“Vom fi multumiti daca vom ajunge la o stabilizare reala a ratei
creditelor neperformante in Europa de Est spre jumatatea anului
viitor. In al doilea sau al treilea trimestru din 2011 ar trebui sa
fie atins punctul in care volumul total al acestor credite va
inceta sa mai creasca”, a declarat Stepic, intr-un interviu pentru
cotidianul german Handelsblatt.
“In nici un caz nu am iesit din criza. In luna martie, raspunsul
meu ar fi fost mult mai optimist, insa criza greceasca a determinat
o nesiguranta suplimentara considerabila in Europa de Est”, a
adaugat seful Raiffeisen International.
Raiffeisen avea la sfarsitul primului trimestru o expunere de
1,28 miliarde de euro pe Romania, prin titluri de stat si
obligatiuni emise de autoritati locale. In regiune, expunerea
grupului austriac era cea mai mare in Slovacia (2,12 miliarde de
euro) si Ungaria (1,47 miliarde de euro).
Cu cateva zile in urma, si presedintele executiv al BCR, Dominic
Bruynseels, declara ca aproximeaza abia pentru a doua jumatate a
anului viitor momentul cand provizioanele de risc vor incepe sa
scada, avand in vedere situatia delicata a multor debitori, in
special firme mici si mijlocii, in cazul carora problemele de
lichiditate si de flux de numerar sunt asteptate sa continue.
Aceasta justifica estimarea bancherului potrivit careia sistemul
bancar din Romania ar putea incheia anul in curs cu pierdere.
EXTINDEREA ZONEI EURO SE AMANA
In urma crizei datoriilor grecesti, acutizata in primavara si
marcata de speculatii intense contra monedei europene, scepticismul
fata de expansiunea zonei euro a crescut, chiar in tari relativ
sanatoase din punct de vedere economic, ca Polonia sau Cehia, a
adaugat Herbert Stepic. “Cele mai multe tari din zona trebuie acum
sa-si puna in ordine bugetele, asa incat o extindere a zonei euro
nu va avea loc, probabil, inainte de 2015, din rariuni tehnice”, a
conchis bancherul. Un exemplu pentru Europa de Est ar putea fi in
acest sens Austria, din punctul lui de vedere: silingul austriac a
fost legat timp de decenii de marca germana, aceasta a permis si o
stabilitate a cursului de schimb, dar a existat si spatiu de
manevra pentru politica monetara proprie – asa incat, daca un
guvern doreste sa-si mentina independenta economica in Europa de
Est, “exista alternativa la statutul de membru al zonei euro”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat zilele trecute, la
randul sau, ca daca tinta de aderare a Romaniei la zona euro in
2015 nu mai este credibila din cauza inflatiei sau a deficitului
bugetar peste plafoanele admise, atunci ea va trebui
rediscutata.
In privinta perspectivei ca tarile din regiune sa evolueze spre
o unificare economica, in cadrul blocului eurozonei, Herbert Stepic
apreciaza ca tarile mai bine orientate spre export, ca Polonia sau
Cehia, deja au un grad bun de integrare, in timp in sud-estul
Europei “sunt probleme” din acest punct de vedere, in speta in
Croatia, Romania sau Bulgaria. Mai departe spre est, Rusia sau
Ucraina vor beneficia de pe urma statutului de furnizor de materii
prime si a pretului acestora in urma. Seful Raiffeisen
International a adaugat ca Republica Ceha, Slovacia si Polonia,
exportatoare de tehnologie si de exporturi de calitate, vor
beneficia cel mai mult de pe urma relatiei cu Germania, locomotiva
economica a Europei.