BusinessMagazin

Tag: consum

  • Dobânzile pentru creditele ipotecare şi de consum pot fi plafonate. Senatul a aprobat legea

    Propunerea legislativă, iniţiată se senatorul PNL, Daniel Zamfir, stabileşte regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, precum şi faptul că dobânda convenţională, atât cea remuneratorie, cât şi cea penalizatoare, plătibilă conform contractului de către consumator, nu poate depăşi cu de 2,5 ori mai mult dobânda de referinţă a Băncii Naţionale.

    Propunerea legislativă prevede că măsurile dispuse se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

    Potrivit unui amendament adoptat de Comisia de buget, Comisia economică şi Comisia juridică, „dobânda efectivă anuală privind contractile de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi contractele de credit pentru condumatori, nu poate depăşi: a) de mai mult de 2,5 ori dobânda legală, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.90/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit ipotecar sau imobiliar orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu o ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant; b) 18% pe an, în cazul creditelor de consum; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar”.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Vânzările Agricola au crescut în 2017 cu 6% la carnea de pasăre, şi cu 10% la salamuri crud-uscate

    Grupul de firme Agricola a înregistrat în 2017 o cifră totală de afaceri de 683,183 mil. lei, cu 5,31% mai mare decât cea înregistrată anul precedent, 648,746 mil. lei (în condiţiile în care în cursul anului 2016 Agricola a făcut exit din business-urile GA-Nutriţie Animală SA şi Suinprod SA). Toate celelalte companii ale grupului, respectiv toate categoriile de produse Agricola au înregistrat creşteri în 2017.

    La categoria mezeluri (salamurile crud-uscate şi preparatele fiert-afumate), cifra de afaceri a fost de 124,843 mil. lei, cu 2,55% mai mare decât în 2016 (cresterea reală ar fi de 10,51%, dacă se iau în calcul, începând cu iunie 2016, efectele aplicării Legii 321, prin care off-urile de vânzări se exclud din cifra de afaceri începând cu acea dată). Salamurile crud-uscate Agricola, care au înregistrat anul trecut o creştere valorică a vânzărilor de 9,13%, respectiv o creştere de 6% în volume. De asemenea, anul trecut au crescut vânzările valorice ale preparatelor fiert-afumate cu 20,5%, respectiv 15% în volum.          

    Europrod SA, compania din grupul de firme Agricola care comercializează  semipreparate şi produse tip ready-meal, a înregistrat în 2017 vânzări mai mari cu cu aproape 21%, faţă de anul precedent, în condiţiile unei creşteri a volumelor comercializate de 15%. „Creştem sistematic această categorie, motiv pentru care anul acesta vom face o investiţie ce depăşeşte 4 milioane euro într-o nouă linie de producţie”, a precizat preşedintele AGRICOLA.

    La ouă consum, produse la Avicola Lumina Constanţa, compania a înregistrat o creştere cu 21% a cifrei de afaceri în 2017 (69,405 mil. ouă vândute).

     

     

  • Accelerare şi frânare pentru creşterea economică

    Media generală de 7% a creşterii economice este rezultanta unor plusuri şi minusuri în evoluţia diverselor sectoare de activitate, consumul fiind de departe principalul accelerator, iar construcţiile şi comerţul exterior – principalii factori de frânare.

    Datele tip ”semnal“ publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS) nu arată care sunt contribuţiile pe domenii de activitate la evoluţia economiei, dar seriile de date anuale pe ramuri, raportate în februarie, relevă câteva coordonate. Concret, potrivit INS, afacerile din transporturi au crescut în 2017 cu 15,7% faţă de 2016, iar vânzările din comerţul cu amănuntul au avansat cu 10,7%, ambele fiind impulsionate de apetitul pentru consum al populaţiei, dar şi al firmelor. |n detaliu, statisticile mai arată că şi subramurile adiacente transporturilor au crescut spectaculos, de exemplu înmatriculările auto cu 67,4%, comercializarea motocicletelor cu 50,6%, service-urile auto cu 22,9%, comercializarea carburanţilor cu 12,4%, comercializarea autovehiculelor cu 10,4% şi livrările de piese de schimb cu 7,3%. Iar în cazul comerţului cu amănuntul, am avut plusuri de 24,8% la livrările online, 13,2% la vânzările de produse nealimentare şi 6,8% la vînzările de alimente.

    Ca factori de frânare, cel mai mult au contat construcţiile şi deficitul comercial (decalajul dintre importuri şi exporturi), numit ”export net“ în terminologia statisticienilor. Construcţiile – arată statistica oficială – n-au ieşit din ”recesiunea“ în care intraseră încă din 2015, pe fondul stagnării investiţiilor mari de infrastructură, media generală a volumului lucrărilor scăzând cu 5,4% anul trecut. |n 2017, potrivit INS, construcţiile inginereşti au scăzut cu 21,3% faţă de 2016, după ce în 2016 scăzuseră cu 11,2% faţă de 2015. |n schimb, construcţiile rezidenţiale au marcat în 2017 un avans de 69,7% faţă de 2016, lucru care arată că în timp ce românii îşi construiesc case ca în anii buni dinaintea crizei, statul a lăsat baltă investiţiile în infrastructură.

    Cât priveşte comerţul exterior, importatorii au tras mai puternic de frânghia balanţei comerciale, învingându-i pe exportatorii aflaţi la celălalt capăt. Forţa importurilor a crescut cu 12,2%, în timp ce a exporturilor a crescut cu doar 9,1%, rezultând astfel un ”export net“ de minus trei puncte procentuale, care a tras în jos creşterea economică. Interesant este că, în timp ce importurile au crescut pe seama apetitului pentru consumul de bunuri obişnuite al clienţilor din comerţ (fenomen care îi îngrijorează pe economişti), exporturile au crescut pe seama cererii tot mai mari de produse industriale în ţările din zona euro – una dintre veştile bune ale anului trecut.

    De altfel, cea mai bună – şi mai surprinzătoare – veste a anului trecut a venit din industrie, unde producţia a consemnat un record de +8,2%, nemaiîntâlnit în ultimii 15 ani, de când se raportează sistematic acest indicator. De asemenea, potrivit INS, vânzările de mărfuri industriale au crescut cu 11,7%, iar cererea – comenzile noi – a crescut cu 12,9% în 2017 faţă de 2016.

    Am avut, aşadar, creşteri cu două cifre în majoritatea domeniilor de activitate şi numai două indicatoare au dat ”rateuri“ – construcţiile şi exporturile. Importanţa lor arată de ce economia per ansamblu n-a crescut tot cu două cifre şi mai ales explică de ce investiţiile erau mai necesare ca oricând.

  • Ce riscuri planează asupra României

    Cursul poate urca spre 4,7 lei/euro în acest an, printr-o depreciere graduală, într-un context în care stabilitatea dobânzilor devine mai importantă pentru BNR decât cea a cursului de schimb, iar inflaţia poate creşte până în vară în preajma nivelului de 5%. Creşterea preţurilor, care va duce la depăşirea temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare, fiind posibil ca dobânda-cheie să ajungă la 3%, conform previziunilor UniCredit.

    ”Riscul cel mai mare pe care îl văd este fiscal. Cred că îl observă şi europenii. Schimbările dese înseamnă că de fapt coerenţa politicilor promovate nu mai este aceeaşi. Dacă ei simt nevoia să schimbe atât de des guvernele, problema ar putea să fie şi că nu găsesc un mix de politici normal“, susţine Dan Bucşa, care a fost promovat în toamna anului trecut pe poziţia de economist-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

    Investitorii străini sunt ”un pic perplecşi“, pentru că în momentul în care o coaliţie politică are o asemenea majoritate în Parlament şi simte nevoia ”să-şi ucidă copiii“ din şase în şase luni, pentru ei înseamnă că respectivul guvern nu poate să livreze ceea ce şi-a propus să livreze, explică Bucşa felul în care sunt interpretate peste hotare schimbările de pe scena politică locală. ”Şi ceea ce şi-au propus să facă sunt în principal două lucruri – schimbările legilor justiţiei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori şi, pe de altă parte, structura de cheltuieli, care nu văd cum mai poate fi respectată. Nu văd cum mai pot să crească cheltuielile cu salariile şi cu pensiile în ritmul pe care şi-l propun.

    Riscul pe care îl văd eu este că vor creşte alte taxe. Pot să crească taxele locale prin faptul că sunt mai puţine transferuri la autorităţile locale în urma schimbării structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari încă din 2018. Calitatea investiţiilor este din ce în ce mai proastă. Ne întoarcem la momentul de dinainte de FMI când avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu creşterea economică potenţială“, susţine Dan Bucşa.

    UniCredit anticipează o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019, faţă de 6,6% în 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum şi stocuri, în timp ce investiţiile sunt afectate de incertitudinea fiscală şi de favorizarea măsurilor populiste. Ritmul de creştere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.

    În viziunea UniCredit, este necesară o înăsprire fiscală pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.

    În contextul riscurilor anticipate, UniCredit susţine că se profilează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE): unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea provocat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.
    Pe lângă necesitatea înăspririi fiscale, UniCredit apreciază că ar putea să fie necesară şi înăsprirea condiţiilor monetare reale în contextul în care Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei.

    Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în primul trimestru din 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în ultimul trimestru din acest an, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sfârşitul anului 2017 inflaţia a fost de 3,3%.
    BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dată în ultimul deceniu, de la 1,75% până la 2%. UniCredit anticipează pentru finele anului 2018 o dobândă-cheie de 3%, nivelul urmând să staţioneze pe acest prag şi în 2019.

    ”Nu cred că s-a grăbit BNR cu majorarea dobânzii, pentru că deja prognoza din noiembrie arăta inflaţia în afara intervalului – este adevărat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoză, adică până la sfârşitul anului 2019 inflaţia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% +/- un punct procentual. Condiţiile monetare reale sunt în acest moment probabil prea laxe. Diferenţa între noi şi BNR este că noi ne aşteptăm ca inflaţia să fie chiar mai mare decât se aşteaptă ei. Adică ne aşteptăm la un vârf undeva în jur de 5%, în 2018. Se pare că BNR ar mai putea să mărească dobânda, dar probabil nu atât de mult pe cât se aşteaptă piaţa. BNR crede că o combinaţie de măsuri prudenţiale şi de creştere de dobândă va fi suficientă pentru a ţine inflaţia în ţintă“, explică Dan Bucşa.

    Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%, în opinia UniCredit.

    ”Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor“, scriu economiştii de la UniCredit în cel mai recent raport trimestrial privind România, intitulat ”La răscruce“.

    UniCredit consideră că moneda naţională rămâne prea puternică, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru leu/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipează că nivelul cursului de schimb leu/euro de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.

    Schimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dobânzi decât pe cursul de schimb este ”normală“ având în vedere că pe măsură ce ponderea creditelor în valută scade şi cea a creditelor în lei creşte, sporeşte şi importanţa dobânzilor în condiţiile monetare reale, explică Bucşa. El anticipează o depreciere graduală a leului în perspectivă. ”Cred că BNR este suficient de credibilă ca să permită o depreciere graduală.“ Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu/euro a fluctuat preponderent în intervalul 4,4-4,65 lei/euro, existând şi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. |n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% faţă de euro. Presiunile de depreciere a monedei naţionale au fost vizibile în special în lunile de toamnă şi în decembrie, când cursul a sărit peste pragul psihologic de 4,6 lei/euro.
    Anul 2017 a adus şi creşterea ROBOR, după o perioadă de minime istorice, şi reluarea operaţiunilor repo. Indicele ROBOR a sărit peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75% în 2017, depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe.

    ”Din câte ne-am uitat noi, o dobândă cu două puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoasă decât o depreciere a leului cu 3-4%“, spune Bucşa.

    Conform BNR, creşterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 faţă de 2017. |n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans – NPL) ar putea să coboare în România până la 5,7% în 2019 faţă de nivelul previzionat de 7,4% în 2017, tendinţa de scădere fiind vizibilă pentru majoritatea ţărilor din regiune.

    Ascensiunea economiilor, colectarea mai bună şi vânzările de credite neperformante vor susţine ajustarea NPL-urilor în perioada următoare. Iar activităţi de curăţare a bilanţurilor sunt anticipate pentru cele mai multe ţări din regiune, conform studiului UniCredit ”CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities„.

    În ceea ce priveşte evoluţia creditării în perspectivă, UniCredit se aşteaptă la încetinirea creşterii creditării în ţările care au experimentat cele mai rapide ritmuri în ultimii doi ani. Creditarea ar urma să încetinească în România, Cehia, Slovacia şi Turcia, în timp ce în Ungaria, Slovenia şi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.

    În timp ce în Europa Centrală şi de Est UniCredit este numărul 1, în România se află pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cotă de piaţă de 9,5%, după primele nouă luni din 2017.

  • Cronică de film: It’s a small world

    Conceptul care stă la baza Downsizing nu e neapărat unul nou: creşterea consumului distruge planeta, iar mai mulţi cercetători ajung la concluzia că singura metodă de a opri acest fenomen este micşorarea oamenilor. Plecând de la această idee, Alexander Payne explorează starea actuală a societăţii americane printr-un filtru al satirei, mult exagerat. Pentru Paul (Matt Damon) şi soţia sa, Audrey (Kristen Wiig), tentaţia de a putea avea mult mai multe lucruri la un preţ mult mai mic este suficient de mare pentru a ignora eventualele efecte adverse.

    Evident, călătoria spre o viaţă în miniatură nu merge aşa cum era planificat, iar de aici apar tot felul de aventuri inedite.

    Distribuţia, completată de Cristoph Waltz, Jason Sudeikis sau Neil Patrick Harris, este una extrem de talentată.

    Regizorul pare însă a nu fi decis asupra cărui aspect să-şi îndrepte atenţia; Payne explorează prea multe lucruri, prea multe straturi ale societăţii şi pare pe alocuri reţinut în a critica lăcomia oamenilor. Downsizing pune multe întrebări, dar oferă prea puţine răspunsuri; cum ne putem simplifica vieţile? Ce valori ar trebui să îmbrăţişăm? Filmul nu oferă explicaţii şi nu lasă spectatorii nici cu dorinţa de a medita asupra temelor prezente.

    E greu de spus dacă Alexander Payne vrea să transmită că e momentul să schimbăm ceva sau că e prea târziu pentru a mai schimba ceva; prima parte a filmului oferă un cadru amplu asupra lumii, în vreme ce partea a doua se concentrează pe ceva foarte exact, foarte redus – atât ca dimensiuni, cât şi ca perspectivă.

    Downsizing are momente bune, fără îndoială, dar majoritatea par a avea rolul de a încurca spectatorii. E greu să anticipezi în ce direcţie se îndreaptă povestea – un element pe care îl apreciez în mod normal, dar care în Donwsizing devine destul de obositor.

    O surpriză neplăcută este interpretarea lui Matt Damon: este unul dintre cei mai constanţi actori din generaţia sa, dar rolul din Downsizing nu i se potriveşte deloc. Inspirată însă alegerea lui Christoph Waltz, care aduce la viaţă un personaj extrem de enigmatic, dar în aceeaşi măsură amuzant.

    Pentru scenariu, Alexander Payne a lucrat alături de Jim Taylor; cei doi au mai semnat scenariile pentru Sideways, Election, About Schmidt sau Citizen Ruth.

    Mesajul pe care producătorii filmului vor să îl transmită este unul cât se poate de simplu: poţi să fugi de probleme, dar în cele din urmă acestea te vor prinde. Nu contează că ai 174 de centimetri sau 17, atât timp cât oamenii din jurul tău trăiesc sub aceleaşi coordonate.

    N-aş spune că Downsizing e un film rău, dar nici că e unul excepţional; se încadrează, mai curând, în media filmelor care încearcă să exploreze teme de actualitate dar se împiedică în propriile ambiţii, de cele mai multe ori supralicitate.

    Nota: 7/10

  • BNR: Determinantul major al creşterii economice a fost consumul, similar perioadei precriză

    „Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii”, se arată în comunicatul extins al băncii centrale, emis după şedinţa Consiliului de Administraţie. În cadrul şedinţei, CA al BNR a adoptat un nou Raport asupra inflaţiei şi a majorat dobânda-cheie, dobânda aferentă facilităţii de depozit şi dobânda aferentă facilităţii de creditare.

    Potrivit BNR, o contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale). Dar aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tichetele valorice generează consum, locuri de muncă şi venituri bugetare

    Sistemul tichetelor valorice are un potenţial important de creştere a productivităţii muncii, precum şi a stării de sănătate şi a nivelului de trai al angajaţilor şi al familiilor acestora. Tichetele valorice cresc venitul disponibil din muncă, stimulând consumul şi sprijinind economia locală, cu impact pozitiv asupra ofertei interne, a gradului de ocupare, a veniturilor bugetare şi a predictibilităţii mediului de afaceri. Ele contribuie totodată la reducerea economiei subterane şi evaziunii fiscale, precum şi a cheltuielilor de protecţie socială.

    Tichetele valorice, îndeosebi tichetele de masă, pentru care s-au făcut calcule specifice pentru anii 2014 şi 2016, au o eficienţă remarcabilă în generarea de consum, locuri de muncă şi venituri bugetare, ca urmare a efectului de rostogolire a impactului lor pe şase „valuri” succesive de impuls economic.

    Astfel, în 2016, sistemul tichetelor de masă a injectat în economie 5,7 miliarde de lei (volum de emitere), generând 104.440 locuri de muncă şi un consum total de 8,4 miliarde de lei, care include şi consumul generat de aceste locuri de muncă. De asemenea, încasările bugetare au fost de 2,3 miliarde de lei (TVA – 784,4 milioane de lei, contribuţii sociale – 396,4 milioane de lei, impozit pe salariu – 1 miliard de lei, impozit pe profit – 111,6 milioane lei), cu un sold pozitiv pentru bugetul public de 133 de milioane de lei. Studiul Academiei Române evidenţiază faptul că tichetele valorice, în special cele de masă, aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%. Această eficienţă în asigurarea veniturilor bugetare, mai mare decât eficienţa tuturor impozitelor şi contribuţiilor sociale actuale, este posibilă datorită “ecoului” pe care, prin natura şi funcţionarea lor, tichetele de masă îl au în economia reală şi în cea nominală.

    Performanţa economică, fiscală şi socială a tichetelor de masă le conferă un avantaj net faţă de  indemnizaţiile de hrană, prevăzute a le înlocui, de la 1 decembrie 2018, în cazul personalului plătit din fonduri publice. Pentru anul 2019, studiul arată că bugetul public ar câştiga 1,4 miliarde de lei dacă toţi bugetarii ar primi tichete de masă (la valoarea actuală de 15 lei pe zi) în locul indemnizaţiilor de hrană (în valoare anuală de două salarii minime brute pe economie), în condiţiile prevederilor noului Cod Fiscal. Pentru acelaşi an 2019, restrângând comparaţia doar la bugetarii din domeniul sanitar, calculele arată că bugetul public câştigă 360 milioane de lei prin acordarea de tichete de masă, în valoare de 15 lei pe zi lucrată, comparativ cu acordarea de indemnizaţii de hrană, conform prevederilor noului Cod Fiscal.

    Este unul dintre motivele pentru care studiul recomandă amendarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice astfel încât ordonatorii de credite să  poată acorda, în urma consultării cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor, fie tichete de masă conform Legii 142/1998, fie indemnizaţii lunare de hrană reprezentând a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe ţară garantate în plată.

    „Cifrele de mai sus, evidenţiate de Academia Română, nu lasă loc de interpretare în privinţa impactului benefic al tichetelor valorice atât asupra forţei de muncă, cât şi asupra economiei. Lista beneficiilor este generoasă şi mă voi referi la doar câteva dintre ele. Cresc veniturile şi puterea de cumpărare, ceea ce generează un nivel de trai mai bun şi o economie sustenabilă, prin stimularea producţiei interne şi a consumului. Cresc veniturile bugetare, atât prin creşterea bazei de impozitare, cât şi prin reducerea evaziunii fiscale ca urmare a folosirii circuitelor legale de decontare a tichetelor valorice. Creşte nivelul de loializare a salariaţilor faţă de angajatori, precum şi nivelul de responsabilitate socială a angajatorilor faţă de salariaţi. Sănătatea şi calitatea vieţii angajaţilor sunt mai bune datorită disciplinării obiceiurilor de servire a mesei prin utilizarea tichetelor de masă. Avem, aşadar, creşteri în domenii multiple datorită tichetelor valorice, care se dovedesc a fi un sistem benefic pentru toţi – angajaţi, angajatori, comercianţi, stat. Credem că toate aceste „plusuri” ar trebui să se constituie într-o bază solidă de argumente în favoarea încurajării angajatorilor – din mediul privat şi de stat – să folosească pe scară largă tichetele valorice, aşa cum se întâmplă, de altfel, cu succes în alte state europene”, a spus Elena Pap, Preşedintele APET.

    Studiul de cercetare „Impactul economic, social şi financiar al sistemului tichetelor valorice (tichete de masă, tichete cadou, vouchere de vacanţă)” a fost derulat în lunile octombrie-noiembrie 2017, folosind tehnici de analiză calitativă şi cantitativă a datelor empirice disponibile pentru perioada 2009-2017.
     

  • Câţi bani pierzi când STAI BLOCAT in TRAFIC intr-unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume

    Acelaşi studiu a plasat Los Angeles pe prima poziţie în topul oraşelor cu cel mai groaznic trafic.În total, pierderile celor care stau blocaţi în trafic se ridică la 300 de miliarde de dolari pe an, doar în SUA, relatează USA Today.
     
    Şi New York şi San Francisco se regăsesc în topul oraşelor caracterizate prin trafic groaznic. Studiul a fost realizat de INRIX, o companie de cercetare în domeniul transporturilor, care a analizat în total 1.064 de oraşe din SUA.
     
    „Preţul combustibilului n-a crescut foarte mult pe parcursul ultimilor doi ani”, spune Bob Pishue, economist senior în cadrul companiei de cercetare de piaţă, cu referire la creşterea vânzărilor de combustibil din acelaşi interval.

  • Cum a ajuns un oraş cu 4 milioane de oameni sa RĂMÂNĂ FĂRĂ APĂ

    Cape Town, cel mai întins oraş din Africa de Sud, şi al doilea ca număr de locuitori, riscă să rămână fără apă în mai puţin de 90 de zile. După trei ani de secetă fără precedent, metropola cu aproape 4 milioane de locuitori e aproape de a deveni primul mare oraş din lume care rămâne fără apă, dacă locuitorii nu vor începe să economisească drastic consumul zilnic, avertizează primarul oraşului, Patricia De Lille. „Ziua zero”, cum a fost numită, va fi pe 22 aprilie.

    Avertismentul nu e doar o tactică de a speria populaţia. „Ziua zero”, cum e numită, este stabilită în urma unui calcul săptămânal a capacităţii rezervorului, în raport cu consumul zilnic. Primarul De Lille a revizuit recent data de 29 aprilie, bazându-se pe creşterea consumului zilnic la nivel municipal.

    Oraşul nu va seca propriu zis;  în cele mai multe cazuri, rezervoarele nu pot seca până la ultima picătură, deoarece nămolul face ultimele 10 sutimi din apa captată de baraj neutilizabile. Autorităţile au decis să închidă barajul imediat ce acesta va ajunge la doar 13,5% din capacitate; spitalele vor fi singurele care vor putea beneficia de rezerva de apă.

    Cetăţenii se vor putea aproviziona cu maxim 25 de litri pe zi, de la cele 200 de puncte de colectare a apei răspândite prin oraş. Gărzile vor supraveghea procesul de livrare, pentru a menţine pacea şi pentru a preîntâmpina situaţiile în care cineva ar încerca să ia mai mult decât raţia stabilită. Cei înstăriţi vor fi, desigur, scutiţi de această situaţie. Numeroase companii si-au prezentat deja oferte de a aduce contra cost cisterne cu apă din părţile mai puţin aride ale ţării.

    Oraşul a limitat consumul de apă pentru fiecare gospodărie, la 87 de litri de persoană pe zi. Ce presupune asta, pentru majoritatea locuinţelor: nu pot folosi duşurile mai mult de 2 minute; nu pot uda grădina; nu îşi pot spăla maşinile; apa la toaletă se trage doar dacă e absolut necesar; limitarea extremă a consumului pentru spălarea vaselor şi a hainelor.

    Cu toate acestea, statisticile arată că doar 54% din rezidenţi au respectat limita impusă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care „Ziua Zero” a fost mutată cu o săptămână mai devreme. Cetăţenii care nu s-au conformat, riscă însă amenzi sau alte pedepse.

    Calculele au arătat de mult timp faptul că, datorită creşterii populaţiei, care aproape s-a dublat în ultimii 20 de ani, rezerva de apă a oraşului nu va reuşi să facă faţă consumului. Totuşi, climatologii declară că o secetă de trei ani se întâmplă o dată la 1000 de ani, aşa că nici cele mai bune sisteme de apă nu ar face faţă într-o asemenea situaţie.

    Conducerea oraşului face tot posibilul să se redreseze, şi încearcă  să monteze instalaţii de desalinizare a apei şi să foreze pentru a găsi pozibile izvoare. Totuşi, este puţin probabil ca vreunul din aceste sisteme să poată fi cumpărat înainte de 22 aprilie. Sezonul ploios ar trebui să înceapă în mai; studiile prevăd însă ani de secetă, aşa că cel mai probabil, situaţia actuală este doar o perioadă de acomodare pentru ce va urma.

  • Diamond Omega, smartphone cu 8GB RAM şi 128 GB spaţiu de stocare, lansat în România

    “Am lansat pe piaţa din România flagship-ul ARCHOS Diamond Omega, un dispozitiv foarte atractiv, atât din punct de vedere al specificaţiilor tehnice, cât şi în ceea ce priveşte designul, datorită ecranului ultra-compact, fără margini”, a declarat Săvel Staicu, Country Manager ARCHOS România

    Smartphone-ul are o carcasă din sticlă cu protecţie Corning Gorilla Glass şi cadru metalic, iar display-ul de 5,7 inci cu rezoluţie de 2040 x 1080 pixeli, care acoperă mai mult de 85% din suprafaţa frontală a dispozitivului.

    În ceea ce priveşte realizarea fotografiilor, modelul dispune de nu mai puţin de 4 camere: 2 în partea din spate şi 2 frontale. Pe spate, ARCHOS Diamong Omega are o cameră principală Sony IMX 318 cu senzor de 23 megapixeli şi deschidere f/2.0 pentru un zoom x2 fără pierderi, în timp ce a doua cameră Sony IMX 362, cu senzor de 12 megapixeli şi deschidere f/1.8, permite capturarea unei cantităţi mari de lumină. În partea frontală, modelul dispune de două camere cu senzor dual de 5 megapixeli cu deschidere f/2.2, care permite realizarea fotografiilor în celebrul mod potret cu efect natural bokeh.

    ARCHOS Diamond Omega vine şi cu cititor digital de amprente, tehnologii Bluetooth 4.1 şi NFC, un port USB Type C, un jack audio de 3,5 mm şi o baterie de 3100 mAh cu tehnologia Qualcomm Quick Charge 3.0.

    Dispozitivul operează pe Nubia UI 5.0, interfaţă de utilizare care se bazează pe sistemul de operare Android 7.1. Sunt disponibile multe posibilităţi de optimizare a interfeţei, printre care şi deschiderea meniurilor contextuale la apăsarea pe pictograma unei aplicaţii.

    ARCHOS Diamond Omega poate fi achiziţionat cu precomandă de la retailer-ul online Cel.ro, la preţul de 2344 lei.