BusinessMagazin

Tag: bloomberg

  • Cea mai mare lansare a unei companii româneşti din IT în San Francisco

    Compania Bitdefender, creată de românii Florin şi Măriuca Talpeş, care a reuşit să-şi facă loc pe piaţa internaţională de soluţii de securitate IT, ajungând la o bază de câteva sute de milioane de clienţi cu tehnologiile dezvoltate în România, va ataca în această seară piaţa din SUA cu un nou produs, cu care are ambiţia să redefinească industria globală de profil.

    Produsul lansat este Bitdefender Box, un mix între hardware şi software, care va securiza ceea ce firma cu origini româneşti estimează că va fi noua realitate de zi cu zi în sediile companiilor şi în gospodării: nu doar calculatoare, tablete şi smartphone-uri ci şi smart TV-urile, frigiderele de ultimă generaţie, sistemele de iluminat, sistemele de alarmă conectate la Wi-Fi – în fapt orice obiect conectat la internet.

    Este produsul care va înlocui actualele soluţii de securitate, cred reprezentanţii Bitdefender. “Lansarea Bitdefender BOX este un eveniment important pentru noi în primul rând pentru că lansăm un produs unic în industrie, ce defineşte o nouă categorie – security pentru Internet of Things – şi care aduce o abordare cu totul inovatoare domeniului. Viziunea noastră este că acesta este viitorul securităţii şi că, da, cel mai probabil va duce la înlocuirea soluţiilor de securitate existente”, au precizat pentru ZF reprezentanţii companiei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bloomberg îşi păcăleşte clienţii cu vinuri moldoveneşti şi româneşti

    Ma Glu, fondator şi CEO al holdingului Full Ome, “distribuie” vinul de Ceptura în reţeaua sa de hoteluri şi restaurante, şi a comandat şapte milioane de sticle pentru următorii trei ani, informează prima “ştire”. Comanda lasă practic crama fără stocuri. “|n acelaşi timp este o comandaă prea importantă pentru a o putea refuza. Va trebui să limităm vânzarea vinurilor de Ceptura în România la maximum două sticle per cumpărător în perioada de Paşti, pentru a nu ne dezamăgi clienţii”, spune Marcel Grăjdieru, CEO Crama Ceptura, într-un “comunicat” al companiei. “Totul a început de la o Fetească Neagră de Ceptura, servită la bordul unui avion Virgin Airlines, de la Londra la Shanghai. Am rămas foarte impresionat de acest vin. Atât încât am comandat imediat un container test. Reacţiile pozitive au fost peste aşteptări, iar rezultatele din perioada anului nou chinezesc au întrecut cele mai ambiţioase planuri. Ne dorim un parteneriat de lungă durată cu Crama Ceptura”, a “comentat” Ma Glu.

    Conform celei de-a doua “ştiri”,  Vinăria Purcari şi-a încetat colaborarea, veche de 55 de ani, cu nţia rusă de explorare spaţială RosKosmos. Gama de vinuri Purcari, care poartă autentificarea oficială ZGOP (Zero Gravity Optimized Products) – este produsă şi împachetată conform unei tehnologii speciale, cosmodinamice, pentru a rezista unui mediu cu gravitaţie zero. Vinurile de Purcari reprezintă şi sursa principală de eritrocite (globule roşii) şi, prin urmare, de hemoglobină a cosmonauţilor, ce reduce riscul anemiei în spaţiu. În acelaşi timp, Vinăria Purcari este onorată de testul pilot lansat în parteneriat cu NASA, pentru livrarea vinurilor ZGOP căre această agenţie. ”Colaborarea cu NASA este mai mult decât o onoare. Este o confirmare a calităţii indisputabile a vinurilor de Purcari, dar si a experienţei cosmo-nutriţioniştilor din Moldova. Este bine ştiut că în perioada sovietică, întreaga industrie cosmo-alimentară îşi avea baza în Moldova, iar experienţa noastră este neîntrecută în lume” declară Sorin Bălănel, director Marketing la Vinăria Purcari.

    Cele două companii au emis şi comunicate de presă.

  • Şeful unui lanţ de restaurante spune că fermele de pui ale McDonald’s sunt “cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut vreodată”

    La finalul anilor ’90, McDonald’s avea o relaţie strânsă cu lanţul de restaurante Chipotle, cunoscut în SUA pentru vânzarea de burrito, investind în companie încă din anul 1998, atunci când lanţul Chipotle era format din 14 unităţi. În 2005, compania ajunsese la 460 de locaţii, iar McDonald’s deţinea 90% din acţiuni.

    În acea perioadă, conducerea McDonald’s l-a invitat pe Steve Ells, fondatorul Chipotle, să viziteze una din fermele de pui. “I-au propus lui Steve să facă o vizita la ferma de pui din Arkansas”, povesteşte Bob Ells, tatăl lui Steve Ells. “S-a întors spunând că a fost cel mai dezgustător lucru pe care l-a văzut în viaţa lui”, relatează Business Insider, citând Bloomberg.

    Steve Ells a spus că diferenţele dintre McDonald’s şi Chipotle erau profunde, chiar şi atunci când lanţul de fast-food îl deţinea pe cel din urmă.

    “Ce am realizat la finalul zilei era că din punct de vedere cultural suntem diferiţi”, a declarat Ells pentru Bloomberg. “Sunt două lucruri pe care noi le facem diferit: modul în care privim mâncarea şi modul în care privim cultura oamenilor. “

    Spre exemplu, McDonald’s a vrut ca Chipotle să deschidă locaţii de tip drive-in şi să îşi schimbe numele în Chipotle Fresh Mexican Grill.

    “McDonald’s a avut multe idei bune şi noi am fost întotdeauna deschişi”, a povestit Gretchen Selfridge, COO al Chipotle, celor de la Bloomberg. “Au vrut să facem drive-in, au vrut să facem mic-dejun, dar noi pur şi simplu nu am făcut nimic din toate acestea.”

    McDonald’s a vândut acţiunile Chipotle în 2006.

  • CEO-ul McDonald’s plăteşte cu funcţia pentru rezultatele catastrofale ale companiei

    McDonald’s a avut în 2014, în Statele Unite, cele mai proaste rezultate din ultimii 12 ani, iar acest lucru a dus la demiterea CEO-ului Don Thompson.

    Acesta preluase mandatul în 2012, însă nu a reuşit să rezolve numeroasele probleme cu care se confruntă lanţul de restaurante. Trimestrul patru din 2014 a fost al cincilea consecutiv în care McDonald’s a înregistrat scăderi în Statele Unite.

    Locul lui Thompson va fi luat de Steve Easterbrook, actualul chief brand officer al companiei. “Cu astfel de rezultate, era evidentă nevoia de schimbare”, a declarat Will Slabaugh, analist la Stephens Inc., citat de Bloomberg.

    Acţiunile McDonald’s au înregistrat o creştere de 3,5% ca urmare a anunţului. Compania, care deţine peste 36.000 de locaţii la nivel global, nu a mai înregistrat creşteri pe piaţa din SUA din octombrie 2013.

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului trecut, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Mark Stevens, CEO al companiei de marketing MSCO Inc. şi autor al bestsellerului Your Marketing Sucks, descrie, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care lanţul de restaurante McDonald’s înregistrează cele mai slabe vânzări din ultimul deceniu.

     “McDonald’s era cândva un concept simplu şi uşor de abordat: un vânzător internaţional de burgeri unde poţi mânca vită, cartofi prăjiţi şi bea cola. Simplitatea era tulburătoare, iar fondatorul Ray Kroc a menţinut-o aşa, iar o forţă teribiliă l-a răspândit pe toata planeta”, îşi aminteşte Mark Stevens.

    Specialistul observă principalele motive pentru care brandul sub care operează lanţul de restaurante a devenit unul “de nerecunoscut”.

  • Ţara în care McDonald’s nu mai vinde cartofi prăjiţi şi nuggets de pui

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Analiştii anticipiează o scădere de 1,9%, după cum informează Consensus Metrix. Vestea a coborât acţiunile companiei cu 3,8%, marcând cea mai mare zdruncinare din ultimii doi ani, transmite Bloomberg. Vânzările au scăzut pentru a şaptea lună la rând, înregistrând cea mai mare depreciere din ultimii 13 ani, iar compania a anunţat o nouă scădere de 1% pentru luna octombrie. Vânzările la nivel global, excluzând restaurantele nou-deschise, au scăzut în 2014 cu 2,2%, mai mult decât predicţiile analiştilor. Pentru a remedia această situaţie, compania a anunţat reorganizarea operaţiunilor şi a investiţiilor în marketing. “Consumatorii de azi cer mai multe variante şi doresc un plus de valoare”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Don Thompson. Vânzările în Europa au scăzut cu 2% în noiembrie 2014, afectate şi de rezultatele extrem de proaste din Rusia şi cele sub aşteptări înregistrate în Franţa şi Germania, a mai notat compania. În Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, vânzările au scăzut cu 4%.

  • COMENTARIU Bloomberg: Liderul tăcut al României s-a angajat să lupte împotriva corupţiei

    “Există un val puternic de aşteptări de la el”, a declarat pentru Bloomberg Michael Taylor de la Oxford Analytica, o firmă de consultanţă strategică. “El este eroul momentului, dar puterile sale constituţionale sunt limitate”, a avertizat Taylor, referindu-se la noul preşedinte român, care a obţinut duminică dreptul să numească judecători şi să stabilească politica externă a României, principalele atribuţii ale şefului statului.

    Al cincilea preşedinte de la căderea comunismului s-a instalat la putere după o campanie electorală umbrită de scandaluri de corupţie în cadrul partidului premierului Victor Ponta, în urma unor îndemnuri adresate Bucureştiului de către Uniunea Europeană (UE) de a lupta mai puternic împotriva acestui fenomen, notează compania media, adăugând că Iohannis a inclus între priorităţile sale această luptă, alături de Educaţie şi Sănătate, în discursul de la învestirea în funcţie.

    În ziua de după anunţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, el a cerut Parlamenului să ridice imunitatea aleşilor investigaţi pentru corupţie, iar măsura a fost aprobată în câteva ore, aminteşte compania, apreciind că triumful pe care l-a obţinut a “zguduit” coaliţia aflată la putere, pe care Ponta, contracandidatu său înfrânt, s-a gândit s-o consolideze printr-o remaniere.

    Unul dintre lucrurile pentru care este criticat Iohannis, primul membru al unei minorităţi etnice devenit preşedinte, este lipsa de vervă în discursul public, mai scrie Bloomberg, notând că el a răspuns veştii că a fost ales în funcţia de şef al statului, la un miting, spunându-le susţinătorilor “vreau să le mulţumesc celor care m-au votat, iar acum sunt pregătit să merg la serviciu”.

    “Chiar şi aşa, abordarea sa reprezintă o gură de aer proaspăt pentru mulţi”, comentează Bloomberg.

     

  • Generaţia noii renaşteri

    Pe urmă, desigur, le-am dat dreptate; un exemplu este „tabla albă“, patentată în 1937, un obiect neplisit din sălile de şedinţe corporatiste, în lipsa căruia, poate, multe schimbări fundamentale din cultura companiilor ar fi rămas neîmpărtăşite. La fel de fireşti găsesc PIB, codul de bare, Organizaţia Statelor Producătoare de Petrol – OPEC, e-mailul, outsourcingul, transportul cu containerul sau avionul cu reacţie comercial, aflat pe primul loc, inovaţie care a redus considerabil dimensiunile lumii şi a făcut posibilă apariţia expresiei „satul planetar“.

    Dar, răsfoind, am avut un soi de surpriză: din cele 85 de inovaţii şi tehnologii, doar 25 au apărut după 1980 – printre care CNN, PowerPoint, moneda euro sau bascheţii Jordan de la Nike – şi doar şapte după anul 2000, printre care smartphone-ul, Twitter, YouTube, Facebook sau mariajul gay. O mare parte a oamenilor este tentată să creadă că trăim o epocă de uluitor avans tehnologic – telefoanele, informaţia, socializarea, televizoarele uriaşe, mobilitatea, sondele spaţiale, organismele clonate sau genomul uman. Iar demesrsul celor de la Businessweek poate părea nedrept şi discutabil, pentru că mută accentul spre o perioadă care pare, tinerilor cu mobil şi cont de Facebook, şi nu numai lor, preistorie. 

    Dar de fapt aşa este şi, cinstit vorbind, epoca de aur a inovaţiei umane a început după al doilea război mondial şi s-a terminat undeva la începutul anilor ‘80; vorbesc aici de cele mai importante medicamente, care au făcut ca populaţia lumii să crească exponenţial, de transportul aerian de masă, de computere, energie nucleară, sateliţi, agricultură industrială, pilulă sau automobilul personal. Acea perioadă avea un zbor supersonic transatlantic care astăzi nu mai este.

    Acea perioadă a trimis un om pe Lună, azi mai există o singură naţie care are rachete ce pot duce oameni sau obiecte pe orbită, iar exploarea spaţiului se mută spre o zonă de interese comerciale. Medicamentele se înghesuie mai degrabă în zona placebo, şi oamenii mor în continuare de boli ce ar fi trebuit învinse de mult. Inovaţiile se regăsesc acum într-o zonă consumeristă, regăsindu-se într-o zonă tehnologică de masă, subţirică şi fără fond. Antreprenorul Peter Thiel a spus la un moment dat o vorbă mare, intens citată: „Am vrut maşini zburătoare şi am dobândit 140 de caractere“. Teoria plafonului tehnologic de care s-a lovit omenirea este adoptată, de altfel, de mulţi economişti sau oameni de afaceri; îl amintesc doar pe Tyler Cowen cu „The Great Stagnation“.

    Şi nu este vorba doar de ştiinţă sau de economie, putem vorbi aici şi de cultură, de literatură, film sau muzică – toată lumea reinterpretează la nesfârşit aceleaşi refrene sau aduc pe ecrane aceiaşi eroi din trecut, spidermani cărora le-am pierdut numărul.

    O să mă opresc acum şi o să invoc un studiu al EY, „Barometrul educaţiei şi culturii antreprenoriale în rândul tinerilor“, care prezintă nişte valori încurajatoare: mai mult de jumătate din tineri preferă antreprenoriatul şi nu o funcţie managerială, 52% vor propria afacere, 86% (!) sunt dispuşi să îşi asume riscuri şi 97% (!!!!) sunt dispuşi să muncească din greu. Dacă este aşa, generaţia Y ar avea şanse să transforme lumea în conformitate cu aşteptările care îi sunt atribuite. Pentru asta trebuie ca tinerii să iasă dintr-o zonă de conformism şi să devină generaţia viitoarei renaşteri, inventatori şi inovatori reali.

    Acestea sunt premisele anului 2015 şi pentru Business Magazin, un an în care ne propunem să continuăm ce am început în toamnă cu „Catalogul celor mai inovatoare companii“: să descoperim şi să promovăm oameni şi idei şi tehnologii care să ne facă să trăim mai bine, dincolo de cifrele seci din statistici, oameni şi idei şi tehnologii care să aducă bani, locuri de muncă şi bunăstare. Un bun exemplu este tânărul de pe coperta acestui număr al revistei, partener la o companie din tehnologie care a realizat una dintre cele mai mari tranzacţii care implică antreprenoriat românesc.

    Ilustrez cu un tablou al lui Adrian Ghenie, un tânăr pictor care a devenit un nume pe piaţa internaţională.

    La mulţi ani! tuturor cititorilor şi partenerilor Business Magazin.

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.

  • UE înăspreşte regulile în privinţa bonusurilor bancherilor

    Potrivit unui raport al Autorităţii Bancare Europene (EBA) publicat miercuri, 39 de bănci din Uniunea Europeană au găsit o nouă modalitate pentru a suplimenta veniturile bancherilor, după introducerea, în 2013, a regulilor care limitează bonusurile în sistem la cel mult două salarii de bază, oferind o serie de indemnizaţii pe baza vechimii sau a valorii de piaţă, relatează Bloomberg.

    Băncile au clasificat aceste remuneraţii acordate în afara salariului de bază drept “indemnizaţii fixe”, dar raportul EBA arată că ele sunt, de fapt, “plăţi discreţionare temporare” folosite pentru suplimentarea veniturilor angajaţilor, în contravenţie cu regulile UE.

    Printre băncile care acordă astfel de indemnizaţii se numără HSBC, cea mai mare bancă europeană în funcţie de capitalizare, RBS, Lloyds şi Barclays.

    “Instituţiile care acordă acest tip de indemnizaţii discreţionare trebuie să le recatalogheze drept plăţi variabile şi să îşi modifice politicile în privinţa remunerării angajaţilor pentru a se conforma regulilor UE”, se arată în raport.

    Autorităţile de reglementare din statele UE au termen până la finele anului pentru a se asigura că băncile îndeplinesc cerinţele privind bonusurile acordate bancherilor.

  • Domeniul în care România stă mai bine decât toată Europa. Singurele ţări care ne depăşesc sunt din Asia

    România are cel mai rapid trafic de internet din Europa şi al treilea la nivel mondial, după un clasament recent publicat de Bloomberg. Singurele state cu viteze superioare celor înregistrate la noi sunt Hong Kong şi Japonia.

    România a urcat de pe poziţia a cincea, pe care a ocupat-o în acelaşi clasament în prima jumătate a anului. Viteza medie de la noi, de 47,9 megabiţi pe secundă, este cu 160% mai mare decât mediaglobală de 18,4 megabiţi pe secundă.

    După România, în clasament urmează Coreea de Sud, Letonia, Singapore, Elveţia, Bulgaria, Olanda şi Belgia.

    România ocupă primul loc şi  într-un top la nivel global în funcţie de procentajul hotelurilor care oferă clienţilor acces gratuit la internet WiFi, cu o rată de 99%, similară cu cea din Vietnam, în timp ce doar două alte state europene, Polonia şi Slovacia, sunt de asemenea prezente între primele zece.