabilită în baza unui studiu întocmit de The AdComp – Divizia de Publicitate SRL, la comanda Europlus Computers, valoare pe care MDRT “şi-a însuşit-o”.

    DLAF a ajuns la concluzia că MDRT a încheiat contractul cu firma lui Obreja în baza exclusivităţii pe care aceasta o primise de la Federaţia de Box condusă tot de el.

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arăta, în aprilie 2012, că sesizările DLAF către DNA se referă strict la activitatea societăţii comerciale care a organizat Gala Bute, nu la activitatea ministerului.

  • Avocat: Alina Bica nu a făcut niciun denunţ. Nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită

    “Dosarul nou este format din trei disjungeri, făcute din şirul nenumărat de disjungeri din primul dosar, cele trei disjungeri au fost conexate într-un nou dosar de urmărire penală. Doamna Bica a dat o declaraţie referitoare la toate faptele care i se impută, asta nu înseamnă că a făcut vreun denunţ. Reiterez, doamna Bica nu a făcut niciun denunţ”, a spus avocata Laura Voicu.

    Ea a precizat că Alina Bica nu a recunoscut acuzaţiile şi a arătat în declaraţie că nu a săvârşit faptele pentru care este învinovăţită.

    Laura Voicu a mai spus că în noul dosar sunt disjungerile despre care se ştia şi care trebuia să se materializeze într-un fel sau altul. Ea a precizat că nu poate să spună cine a făcut denunţul, pentru că dosarul este în faza de urmărire penală şi nu are voie să divulge informaţii, în acest moment.

    Întrebată dacă sunt vizate în noul dosar şi acuzaţiile că Alina Bica ar fi primit bani de la omul de afaceri Ioan Niculae, avocata Laura Voicu a spus că acestea nu au nicio legătură cu noua cauză. Ea a precizat că, în legătură cu aceste informaţii, deocamdată nu se fac cercetări.

    În acest dosar, disjuns din cel privind despăgubirea pentru un teren supraevaluat, joi au fost reţinuţi Alin Cocoş, fiul lui Dorin Cocoş, preşedintele PDL Bucureşti, Adriean Videanu, şi Florentin Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica. Procurorii urmează să ceară instanţei supreme arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul în care este judecată pentru despăgubirea ilegală.

    Şi omul de afaceri Dorin Cocoş a fost dus vineri din arestul Poliţiei Capitalei la DNA pentru a da declaraţii în acest dosar, fiind audiat mai bine de două ore.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

    Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire, spun procurorii.

    În schimbul influenţei realizate, Alina Bica ar fi primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela”.

    În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, “iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)”.

    În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa”, tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

    Marţi a fost audiată în acest dosar şi Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-ar fi facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri Ioan Niculae, iar prin intervenţiile sale în sprijinul firmei Interagro ar fi fost pus în pericol sistemul energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

  • Alin Cocoş, reţinut de procurorii DNA, într-un dosar al Alinei Bica

    Procurorii vor cere vineri la instanţa supremă arestarea preventivă a celor trei, dar şi a Alinei Bica, aflată deja în arest în dosarul privind despăgubirea ilegală a unui teren.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Alin Cocoş este cercetat pentru dare de mită şi trafic de influenţă, Adriean Videanu, pentru complicitate la abuz în serviciu, iar Florentin Mihăilescu, pentru complicitate la luare de mită.

    În cauză, a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de Alina Bica, pentru luare de mită (două infracţiuni), abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (două infracţiuni) şi favorizarea făptuitorului.

     

    Potrivit anchetatorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din care a făcut parte printre alţii şi Alina Bica, a aprobat raportul de evaluare prin care valoarea unui teren în suprafaţă de 130.535 mp (peste 13 hectare) a fost stabilită la suma de 377.282.300 de lei. Beneficiarul drepturilor litigioase, motivat şi de valoarea uriaşă a sumei pe care urma să o primească, a acceptat solicitarea inculpatului Cocoş Alin de a cesiona 25% din drepturile de despăgubire la trei persoane, indicate de acesta, în schimbul susţinerii cauzei sale la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

    În acest demers, s-a implicat şi Florentin Mihăilescu, un apropiat al lui Alin Cocoş, care a intermediat relaţia cu Bica, pentru rezolvarea favorabilă a dosarului de despăgubire respectiv, spun procurorii.

    În schimbul influenţei realizate, Alina Bica a primit o cotă parte, egală cu a lui Mihăilescu, dintr-un teren situat în localitatea Snagov, judeţul Ilfov, în suprafaţă de 4.425 metri pătraţi, ce aparţinea unei rude a lui Alin Cocoş.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    În rechizitoriu procurorilor, este redată declaraţia unui fost consilier ANRP, care susţine că l-a “văzut pe Alin Cocoş în cadrul instituţiei în biroul lui Diacomatu Sergiu Ionuţ (membru în comisie, n.r.), unde stătea cu picioarele pe masă”, precum şi faptul că a aflat că Alin Cocoş este beneficiar al unor dosare de despăgubire.

    Potrivit unor documente ale DNA, publicate de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul său la sfârşitul anului trecut, procurorii fac cercetări într-un nou dosar ce o priveşte pe Alina Bica, disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    În acest dosar, Alina Bica este acuzată că ar fi primit o cotă-parte dintr-un teren în Snagov, aparţinând primei soţii a lui Dorin Cocoş, Olguţa Chiriac, iar omul de afaceri, fiul său Alin Cocoş şi Elena Udrea ar fi primit bani, în urma implicării în despăgubirea lui Gheorghe Stelian pentru terenul supraevaluat.

    Conform ordonanţei de disjungere a cauzei, după atribuirea valorii terenului, de către expertul evaluator Emil Nuţu şi înainte de aprobarea raportului de către comisia din ANRP, Gheorghe Stelian a cesionat cote-parte din teren către oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici şi Gabriel Gheorghe, “scopul urmărit prin această cesiune fiind mijlocirea de către cedenţi” a legăturii cu membrii comisiei “prin intermediul lui Cocoş Dorin, Cocoş Alin (fiul lui Dorin Cocoş, n.r.) şi Udrea Elena Gabriela”.

    În urma acordării despăgubirii pentru teren, acţiunile obţinute la Fondul Proprietatea au fost tranzacţionate, “iar o parte din bani au fost direcţionati către membrii familiei Cocoş (Cocoş Dorin, Cocoş Alin şi Udrea Elena Gabriela)”.

    În urma implicării Alinei Bica în acest caz, fosta şefă a DIICOT a primit, “fără a plăti contravaloarea, o cotă parte dintr-un teren situat la Snagov, în suprafaţă de 4.425 de metri pătraţi, aparţinând numitei Chiriac Olguţa”, tranzacţia imobiliară fiind făcută prin interpuşi, conform documentului citat.

    Alin Cocoş a fost chemat şi marţi la DNA pentru a fi audiat de în acest dosar. Tot marţi a venit la audieri mama lui Alin Cocoş, Olguţa Chiriac.

    Videanu este acuzat de complicitate la abuz în serviciu, după ce Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale acestuia, dispus de procurorul care instrumenta un dosar al lui Videanu.

    Astfel, arată procurorii, Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acţiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse şi sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a şi întâmplat.

    În acel dosar instrumentat de DIICOT, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11.000.000 de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.

    Procurorii mai arată în comunicat că, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor unui inculpat, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

    Pentru sprijinul acordat în scopul arătat mai sus, Bica, pe lângă unele beneficii financiare, i-a solicitat persoanei respective să-l angajeze pe Florentin Mihăilescu (fostul său consilier) la una dintre firmele sale. Acestuia din urmă i s-a acordat, de către inculpatul interesat de demersurile Alinei Bica, beneficiul unui card bancar în care îi erau virate diferite sume de bani.

    Potrivit unor surse, în acest caz, Alina Bica ar fi primit mită de la omul de afaceri Ovidiu Tender, care era judecat în dosarul Carom, întocmit chiar de fosta şefă a DIICOT.

    Astfel, Tender ar fi apelat la doi dintre consilierii Alinei Bica, Florentin Mihăilescu şi judecătorul Mihail Udroiu, pentru a fi consiliat în sensul formulării unei apărări favorabile în dosarul Carom. În schimbul ajutorului, Tender le-ar fi dat lui Mihăilescu şi Bica un teren, fostul ofiţer de Poliţie judiciară primind şi bani pe card. În cele din urmă, în decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

  • Kovesi: Numărul poliţiştilor cu funcţii de conducere cercetaţi de DNA a crescut în 2014

    Pe de altă parte, Kovesi a apreciat sprijinul pe care angajaţii Poliţiei Române l-au acordat procurorilor DNA în dosarele în care au fost investigaţi poliţişti suspectaţi de acte de corupţie.

    “Pot să spun că şi DNA a avut procurori care au fost arestaţi pentru fapte de corupţie, poliţişti arestaţi pentru fapte de corupţie, dar este este foarte important că aceste fapte au fost identificate şi cred că se impune să analizăm cu mare atenţie cauzele care au dus la apariţia acestui fenomen, dar şi vulnerabilităţile”, a mai spus şefa DNA.

    Codruţa Kovesi a menţionat, cu acelaşi prilej, că “una dintre vulnerabilităţile identificate” a fost apropierea ofiţerilor care fac obiectul dosarelor penale cu diferite persoane din mediul politic, dar şi din rândul oamenilor de afaceri investigaţi de poliţişti.

    Procurorul şef al DNA a explicat că meseria de poliţist nu presupune numai drepturi, ci şi restricţii, iar una dintre aceste restricţii este păstrarea distanţei faţă de mediul politic, în aşa fel încât poliţistul “să facă ceea ce este corect şi în interesul instituţiei”.

    Oficiali din DNA au precizat, pentru MEDIAFAX, că peste 80 de poliţişti sunt cercetaţi în dosare deschise anul trecut de procurorii anticorupţie.

  • Elena Udrea, dusă cu mandat la DNA, unde a stat mai mult de 4 ore: Nu puteam să declar ceva ce aparţinea fostului soţ dacă el nu mi-a spus – FOTO

    UPDATE 16:00 – Elena Udrea a ieşit de la audieri: Nu puteam să declar ceva ce aparţinea fostului soţ dacă el nu mi-a spus

    Preşedintele PMP, Elena Udrea, a declarat joi după-amiază, la ieşirea de la DNA, unde a stat mai mult de patru ore, că nu putea să menţioneze, în declaraţia de avere, ceva ce aparţinea fostului soţ, respectiv lui Dorin Cocoş, dacă acesta nu îi spunea.

    “Să fie întrebat domnul Cocoş”, a adăugat ea, după ce a fost întrebată în legătură cu acuzaţiile de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, care ar fi motivele chemării sale la DNA.

    Udrea le-a mai spus jurnaliştilor, la ieşirea din sediul central al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), că nu le-a dat nicio declaraţie anchetatorilor, ea dorind ca înainte de asta să consulte dosarul.

    Preşedintele PMP nu a dorit să dea alte informaţii privind dosarul, pe motiv că acesta este în lucru.

    Pe de altă parte, întrebată dacă a văzut-o în sediul DNA pe fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Elena Udrea a răspuns că nu.

    UPDATE 12:45 – Kovesi: Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar mai vechi

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a declarat, joi, că Elena Udrea a fost citată pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp la DNA.

    “Este adevărat că a fost citată (Elena Udrea – n.r.), pentru a fi audiată într-un dosar care este înregistrat de mai mult timp în Direcţia Naţională Anticorupţie. Nu este un dosar nou”, a spus Kovesi.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că în acest moment nu pot fi date detalii cu privire la “calitatea procesuală” a Elenei Udrea.

    Declaraţia a fost făcută de Codruţa Kovesi la ieşirea din sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, unde a avut loc prezentarea bilanţului pentru anul 2014.

    UPDATE 12:20 – Fosta şefă a DIICOT Alina Bica, audiată la DNA

    Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost adusă, joi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), pentru a fi audiată, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    UPDATE 12:15 – Elena Udrea, acuzată de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, în dosarul Microsoft

    Preşedintele PMP, Elena Udrea, a fost pusă sub acuzare pentru spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, întrucât nu a menţionat împrumuturi acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, unei firme pe care acesta o deţine, împrumuturi despre care Udrea ar fi ştiut, întrucât încasa dividende.

    Potrivit unor documente ale procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obţinute de MEDIAFAX, Elena Gabriela Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să îşi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

    “Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.

    Anchetatorii au probe că Dorin Cocoş a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, iar sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni ar fi fost utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor.

    “Din declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014 rezultă că Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut de la Pescariu Dinu”, au mai scris procurorii în documntele citate.

    Potrivit Legii 656/2001, dobândirea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, constituie infracţiunea de spălare a banilor.

    Procurorii au precizat, în documentele citate, că în perioada 2009-2010, Dorin Cocoş a încheiat 16 contracte de împrumut cu SC Euro Hotels International Co SRL, în valoare totală de 544.000 de lei, toate fiind acordate pentru o perioadă de 11 luni.

    În acest context, procurorii prezintă şi acuzaţiile din dosarul Microsoft, arătând că, în 2009, Dorin Cocoş, în baza unei înţelegeri cu Gheorghe Ştefan şi cu Gabriel Sandu, ar fi pretins de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu nouă milioane de euro pentru el, 3.996.360 de euro pentru Ştefan şi 2,7 milioane de euro pentru Sandu. Banii ar fi fost ceruţi de Dorin Cocoş pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi, respectiv, din Ministerul Comunicaţiilor şi Ministerul de Finanţe, pentru a asigura firmelor susţinute de Florică adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009. Cocoş ar fi primit de la Florică, prin intermediul lui Pescariu, suma de nouă milioane de dolari.

    “Sumele de bani au fost transferate din contul D-CON.NET în contul Barringwood Investment Ltd, de unde suma de 3.996.360 euro a fost transferată în contul DD Land Oil Corporate LTD, suma de 2.700.000 euro în contul firmei Essim Partners C, iar suma de 9.000.000 de euro a fost remisă lui Dorin Cocoş. Disimularea banilor s-a făcut prin contracte fictive”, se mai arată în documentele citate.

    Anchetatorii susţin şi că din verificarea extraselor de cont rezultă că, în mai 2012, Dinu Pescariu a efectuat o plată în sumă de 2,5 milioane de euro către Gheorghe Stelian, persoană implicată în proiecte imobiliare împreună cu Dorin Cocoş.

    “În cursul anului 2010, o persoană din anturajul lui Gheorghe Stelian a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena Gabriel la BRD-Group Societe Generale SA”, au mai scris procurorii în documentele citate.

    Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    Elena Udrea a fost adusă la DNA de ofiţeri de poliţie, cu o maşină, în jurul orei 11.30.

    “În această dimineaţă, am fost invitată în persoană (a se citi «cu mandat») de procurori la DNA pentru a oferi lămuriri. Mă surprinde oarecum decizia lor de a proceda astfel având în vedere că m-am arătat în permanenţă dispusă să colaborez cu anchetatorii şi să lămuresc lucrurile pe care le cunosc în diversele speţe care se află în analiză. Evident că aşa voi şi proceda”, a scris Elena Udrea pe pagina sa de Facebook.

    Liderul PMP Elena Udrea, fosta soţie a omului de afaceri Dorin Cocoş, a scris luni pe Facebook, referindu-se la decizia privind arestul la domiciliu pentru Gabriel Sandu şi Nicolae Dumitru, cercetaţi în dosarul Microsoft, că “este grav ca s-a ajuns sa fii liber dacă spui orice despre oricine, sau despre cine trebuie, adică dacă faci acuzaţii la adresa cuiva, chiar nedovedite”.

    Udrea se declara surprinsă de “tăcerea presei” faţă de dezvăluirile lui Sandu, deşi acestea “răscolesc tot sistemul şi acuză nume mari precum Vasile Blaga, Roberta Anastase, Adriean Videanu, Radu Berceanu”.

    Udrea se mai arăta surprinsă de faptul că “dintr-un dosar prezentat la lansarea lui ca cel mai mare corupţie din Romania (…) au rămas doar doi vinovaţi, arestati preventiv chiar, Dorin Cocoş si Gheorghe Ştefan” şi că “în rest, toată lumea este bine, liberă să îşi petreacă vacanţele la soare ori să facă ce pofteşte, să fie Prim Ministru, cazul lui Victor Ponta, să fie europarlamentar, cazul Dan Nica, să fie senator, cazul Ecaterinei Andronescu”.

    Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, care a fost recent scos din arest preventiv şi plasat în arest la domiciliu, a fost la DNA, miercuri, pentru a da noi declaraţii în dosarul Microsoft, el fiind audiat şi zilele trecute de către procurorii anticorupţie, potrivit unor surse judiciare.

    Gabriel Sandu le-ar fi spus procurorilor că el a aflat, în prima parte a anului 2009, că pentru finanţarea PDL şi a campaniei electorale a partidului ar fi fost create mecanisme care colectau fonduri din companii înregistrate în jurisdicţii internaţionale, iar de aceste operaţiuni s-ar fi ocupat persoane bine pregătite şi de încredere, “care reprezintă interesele unor corporaţii”, declaraţiile fiind prezentate în documente citate de televiziunea Antena 3.

    “Până la finalul anului 2009, am aflat şi înţeles exact aceste mecanisme. Sunt reale, eficiente şi bine structurate, iar sursele fondurilor aproape exclusiv sunt bani publici obţinuţi prin metode ilegale”, le-ar fi spus Sandu procurorilor.

    “Personal, dar raportat la derularea acţiunilor electorale şi complexitatea lor, am executat mereu indicaţiile care mi-au fost transmise de la partid, PDL, iar următoarele persoane îmi comunicau destinaţiile utilizării banilor: Emil Boc, prim-ministru, Vasile Blaga, ministru şi şeful campaniei electorale, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, dar şi Alin Albu, trezorierul şi administratorul PDL, împreună cu staff-ul său”, ar fi declarat Gabriel Sandu în faţa procurorilor DNA.

    Conform sursei citate, imediat după numirea la Ministerul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu ar fi avut o discuţie atât cu persoanele din conducerea PDL pe plan naţional, cât şi cu şefii câtorva organizaţii judeţene ale partidului, între care George Scripcaru (PDL Braşov), Gheorghe Ştefan (PDL Neamţ), Florian Aurelian Popescu (PDL Dâmboviţa), Roberta Anastase (PDL Prahova) şi Cezar Preda (PDL Brăila).

    “Din discuţiile purtate s-a desprins ideea că trebuie să fiu foarte atent şi să le ascult sfaturile, ca pe anumite funcţii-cheie din minister să punem oameni de încredere şi să-i sprijinim, însă am realizat ulterior că aceste numiri vizau multiple funcţii din administraţia publică, dar şi parlamentari şi europarlamentari. Pentru asta aşteptările liderilor politici ai PDL era să sprijin campaniile electorale”, ar mai fi spus Sandu, conform documentelor citate de Antena 3.

    Astfel, potrivit sursei menţionate, toate cheltuielile şi obligaţiile cu acest scop ar fi fost făcute sub presiuni efectuate de conducerea PDL, respectiv de Emil Boc, Elena Udrea, Vasile Blaga, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Roberta Anastase, Alin Albu şi Gheorghe Ştefan.

    Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Emil Boc şi Vasile Blaga nu au fost citaţi, până în prezent, pentru a fi audiaţi în dosarul Microsoft, în care este pus sub învinuire Gabriel Sandu.

    De asemenea, DNA a arătat, într-un răspuns transmis la solicitarea MEDIAFAX, că Roberta Anastase, Radu Berceanu şi Adriean Videanu nu au nicio calitate procesuală în dosarul Microsoft.

    Sandu ar mai fi spus că asumarea acestor obligaţii viza condiţionarea pentru menţinerea sa în funcţia de ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Fostul ministru susţinea că Gheorghe Ştefan şi Dorin Cocoş i-ar fi oferit o variantă în rezolvarea deficitului, promiţând că-i vor garanta asigurarea din surse proprii, dar temporar, a contribuţiei sale la cele două campanii din anul 2009.

    “Îmi amintesc că fiecare îmi oferea un sprijin de aproximativ 2 milioane de euro. În schimb îmi solicitau să obţin semnăturile necesare aprobării HG nr. 460/2009, pentru aprobarea achiziţiei licenţelor Microsoft necesare în perioada 2009 – 2012, precum şi să obţin bugetarea aferentă derulării contractului”, ar mai fi spus Gabriel Sandu.

    Fostul ministru ar fi adăugat că întrucât erau de onorat obligaţii financiare încă din anul 2009, suma respectivă s-a distribuit în trei părţi. Prima parte ar fi fost obligaţiile restante, inclusiv compensări ale unor împrumuturi şi cheltuieli aferente campaniei din anul 2008 şi a celor parlamentare. Cea de-a doua parte ar fi reprezentat obligaţii pentru europarlamentarele din mai – iunie 2009, în timp ce partea a treia au fost obligaţii pentru campania prezidenţială din 2009, “poate cea mai scumpă dintre toate, deoarece sumele de bani s-au distribuit atât pentru campania proprie a preşedintelui Traian Băsescu, cât şi pe cea a PDL-ului pentru Preşedinte”, ar mai fi spus Sandu.

    Potrivit informaţiilor apărute în presă, Gabriel Sandu le-ar fi declarat anchetatorilor, în susţinerea solicitării sale de plasare în arest la domiciliu, că pe întreaga durată a mandatului său de ministru al Comunicaţiilor ar fi finanţat lunar PDL cu sume însumând aproximativ 300.000 de euro.

    El ar mai fi susţinut că i-ar fi înmânat aceşti bani direct şefului său, premierul de la acea vreme Emil Boc.

    Gabriel Sandu se află, începând din 25 ianuarie, în arest la domiciliu. Măsura arestului preventiv a fost înlocuită după ce Sandu le-ar fi oferit anchetatorilor mai multe informaţii.

    În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani. Instanţa supremă a dispus arestarea lor preventivă în 29 octombrie, ulterior mandatele de arestare fiind prelungite.

    Potrivit DNA, Dorin Cocoş a cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    Omul de afaceri Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, a cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft, susţin anchetatorii.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.