BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Ungaria trebuie sa reduca deficitul bugetar sub 3% din PIB anul urmator

    Autoritatile de la Budapesta trebuie sa se concentreze asupra
    disciplinei fiscale in loc sa incerce sa obtina aprobare pentru
    a-si creste deficitul bugetar, a spus Rehn in interviul acordat
    Vasarnapi Hirek.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa se pregateste de o toamna furtunoasa




    Dupa agitatia din mai si iunie, cand criza datoriilor din zona
    euro a facut valuri pe pietele financiare si a generat greve si
    demonstratii care in Grecia au ajuns la violente, analistii straini
    citati de Reuters apreciaza acum ca Europa ar putea traversa o
    noua perioada tensionata, desi temerile de o destramare a zonei
    euro si de desfiintare a monedei unice au fost depasite.

    Exista o serie de factori de risc, care in Europa de Vest sunt
    legati de grevele si manifestatiile organizate de sindicate, in
    Europa de Est si tarile baltice de dificultatile negocierilor cu
    FMI, iar intr-o serie de tari de pe continent, cum ar fi Italia, de
    eventualitatea unor alegeri anticipate.

    “Editiile ziarelor din septembrie si octombrie vor fi aproape
    sigur pline de stiri cu demonstratii de strada, mai ales in Spania
    si Grecia. Vor fi lucruri interesante cu siguranta”, sustine David
    Lea, analist la Control Risks Group din Londra, citat de Reuters.

    In privinta Europei de Est, riscurile s-ar lega mai ales de
    parcursul dificil al negocierilor cu FMI si de conditiile dure
    impuse de institutie unor tari greu afectate de recesiune, ca
    Letonia, Romania si Ungaria.

    “Evenimentele din Ungaria, Romania si Letonia sunt separate,
    sunt povesti care nu au legatura intre ele. Dar daca ai probleme
    deja in trei tari concomitent, atunci apare perceptia de ‘Europa de
    Est in criza’, ceea ce poate avea un impact mai larg pe piata”,
    considera Jon Levy, analist la Eurasia Group. In plus, o serie de
    banci occidentale, in special din Austria si Suedia, au expunere
    mare in Europa de Est si in tarile baltice si raman vulnerabile la
    orice evolutie negativa din aceasta parte de continent, sunt de
    parere comentatorii straini.

    Intr-un raport asupra evolutiei monedelor din Europa de Est
    difuzat in urma cu cateva zile, Nicolae Covrig, analist financiar
    in cadrul Raiffeisen Bank Romania, a apreciat ca “pe masura ce
    vacanta de vara se incheie si se apropie toamna, ne asteptam la mai
    multa volatilitate pe piata valutara si consideram ca miscarile vor
    fi mai degraba in sensul deprecierii leului”, atata vreme cat este
    de asteptat “o anumita deteriorare” la nivelul monedelor din
    regiune, de la forint pana la coroana ceha, iar “tensiunile
    politice sunt de asteptat sa creasca pe piata locala”. De la
    nivelul curent de 4,22-4,24 lei/euro, analistul se asteapta ca pana
    la sfarsitul lui septembrie, cursul sa ajunga la 4,40 lei/euro.

  • Deficitul bugetar a urcat cu aproape doua miliarde lei in iulie, ajungand la 3,9% din PIB

    Deficitul bugetar a fost rezultatul unor venituri totale de 93,3
    miliarde lei, mai mari cu 1,2% comparativ cu perioada similara din
    2009 , si a unor cheltuieli de 113,3 miliarde de lei, cu 3,2% peste
    cele din primele sapte luni ale anului trecut.

    Pe venituri, cresterea incasarilor din TVA s-a inregistrat
    indeosebi pe lunile iunie si iulie, influenta din majorarea cotei
    de la 19% la 24% urmand a se reflecta incepand cu august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Astarastoae: Cred ca deficitul de medici este in medie de aproximativ 35%, poate ajunge si la 70%

    “Cred ca deficitul de medici este foarte mare . Spre exemplu,
    exista un spital in Sighetul Marmatiei unde lucreaza mai multi
    medici pensionari decat doctori activi”, a spus profesorul Vasile
    Astarastoae, care a adaugat ca o situatie dificila este
    inregistrata si in judetul Vaslui. In opinia presedintelui CMR,
    decizia primului ministru de a nu debloca posturile denota
    inconstienta.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes     in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.

  • De ce Romania sprijina Polonia si Ungaria in disputa cu UE privind pensiile private

    Reprezentantii celor noua state cer Consiliului ca platile
    efectuate de stat in contul contributiilor la fondurile de pensii
    private obligatorii (Pilonul II) sa nu mai fie incluse la capitolul
    cheltuieli. Daca demersul va avea succes, ministerele de finante ar
    putea castiga un spatiu de manevra cand vine vorba despre deficitul
    bugetar.

    De exemplu, un stat cu un deficit bugetar estimat la 5% din PIB,
    in care contributiile catre fondurile de pensii Pilonul II
    reprezinta 2% din PIB, ar putea avea, dupa modificarea normelor de
    calcul, un deficit de doar 3% din PIB, cele doua procente castigate
    astfel insemnand ca pot fi cheltuiti mai multi bani.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info.

  • Vladescu: Transferurile de la bugetul de stat spre cele sociale vor continua pana spre 2020

    Rectificarea se bazeaza in continare pe transferuri de la
    bugetul de stat spre bugetul de pensii si se va baza in continuare
    pe acestea pana spre anul 2020, iar o ajustare a deficitelor la
    fondurile sociale va incepe abia dupa aplicarea noii legi a
    pensiilor, “urmand sa ajunga la un nivel sustenabil probabil undeva
    dupa 2020, 2025”, spune ministrul.

    Vladescu a adaugat ca sistemul de taxe si impozite ramane
    neschimbat, iar “daca va exista o decizie politica privind
    impozitarea pensiilor, aceasta va fi implementata”.

    Veniturile la bugetul de stat vor creste in urma rectificarii cu
    1,94 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 3,86 miliarde, rezultand
    un deficit marit cu 1,92 miliarde de lei. La capitolul venituri
    fiscale, singura crestere notabila ar urma s-o aiba veniturile din
    TVA (1,4 miliarde), pentru accize si impozitele pe venit si profit
    fiind prevazute scaderi. La venituri nefiscale, cel mai mult vor
    conta varsamintele din venitul net al BNR (1,3 miliarde), respectiv
    donatiile din strainatate (1,3 miliarde) si donatiile cerute de la
    marile companii de stat – Electrica si Romgaz (cate 400 de milioane
    din profitul anilor trecuti) si Loteria Romana (74 milioane).

    Veniturile si cheltuielile la bugetul asigurarilor sociale au
    fost majorate cu aproape 1,9 miliarde de lei (la capitolul venituri
    a fost inclusa o subventie de 3,82 miliarde de lei de la bugetul de
    stat), iar la bugetul asigurarilor de somaj, veniturile se reduc cu
    343 de milioane si cheltuielile cresc cu 1,6 miliarde.

    Scopul rectificarii a fost, conform notei de fundamentare a
    ordonantei, ca statul sa asigure “fondurile necesare pentru plata
    integrala si la timp a pensiilor de asigurari sociale de stat si a
    indemnizatiilor de somaj si evitarea declansarii unor conflicte
    sociale”. Ministerul Finantelor precizeaza in nota de fundamentare
    ca rectificarea a fost necesara din cauza reducerii veniturilor
    incasate, precum si a evolutiei “imprevizibile” a numarului de
    pensionari si de someri.

    Per total, la bugetul consolidat, veniturile estimate scad cu
    3,44 miliarde de lei, iar cheltuielile scad cu 714 milioane de lei,
    in principal pe seama reducerilor de personal si de salarii si a
    taierii cheltuielilor de capital. Sumele din TVA alocate catre
    autoritatile locale si care sunt folosite pentru salarii, subventii
    si proiecte de infrastructura se vor reduce cu 2,16 miliarde de
    lei.

    Ministrul finantelor a spus ca taierile de cheltuieli de capital
    s-au facut numai pentru investitiile care nu erau absolut necesare
    si ca s-a urmarit o prioritizare, asa incat fiecare minister sa-si
    comunice evolutia programului de investitii atat pentru anul
    acesta, cat si pentru urmatorii trei ani. Exista peste 40.000 de
    proiecte de investitii incepute, iar cheltuiala bugetara totala
    pentru ducerea lor la bun sfarsit “ar presupune bugetul Romaniei pe
    mai bine de 10 ani”, afirma Vladescu. De acum inainte, proiectele
    noi care vor incepe vor fi numai cele cu finantare asigurata pe
    intreaga lor perioada de derulare, ca sa nu se mai blocheze, asa
    cum se intampla acum.

    In privinta recentelor critici ale Consiliului Fiscal, care a
    apreciat ca Guvernul supraevalueaza veniturile care pot fi incasate
    la buget, Vladescu a replicat ca din punctul sau de vedere,
    evaluarea Guvernului este realista, adaugand insa ca “ramane sa
    vedem pana la sfarsitul anului daca aceasta evaluare este realista
    sau nu”.

    Rectificarea s-a facut avand in vedere un PIB de 511 miliarde de
    lei, o scadere a economiei de 1,9%, un curs mediu de 4,24 lei/euro,
    o inflatie medie anuala de 5,9% si incadrarea intr-un deficit
    fiscal de 6,8% din PIB.

    BANI IN PLUS LA RECTIFICARE

    Ministerul Muncii – 3,8 miliarde de lei pentru echilibrarea
    bugetului asigurarilor sociale de stat si 0,6 miliarde de lei
    pentru finantarea drepturilor persoanelor cu handicap – total 4,4
    miliarde de lei

    Ministerul Sanatatii – 2,9 miliarde de lei – 1,9 miliarde
    suplimentare plus 0,9 miliarde pentru plata datoriilor catre
    sistemul sanitar

    Ministerul Mediului – 241 milioane de lei pentru cofinantarea
    proiectelor europene

    Ministerul Culturii – aproape 57 de milioane de lei pentru
    finalizarea proiectului privind restaurarea si reabilitarea
    monumentelor istorice si consolidarea unor cladiri culturale
    (Biblioteca Nationala, Teatrul I.L. Caragiale)

    Ministerul Comunicatiilor – aproape 50 de milioane de lei pentru
    plata serviciilor de inchiriere de licente aferente produselor
    Microsoft

    Ministerul Economiei – 207,1 milioane de lei

    Academia Romana – 17 milioane de lei pentru cofinantarea
    proiectelor europene

    BANI IN MINUS LA RECTIFICARE

    Ministerul Educatiei – 494,6 milioane de lei

    Ministerul Administratiei si Internelor – 476,8 milioane de
    lei

    Ministerul Apararii – 278,5 milioane de lei

    Ministerul Justitiei – 198 milioane de lei

    Ministerul Dezvoltarii – 168,6 milioane lei

    Ministerul Agriculturii – 142,5 milioane lei

    Ministerul Transporturilor – 121,7 milioane lei

    Ministerul Public – 105,2 milioane lei

  • BNR: tinta de inflatie s-a modificat, obiectivul de adoptare a euro in 2015 ar putea fi rediscutat

    “Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
    specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
    Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
    ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
    acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
    neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.

    Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
    alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
    urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
    nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).

    BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
    3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
    a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
    an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.

    In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
    posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
    rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
    “Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
    evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
    la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
    peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
    eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
    datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
    stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
    varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
    euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
    mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
    euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
    34% din PIB.

    Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
    prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
    afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
    bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
    buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
    un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
    ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
    soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
    comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
    cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
    consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.

    Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
    Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
    nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
    considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
    concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
    discutam”.

    In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
    din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
    disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
    langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
    anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
    declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
    fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
    nivelul dinainte de reducerea cu 25%.

    Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
    Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
    “atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
    provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
    puternica”.

  • Franks: Menţinerea măsurilor adoptate de Guvern şi în 2011 va duce la atingerea ţintei de deficit

    “Dacă România va menţine actualele măsuri şi pe parcursul anului
    viitor nu va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta
    de deficit bugetar, de 4,4% din PIB. Cu toate acestea, trebuie să
    avem un control ferm asupra cheltuielilor publice”, a spus Franks
    la conferinţa comună cu CE şi Banca Mondială.

    Printre măsurile adoptate de Guvern pentru atingerea ţintei de
    deficit bugetar în acest an se numără reducerea salariilor din
    sectorul bugetar cu 25% şi majorarea TVA de la 19% la 24%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro