Tag: cautare

  • Un primar din Bucureşti caută opt pui de lebădă furaţi din parcul IOR din Capitală

    Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, a făcut un apel, pe pagina sa de Facebook, pentru găsirea a opt pui de lebădă, care ar fi fost furaţi din parcul IOR.

    “Ştiţi cei 8 puişori de lebădă? Sigur i-aţi văzut, dacă aţi trecut recent prin Parcul IOR. Din păcate, unii nu au înţeles că locul acestor pui este în parcul nostru, alături de părinţii lor, şi… i-au furat. Cine are informaţii despre asta, cine a auzit sau văzut ceva, este rugat să ne transmită toate detaliile. Poliţia Locală Sector 3 face verificări, dar, orice ajutor, orice informaţie contează. #iLoveS3 #ParculIOR #iLoveIOR. PS: Fotografia este realizată de domnul Adi Rusanda şi îi mulţumim, dat fiind că este printre puţinele fotografii în care apar cei 8 pui”, a scris primarul Robert Negoiţă, pe pagina sa de Facebook.

  • Un primar din Bucureşti caută opt pui de lebădă furaţi din parcul IOR din Capitală

    Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, a făcut un apel, pe pagina sa de Facebook, pentru găsirea a opt pui de lebădă, care ar fi fost furaţi din parcul IOR.

    “Ştiţi cei 8 puişori de lebădă? Sigur i-aţi văzut, dacă aţi trecut recent prin Parcul IOR. Din păcate, unii nu au înţeles că locul acestor pui este în parcul nostru, alături de părinţii lor, şi… i-au furat. Cine are informaţii despre asta, cine a auzit sau văzut ceva, este rugat să ne transmită toate detaliile. Poliţia Locală Sector 3 face verificări, dar, orice ajutor, orice informaţie contează. #iLoveS3 #ParculIOR #iLoveIOR. PS: Fotografia este realizată de domnul Adi Rusanda şi îi mulţumim, dat fiind că este printre puţinele fotografii în care apar cei 8 pui”, a scris primarul Robert Negoiţă, pe pagina sa de Facebook.

  • AISB -Cele mai căutate universităţi de către absolvenţi sunt cele din Statele Unite, Marea Britanie şi Europa Continentală

    ”Elevii noştri sunt veniţi din toate colţurile lumii, AISB educând elevi din peste 50 de naţionalităţi. Este firesc ca opţiunea lor pentru facultate să se îndrepte către universităţile de renume de peste ocean sau din Europa. Încă de la înscrierea la AISB elevii îşi manifestă dorinţa de a studia peste hotare, la aceste instituţii prestigioase, ei fiind susţinuţi de părinţi în acest demers. Noi ne bucurăm că pregătirea pe care le-o oferim le facilitează acceptarea în aceste instituţii. Şi ne bucurăm, de asemenea, să avem elevi ce studiază acum la facultăţi de renume, pe segmentul artistic”, spune Robert Brindley, director general al Şcolii Americane.

    La fel de numeroase sunt şi înscrierile pentru universităţile din Marea Britanie, acestea fiind foarte numeroase şi din partea elevilor de naţionalitate română (peste 60% dintre români se înscriu la o universitate din Marea Britanie). London School of Economics  & Political Science, Lancaster University, University of Edinburgh sau Birmingham sunt doar câteva din zecile de universităţi la care elevii AISB se înscriu pentru admitere. Ultimele trei sunt printre cele care acceptă cei mai mulţi dintre elevii din România. 

    Trei alte universităţi de renume sunt pe lista preferinţelor absolvenţilor AISB. Este vorba de University of British Columbia din Canada, Ecole Hotelier de Laussane (Elveţia) şi Tilburg University (Olanda).

    ”Le suntem alături elevilor noştri  în procesul de admitere la universităţile din străinătate, si acest lucru este de o importanţă reală în cadrul procesului. Mulţi dintre aceştia sunt acceptaţi cu burse şi ajung să îşi termine studiile universitare printre primii. Multi dintre ei au rezultate deosebite şi în facultate însă ceea ce este şi mai important – şi de altfel directia în care noi îi sfătuim să se îndrepte – este faptul că fac ceea ce le place”, spune Cătălina Gărdescu, director de admitere al Şcolii Americane.

    Rata de admitere la universităţile din străinătate este de peste 90%. Pentru anul 2017, în topul universităţilor la care s-au înscris absolvenţii AISB se numără George Mason University, University of British Columbia şi Teesside University.

    American International School of Bucharest (AISB) este cea mai veche şi mai extinsă şcoală internaţională din Bucureşti, înfiinţată în 1962 de către Ambasada Statelor Unite, şi rezidentă, în prezent, în campusul construit în 2001, pe o suprafaţă de 10 hectare.

     

     

     

     

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.

  • Care sunt meseriile pe care dacă le ştii companiile din România te angajează imediat

    Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova. „Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia – dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

    Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

    „Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (…) În cazul specialiştilor în IT – developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

  • Ce sumă a primit de la Google studentul care a deţinut domeniul google.com pentru 1 minut

    Sanmay Ved, studentul care a deţinut domeniul de internet google.com pentru un minut, a primit 12.000 de dolari de la gigantul din Sillicon Valley, informează Boston Globe.

    Tânărul căuta domenii libere pe Google Domains când a observant că google.com era disponibil. A plătit 12 dolari şi a intrat în posesia domeniului. Nu-I venea să creadă, comanda a fost verificată, plată efectuată şi chiar a primit un mail de confirmare a achiziţiei. A fost un moment de bucurie scurt. Un minut mai târziu, un alt mail a sosit în care era înştiinţat că achiziţia domeniului a fost anulată

    Ved nu a cerut o recompense financiară pentru că a descoperit această vulnerabilitatea în sistem, dar Google i-a oferit o recompensă financiară chiar şi aşa. Suma ininţială a fost mai mica, dar cei de la Google au decis să dubleze suma când au aflat că Sanmay Ved a donat recompense către o asociaşie caritabilă.
     

  • Staţiunea din România care face furori printre turişti: “E mai frumos ca-n Croaţia”

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!
    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.
     
    Înconjurată de dealuri împădurite cu fagi, stejari, carpeni, ulmi, castani, brazi şi stejari, cât şi de Muntele de Sare, staţiunea oferă posibilităţi excelente şi pentru odihnă şi relaxare.  Clima este subalpină, cu veri răcoroase şi ierni blânde. Punctele de atracţie ale locului sunt lacurile helioterme, renumite pentru efectul lor terapeutic.
     
  • Ce iese atunci când David colaborează cu Goliat

    Într-o luptă cu David, Goliat nu poate decât să piardă. De aceea, BMW a ales să colaboreze cu pentru mulţi necunoscuta firmă israeliană Mobileye pentru viitorul maşinilor sale: un autovehicul cu adevărat autonom, care deţine total controlul funcţiilor de rulare.

    Legătura dintre BMW, companie emblematică a Germaniei, şi Mobileye a ajuns un model de colaborare între corporaţiile mari, care se mişcă lent, şi start-up-urile agile pe care armate de executivi speră să-l poată reproduce.

    |n proiectul lor au intrat alte nume grele: Intel, producător american de microprocesoare, şi foarte recent britanicii de la Delphi Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto din lume.

    Povestea a început în iulie 2016, când BMW, Intel şi Mobileye – care produce sisteme avansate de asistenţă pentru şoferi – au anunţat că îşi vor uni forţele pentru a face din proiectele de automobile autonome o realitate şi că vor colabora pentru a aduce soluţii de ”şofat complet automatizat“ pentru producţia de serie până în 2021.

    De atunci, partenerii iniţiali au dezvoltat un sistem care poate fi folosit de alţi dezvoltatori din sectorul automotive şi de producători auto pentru propriile proiecte şi branduri, scrie presa israeliană. |ntre timp, în martie, Intel a achiziţionat cu aproximativ 15 miliarde de dolari firma israeliană, aceasta fiind cea mai mare astfel de tranzacţie de pe piaţa de profil din Israel. Afacerea a fost lăudată în Israel ca semn al puterii tehnologice a acestei ţări. Intel a căutat mariajul cu Mobileye în efortul de a-şi construi o poziţie bună ca jucător de bază pe partea de tehnologie în industria maşinilor autonome.

    |n urmă cu câteva zile proiectului i s-a alăturat şi Delphi, ca partener de dezvoltare. |n afară de BMW, Mobileye mai lucrează cu Volkswagen şi Nissan, un indiciu despre cât de căutate sunt de corporaţii colaborările cu start-up-urile.

    Despre standardele de colaborare stabilite de israelieni a scris Handelsblatt, cea mai mare publicaţie financiară din Germania.

    Mobileye nu se încadrează în clişeul star-up-urilor. Nu este o aplicaţie de socializare, o piaţă online sau un magazin virtual. Puţini consumatori au auzit de această companie. Nu vine din Seattle şi nici din Silicon Valley. Mobileye nu are intenţia de a ucide industria tradiţională, aşa cum Amazon a făcut cu librăriile, Expedia cu agenţii de turism şi cum Uber face cu taxiurile. 

    Mobileye schimbă lumea la fel de mult cum o fac aceşti faimoşi perturbatori. |n 2007, BMW a prezentat lumii prima maşină care ”vede“, un sedan Seria 5 echipat cu camere Mobileye şi software de inteligenţă aritificială pentru o funcţie de siguranţă care avertizează şoferii când aceştia se abat de la banda lor.

    Anul acesta, un BMW 40 cu tehnologie Mobileye de şofat autonom va fi testat în condiţii de drum real în Europa şi SUA. Colaborarea cu nemţii a fost bună până acum pentru israelieni. Firma în vârstă de 17 ani valorează 10 milioarde de dolari pe bursa din New York. Parteneriatul a fost profitabil şi pentru BMW. Dacă totul merge conform planului, producătorul auto are şanse bune  să câştige cursa globală pentru maşina cu adevărat autonomă. Iar concurenţii sunt mulţi, puternici şi invidioşi.

    CEO-ul Tesla, Elon Musk, spunea la începutul lui mai că inginerilor săi le-a luat doar şase luni să recreeze tehnologia de şofat autonom şi pe cea de procesare vizuală a Mobileye după ce aceste două companii s-au despărţit.

    Tesla şi Mobileye au pus capăt unui parteneriat de furnizare în septembrie 2016 din motive care nu sunt pe deplin clare. Companiile s-au acuzat reciproc de acţiuni care le-au subminat mariajul.

    |nsă mariajul dintre BMW şi Mobileye pare unul funcţional, deocamdată. Legătura lor este modelul pe care legiuni de executivi de companii speră să-l poată imita. |n pofida armatelor de cercetători şi ingineri – doar BMW are 10.000 de oameni care lucrează în aceste domenii – companiile mari adesea se chinuie să ţină pasul cu accelerarea schimbărilor tehnologice. Corporaţiile iau decizii lent, fiind îngreunate de ierarhii şi de mii de teleconferinţe. Start-up-uile au viteza şi agilitatea înscrise în ADN-ul lor.

    De aceea, aproape toate companiile mari au intrat în parteneriate cu start-up-uri. |n loc să încerce să le blocheze, o luptă pe care Goliat n-o poate decât pierde, corporaţiile au ales colaborarea.

    Desigur, companiile prin tradiţie cumpără concurenţii mici pentru a avea acces la produsele şi tehnologia lor. Uneori investesc în start-up-uri. |n ultimul timp tot mai multe companii mari dezvoltă incubatoare, acceleratoare sau centre pentru inovaţie pentru start-up-uri. Iar proiectele lor de adopţie a antreprenorilor – corporaţiile se joacă de-a capitalul speculativ finanţând întreprinzătorii – iau avânt. Unele companii, precum BMW, sar peste aceste modele de colaborare şi folosesc start-up-uri pentru a reinventa chiar procesul de inovare.

  • Românii, optimişti din fire: 3 din 5 angajaţi cred că îşi pot găsi un job mai bun în 3 luni

    În acelaşi timp, 55% dintre respondenţi au spus că-şi actualizează constant CV-ul pentru a-şi creşte şansele să găsească jobul ideal.

    22,9% din angajaţii care au participat la sondajul eJobs se declară foarte optimişti privind perspectivele profesionale, considerând că îşi pot schimba job-ul în mai puţin de o lună, iar 38,6% spun că le-ar lua între o lună şi trei luni să-şi găsească un nou job. Alţi 19,8%  sunt de părere că acest proces ar dura între trei şi şase luni, iar 18,7% dintre participaţii la studiu cred că această schimbare le-ar putea lua peste şase luni.

    În condiţiile în care tot mai multe companii vânează talente şi se întâmplă des să abordeze potenţiali candidaţi care nu sunt în mod neapărat în căutarea unui alt loc de muncă, 55% dintre participanţii la studiul eJobs au spus că îşi actualizează permanent CV-ul cu noile abilităţi şi rezultate profesionale, pentru a fi relevanţi în cazul în care o potenţială companie angajatoare ajunge să le vadă profilul.

    În acelaşi timp, 25,4% dintre respondenţi îşi modifică CV-ul doar atunci când caută activ un nou job, iar 18,3% dintre ei îşi adaptează CV-ul în funcţie de jobul pentru care aplică.

    88% dintre respondenţi spun că folosesc platformele de recrutare atunci când caută un job, iar site-urile companiilor vizate sunt a doua sursă menţionată (circa 38% dintre respondenţi). Printre cele mai populare surse utilizate de cei care pândesc un job mai bun sunt recomandările (35,5%), târgurile de joburi (19,8%) şi grupurile din platformele de socializare (16,8%).

    Odată schimbat jobul, candidaţii consideră că ar fi foarte util să primească trainingul potrivit pentru noua poziţie (73%), să aibă parte de deschidere din partea colegilor (63%), dar şi de un program complet de induction (54%). De asemenea, atitudinea şefilor este considerată importantă pentru 48% dintre respondenţi, iar întelegerea rutinei unei zile obisnuite ar face adaptarea mai uşoară pentru 26% dintre persoanele participante la studiu.

  • Cocktail Holidays: Jumătate din vacanţele verii pe charter sunt rezervate până în luna mai, când încep zborurile pe destinaţiile externe

    Până în luna mai, charterele pentru Chania şi Heraklion din Creta au un grad de ocupare de peste 55%, potrivit rezervărilor din perioada de Early Booking, în timp ce Rodos, Mykonos sunt rezervate în proporţie de 45%. Dintre celelalte destinaţii, pachetele pentru vacanţele în Tenerife au fost cumpărate în proporţie de 47%, cele pentru Mallorca, 46%. Chartele pentru Croaţia şi Antalya au un grad de ocupare de 43%, respectiv 40%.

    Charterele verii, care debutează la finalul lunii mai la Cocktail Holidays, sunt programate din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara pentru destinaţii ca Rodos, Corfu, Zakynthos, Chania, Heraklion, Santorini, Mykonos şi Kos, care se reia după o absenţă de un an, Costa Blanca, Costa Brava, Costa del Sol, Costa Dorada, Mallorca şi Tenerife, Split, Muntenegru, Antalya, Bodrum, Didim, Kusadasi şi Marmaris. Zborurile au o frecvenţă de unul-două pe săptămână de la Bucureşti spre Grecia, Spania, Turcia, Muntenegru şi Croaţia şi de unul pe săptămână din Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara spre Grecia, Spania şi Turcia şi sunt operate numai cu aeronave Tarom.

    “Cine a rezervat în perioada de Early Booking are avantajul că a ales hotelul şi pachetul dorit, la un preţ cu reducere. Este încă timp pentru cumpărarea unei vacanţe la hotelul dorit, dar nu le recomandăm românilor să mizeze pe ofertele last minute care, chiar dacă sunt tentante ca preţ, nu îi duc în destinaţia dorită, ci acolo unde mai sunt câteva locuri”, declară Dan Goicea, manager Cocktail Holidays.

    Turiştii Cocktail Holidays au preferat hoteluri de patru stele cu demipensiune în Grecia, Spania şi Croaţia şi pachete cu all inclusive sau ultra all inclusive în Antalya.

    O vacanţă în Grecia costă vara aceasta de la 334 de euro/persoană, în Croaţia de la 418 euro/persoană, în Turcia de la 457 de euro de persoană, în Spania de la 580 euro de persoană. Cel mai scump pachet rezervat până acum are o valoare de 2.700 de euro/persoană şi este pentru o vacanţă de şapte zile în Turcia, cu transport charter şi toate taxele incluse.

    Prompt Service Travel Company activează de peste 24 de ani pe piaţa vacanţelor şi este unul dintre cele mai longevive branduri de turism din România. Cocktail Holidays este brandul turistic al Prompt Service Travel Company, lansat în urmă cu 11 ani. Turoperatorul a diversificat destinaţiile de charter încă din 1995, când a introdus sejururile către Creta. Între timp oferta de chartere a Cocktail Holidays s-a dezvoltat, compania operând peste 25 de destinaţii charter în anul 2017. Din 2005, compania a început operarea charterelor din afara Bucureştiului. În prezent, Cocktail Holidays operează chartere din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.