BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Deputatul PSD Miron Mitrea a demisionat din Parlament

    Preşedintele Camerei Valeriu Zgonea a citit în plen demisia lui Miron Mitrea începând cu data de 2 februarie.

    Miron Mitrea le-a spus, în plen, parlamentarilor, după anunţul demisiei sale din funcţia de deputat, că a fost o onoare pentru el să activeze mai mult de 18 ani în Parlament şi le-a mulţumit pentru colegialitate, urându-le sănătate şi un an bun.

    “A fost pentru mine o onoare ca mai mult de 18 ani să activez în Parlament şi a fost o mare plăcere şi bucurie să lucrez cu dumneavoastră, dar şi cu mulţi alţi colegi care, din păcate, astăzi nu mai sunt cu noi. Vreu să vă mulţumesc pentru colegialitatea pe care mi-aţi arătat-o şi vă urez multă sănătate şi să aveţi un an bun”, a spus Mitrea, care a fost primit cu aplauze.

    Camera urmează să voteze un proiect de hotărâre de vacantare a locului de deputat a lui Miron Mitrea.

    În 14 decembrie Miron Mitrea a confirmat demisia din PSD şi din Parlament, anunţată în şedinţa Comitetului Executiv al PSD, refuzând să menţioneze explicit care sunt motivele gestului său de a se retrage din politică.

    “Intrarea şi ieşirea din politică sunt chestiuni personale. Deci am decis că mă retrag din politică şi sigur, nu pot să rămân în partid sau în Parlament”, a spus atunci Miron Mitrea.

    Mitrea a refuzat să declare care sunt motivele retragerii sale din politică, susţinând că nu vrea să facă “spectacol”.

  • Preşedintele şi directorul general de la Eurobank, care controlează Bancpost, au demisionat

    Preşedintele Panayotis Aristidis Thomopoulos şi directorul general Christos Megalou vor fi înlocuiţi cu directorul adjunct Nikolaos Karamouzis şi, respectiv, managerul general Fokion Karavias.

    Decizia de a demisiona vine după ce vicepremierul grec Yannis Dragasakis s-a întâlnit vineri cu acţionarii Eurobank pentru a discuta despre viitorul băncii, relatează Reuters.

    Totuşi, Dragasakis a afirmat că schimbarea de la nivelul conducerii băncii nu a fost determinată de o hotărâre a noului guvern de la Atena.

    “Din ce am auzit, cei doi au avut iniţiativa de schimba conducerea băncii, acţiune pe care o salutăm”, a declarat Dragasakis.

    De altfel, Megalou a motivat decizia de a demisiona prin faptul că a acceptat un post de consilier la compania canadiană Fairfax Financial, care deţine o participaţie de 13,6% la Eurobank.

    Cel mai mare acţionar al băncii este Fondul elen pentru stabilitate financiară, cu o participaţie de 35%.

    În România, Eurobank controlează Bancpost, ERB Retail Services IFN, ERB Leasing IFN, Eurobank Finance, Eurobank Securities, Eurobank Property Services, Eliade Tower (55,94%), IMO Property Investments Bucureşti, IMO – II Property Investments, EFG IT Shares Services, EFG Eurolife Asigurări Generale, EFG Eurolife Asigurări de Viaţă, Retail Development (55,94%) şi Seferco Development.

    Eurobank a constituit în trimestrul al treilea al anului trecut provizioane pentru credite neperformante în România în valoare de 104 milioane de euro, iar pierderile la nouă luni au atins 92,5 milioane de euro.

  • CEO-ul McDonald’s plăteşte cu funcţia pentru rezultatele catastrofale ale companiei

    McDonald’s a avut în 2014, în Statele Unite, cele mai proaste rezultate din ultimii 12 ani, iar acest lucru a dus la demiterea CEO-ului Don Thompson.

    Acesta preluase mandatul în 2012, însă nu a reuşit să rezolve numeroasele probleme cu care se confruntă lanţul de restaurante. Trimestrul patru din 2014 a fost al cincilea consecutiv în care McDonald’s a înregistrat scăderi în Statele Unite.

    Locul lui Thompson va fi luat de Steve Easterbrook, actualul chief brand officer al companiei. “Cu astfel de rezultate, era evidentă nevoia de schimbare”, a declarat Will Slabaugh, analist la Stephens Inc., citat de Bloomberg.

    Acţiunile McDonald’s au înregistrat o creştere de 3,5% ca urmare a anunţului. Compania, care deţine peste 36.000 de locaţii la nivel global, nu a mai înregistrat creşteri pe piaţa din SUA din octombrie 2013.

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului trecut, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Mark Stevens, CEO al companiei de marketing MSCO Inc. şi autor al bestsellerului Your Marketing Sucks, descrie, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care lanţul de restaurante McDonald’s înregistrează cele mai slabe vânzări din ultimul deceniu.

     “McDonald’s era cândva un concept simplu şi uşor de abordat: un vânzător internaţional de burgeri unde poţi mânca vită, cartofi prăjiţi şi bea cola. Simplitatea era tulburătoare, iar fondatorul Ray Kroc a menţinut-o aşa, iar o forţă teribiliă l-a răspândit pe toata planeta”, îşi aminteşte Mark Stevens.

    Specialistul observă principalele motive pentru care brandul sub care operează lanţul de restaurante a devenit unul “de nerecunoscut”.

  • George Maior a demisionat de la conducerea SRI

     “Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul George Maior, şi-a înaintat demisia de la conducerea SRI Preşedintelui României, marţi, 27 ianuarie Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a acceptat demisia”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în 7 ianuarie, la Adevărul Live, întrebat dacă ia în calcul numirea unor noi şefi la SRI şi SIE, că săptămânile viitoare va analiza această chestiune şi va comunica concluzia, pentru că nu o are şi a adăugat că este ”o discuţie puţin artificială”.

    ”Săptămânile următoare voi analiza această chestiune şi voi comunica concluzia, pentru că nu o am”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă ia în calcul schimbarea şefilor SRI şi SIE.

    Întrebat dacă directorul SRI, George Maior, ar trebui să îşi continue mandatul sau ar trebui schimbat, în condiţiile în care acesta a anunţat că îşi depune mandatul la dispoziţia noului preşedinte, Klaus Iohannis a răspuns: ”Cred că e o discuţie puţin artificială. Postul este ocupat, SRI funcţionează în parametri buni, nu văd de ce ar trebui să forţăm o astfel de discuţie. Chiar nu simt nevoia de a face din asta o temă”.

    În 5 noiembrie, directorul SRI, George Maior, a afirmat că la învestirea noului preşedinte îşi va prezenta mandatul, spre evaluare, menţionând că, până la acel moment şi atât timp cât va fi în fruntea SRI, nu manifestă şi nu confirmă “interesul pentru un anume rol profesional în viitor”.

    “Referitor la solicitările de a comenta apariţia în spaţiul public a numelui directorului SRI, domnul George Cristian Maior, în legătură cu posibila nominalizare în funcţia de prim-ministru al Guvernului României, Serviciul Român de Informaţii face următoarele precizări: Reiterăm faptul că activitatea Serviciului Român de Informaţii are ca principiu obiectiv, respectat la toate momentele şi nivelurile, neutralitatea şi echidistanţa politică. În acest sens, subliniem hotărârea conducerii SRI de a evita implicarea în eventuale dispute cu substrat electoral, în vederea prezervării propriei misiuni, precum şi a bunei reputaţii dobândite în rândul cetăţenilor României şi al partenerilor instituţionali din ţară şi din străinătate”, se arăta într-un comunicat al SRI remis, la acel moment, agenţiei MEDIAFAX.

    SRI preciza că poziţia oficială a lui George Cristian Maior este “consecventă, aşa cum a fost aceasta exprimată atât public, cât şi în discuţii directe cu principalii beneficiari”.

    “La momentul învestirii noului preşedinte al României îmi voi prezenta, spre evaluare, mandatul de director al SRI. Este o datorie de onoare şi un obiectiv profesional legitim, după 8 ani în fruntea Serviciului Român de Informaţii. Până la acel moment şi atâta timp cât voi ocupa această funcţie, nu manifest şi nu confirm interesul pentru un anume rol profesional viitor”, a declarat Maior, citat în comunicat.

  • Jurnalistul Jim Clancy a demisionat după 34 de ani de la CNN, în urma unor dezbateri online privind Charlie Hebdo

    Prezentatorul CNN a dat publicităţii, vineri, o declaraţie în care a anunţat că părăseşte televiziunea americană de ştiri, unde a lucrat în ultimii 34 de ani. Anunţul a fost făcut public la o săptămână după ce Jim Clancy a fost implicat într-o dezbatere controversată pe platforma online Twitter, cu o serie de activişti pro-Israel, despre atacul terorist produs pe 7 ianuarie la sediul din Paris al săptămânalului satiric Charlie Hebdo, soldat cu 12 morţi.

    Pe 7 ianuarie, Jim Clancy a publicat un mesaj pe contul său de Twitter, în care descria caricatura profetului Mahomed, publicată de revista Charlie Hebdo, ca neluându-l în derâdere pe profetul musulman. “Ei (caricaturiştii de la Charlie Hebdo, n.r.) luau în derâdere modul în care LAŞII au încercat să distorsioneze cuvintele lui. Fiţi atenţi”, a scris Clancy.

    Mesajul lui Jim Clancy a atras o serie de răspunsuri din partea utilizatorilor platflormei, care urmăresc în mod curent ce publică jurnalistul. “Total neadevărat. Revista a mai fost ţintă în trecut, din cauza unui număr în care Mahomed apărea ca editor invitat”, a scris Oren Kessler, director adjunct de cercetare în cadrul Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiei, contrazicând interpretarea lui Clancy.

    Jurnalistul CNN a publicat apoi mesajul “Hasbara?”, ca răspuns, sugerând că Oren Kessler avea un discurs în care susţinea punctul de vedere al Israelului.

    “Aceste conturi sunt parte a unei campanii de PR pentru Israel”, a scris Clancy, adăugând că “o voce pro-Israel” încerca să “ne convingă că, de fapt, caricaturiştii erau anti-Islam şi din această cauză au fost atacaţi. FALS”.

    După această dezbatere online, Jim Clancy şi-a şters contul de pe Twitter.

    În scrisoarea de anunţare a demisiei sale, Jim Clancy nu a menţionat motivul pentru care a decis să plece de la CNN. “După aproape 34 de ani alături de Cable News Network, a venit timpul să spun la revedere! A fost o onoare pentru mine să lucrez alături de voi toţi, în toţi aceşti ani”, a spus Jim Clancy în scrisoarea sa.

    “Jim Clancy nu mai lucrează la CNN. Îi mulţumim pentru cele peste trei decenii alături de noi şi îi urăm toate cele bune”, a declarat şi un purtător de cuvânt al CNN.

    Un atac terorist a avut loc la Paris, pe 7 ianuarie, la sediul publicaţiei satirice Charlie Hebdo, în urma căruia 12 persoane au fost împuşcate mortal, printre acestea numărându-se şi patru dintre cei mai cunoscuţi caricaturişti ai săptămânalului francez.

  • Giorgio Napolitano A DEMISIONAT din funcţia de preşedinte al Italiei

    Reales în aprilie 2013 în lipsa unui acord în Parlament cu privire la un alt candidat, Napolitano nu şi-a ascuns niciodată intenţia de a demisiona înainte de încheierea celor şapte ani de mandat, în 2020, din cauza vârstei înaintate şi a problemelor de sănătate.

    Cursa pentru găsirea unui succesor al acestuia a fost lansată la jumătatea lui decembrie, atunci când Napolitano a anunţat că intenţionează să nu mai rămână mult timp la conducerea ţării, asigurând că îşi va termina mandatul odată cu încheierea preşedinţiei italiene a UE.

    După demisia sa oficială, Parlamentul se va reuni în decurs de 15 zile în sesiune comună, cu membrii Senatului, Camerei Deputaţilor şi 58 de delegaţi regionali, pentru alegerea noului preşedinte.

  • Stroe şi-a dat demisia din partidul lui Tăriceanu şi vrea să se înscrie în UNPR

    ”Am demisionat din motive personale din PLR. Nu fac reproşuri nimănui şi e decizie persoană. La începutul sesiunii parlamentare îmi voi anunţa adeziunea la grupul parlamentar al PSD, din care face parte şi UNPR”, a declarat Stroe.

    Deputatul a menţionat că intenţionează să se înscrie în UNPR în perioada următoare.

  • Giorgio Napolitano demisionează din funcţia de preşedinte al Italiei

    “Profit de această ocazie pentru a-mi anunţa demisia, din cauza vârstei înaintate; nu mai pot ignora semnele de slăbire”, a declarat Napolitano, care are 89 de ani, în discursul de sfârşit de an.

    “Vârsta înaintată îşi arată efectele – limitări şi dificultăţi – asupra sarcinilor pe care le are un şef de stat. Reformele trebuie continuate, iar alegerea viitorului preşedinte al Italiei este un test de maturitate pentru clasa politică“, a adăugat Napolitano.

    “Am dat tot ce am avut mai bun în toţi aceşti ani în care au fost şef al statului, în scopul vindecării rănilor care au adus atingere unităţii naţionale”, a spus Napolitano, care a fost nouă ani preşedinte al Italiei.

     

  • Ciolacu, despre demisia din funcţia de secretar al Camerei: Voi discuta cu Zgonea şi cu Neacşu

    ”Prezenţa mi-o asum eu. Faptul că Atilla Marko a fost lipsă, e de notorietate. Au fost mai mulţi factori care au dus la acest lucru, când am citit numele s-a strigat prezent. Vina e a mea, mi-o asum. Nu a fost vină cu intenţie, Atilla Marko era de notorietate că lipseşte”, a spus Ciolacu.

    Întrebat dacă, în condiţiile în care îşi asumă această vină, ia în calcul şi demisia din funcţia de secretar al Camerei, Ciolacu a precizat: ”O să discut cu preşedintele Camerei, cu liderul de grup această situaţie. Mi se pare normal să mă sfătuiesc ce trebuie făcut, dacă e necesar să-mi dau eu demisia sau nu”.

    El a arătat că se va face un nou proces verbal atât în cazul Teodorescu, cât şi Atilla Marko, întrucât se reduce prezenţa de la 305 la 304 în cazul Teodorescu şi de la 292 la 291 în cazul Marko.

    ”Se va corecta această eroare -faptul că a fost trecut prezent Atilla Marko. Eu semnez că a fost absent în faţa comisiei, care va face un nou proces verbal. Noi refacem prezenţa, constatăm că nu au fost 292, ci 291, se reface procesul verbal – 146 ”pentru”, 9 abţineri, 101 ”împotrivă”, a spus Ciolacu.

  • Cine sunt oamenii cheie din conducerea SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana

    Ceilalţi membri ai consiliului reprezentanţilor acţionarilor SIF Muntenia sunt Iulian Aursulesei, Gheorghe Bâlteanu, Sergiu Busilă, Emil Cazan, Daniel Florian Miron, Adrian Victor Prodan, Petre Pavel Szel şi Vicenţiu Octavian Zorzolan.

    SIF4 este administrată de SAI Muntenia Invest, condusă de Gabiel Filimon din funcţia de director general, şi de Gheorghe Dănuţ Porumb, care deţine funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie.

    SIF Banat-Crişana (SIF1) este condusă de Dragoş George Bîlteanu, care deţine funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Ceilalţi membri ai board-ului SIF Banat-Crişana sunt Ştefan Dumitru (vice-preşedinte), Ion Stancu (membru şi în comitetul de audit al SIF-ului), Adrian Petreanu, Valentin Chiser şi omul de afaceri libanez Najib El Lakis. Fiul acestuia, Ali H. Lakis a demisionat vineri din funcţia de membru neexecutiv în board-ului SIF 1.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro