Celebrul actor american Johnny Depp a scos la vânzare casa pe care o deţine în Los Angeles, estimată la 12,7 milioane de dolari.
Proprietatea scectaculoasă exprimă pasiunea actorului pentru artă, printre obiectele decorative numărându-se o pictură murală semnată de artiştii brazilieni gemeni OSGEMOS, care ocupă un perete întreg.
Johnny Depp a plătit 7,2 milioane pe casă, la momentul achiziţiei în 2007.
Sursa: CNN
Fabricarea ceramicii „de Cucuteni”, tradiţie veche de peste 6.000 de ani, este readusă în actualitate de doi soţi, ambii artişti plastici, din Teleorman.
La Măldăeni, Ion Mitroi şi Nicoleta Mitroi, doi soţi artişti- plastici, şi-au propus să ducă pe mai departe o tradiţie veche de peste 6.000 de ani. Folosind aceleaşi tehnici vechi de peste şase milenii cei doi realizează adevărate opere de artă, reconfigurând vasele şi statuetele de lut ars ale ceramicii „de Cucuteni”. Vasele sunt decorative, fiind foarte apreciate de către cumpărători.
„Este o ceramică care aparţine perioadei neolitice. Face parte din categoria artelor decorative ca şi celelelte trei culturi – Vădastra, Gumelniţa şi Hamangia. Eu am abordat cultura Cucuteni ca o temă în facultate. Cultura Cucuteni mi s-a părut cea mai vastă şi cea mai ofertantă şi ca decor, şi ca forme. Este o ceramică mai specială. Am lucrat câteva vase, apoi am mers pe partea de sculptură”, povesteşte artistul plastic Ion Mitroi.
Pasiunea descoperită de Ion Mitroi pe vremea când era student la Institutul de Artă din Bucureşti a fost împărtăşită curând şi de soţia sa, de profesie inginer. În vreme ce artistul şi-a dedicat mulţi ani din viaţă pasiunii pentru sculptură şi studiului acesteia, soţia sa s-a îndrăgostit de ceramica de Cucuteni „la prima vedere” şi a făcut din această pasiune un mod de viaţă.
„Totul a început ca o joacă, ca o pasiune pentru ceva de care mă îndrăgostisem. Ceramica de Cucuteni reprezenta pentru mine un ideal de frumseţe. Am început să lucrez pentru mine. Am făcut un vas, două, trei, ajunsesem deja la o perfecţiune a vaselor pe care reuşisem să le fac şi atunci soţul meu, care avea organizată o expoziţie de sculptură în lemn, mi-a propus să vin cu nişte vase de ale mele. Am rămas surprinsă de marele impact pe care l-au avut asupra oamenilor. Abia atunci am realizat că începusem să fac nişte lucruri pe care şi ceilalţi le găseau la fel de minunate ca şi mine”, spune Nicoleta Mitroi.
Fabricarea ceramicii „de Cucuteni”, tradiţie veche de peste 6.000 de ani, este readusă în actualitate de doi soţi, ambii artişti plastici, din Teleorman.
La Măldăeni, Ion Mitroi şi Nicoleta Mitroi, doi soţi artişti- plastici, şi-au propus să ducă pe mai departe o tradiţie veche de peste 6.000 de ani. Folosind aceleaşi tehnici vechi de peste şase milenii cei doi realizează adevărate opere de artă, reconfigurând vasele şi statuetele de lut ars ale ceramicii „de Cucuteni”. Vasele sunt decorative, fiind foarte apreciate de către cumpărători.
„Este o ceramică care aparţine perioadei neolitice. Face parte din categoria artelor decorative ca şi celelelte trei culturi – Vădastra, Gumelniţa şi Hamangia. Eu am abordat cultura Cucuteni ca o temă în facultate. Cultura Cucuteni mi s-a părut cea mai vastă şi cea mai ofertantă şi ca decor, şi ca forme. Este o ceramică mai specială. Am lucrat câteva vase, apoi am mers pe partea de sculptură”, povesteşte artistul plastic Ion Mitroi.
Pasiunea descoperită de Ion Mitroi pe vremea când era student la Institutul de Artă din Bucureşti a fost împărtăşită curând şi de soţia sa, de profesie inginer. În vreme ce artistul şi-a dedicat mulţi ani din viaţă pasiunii pentru sculptură şi studiului acesteia, soţia sa s-a îndrăgostit de ceramica de Cucuteni „la prima vedere” şi a făcut din această pasiune un mod de viaţă.
„Totul a început ca o joacă, ca o pasiune pentru ceva de care mă îndrăgostisem. Ceramica de Cucuteni reprezenta pentru mine un ideal de frumseţe. Am început să lucrez pentru mine. Am făcut un vas, două, trei, ajunsesem deja la o perfecţiune a vaselor pe care reuşisem să le fac şi atunci soţul meu, care avea organizată o expoziţie de sculptură în lemn, mi-a propus să vin cu nişte vase de ale mele. Am rămas surprinsă de marele impact pe care l-au avut asupra oamenilor. Abia atunci am realizat că începusem să fac nişte lucruri pe care şi ceilalţi le găseau la fel de minunate ca şi mine”, spune Nicoleta Mitroi.
Copiii şi tinerii din România ne-au obişnuit mai mereu cu surprize dintre cele mai plăcute atunci când a fost vorba despre competiţiile internaţionale… Dacă majoritatea reuşitelor au venit din zona ştiinţelor exacte, iată că şi copiii care studiază artele reuşesc să urce pe cele mai înalte trepte ale succesului.
La doar 9 ani, Giada Giardineli, originară din comuna Străoane, judeţul Vrancea, a reuşit să obţină medalia de aur şi titlul de Campion Mondial, secţiunea teatru, la Campionatul Mondial al Artelor de la Hollywood, Los Angeles + alte două medalii de bronz. Performanţa ei este cu atât mai notabilă, cu cât la această competiţie au participat 1.500 de copii din 62 de ţări ale lumii.
Doar că reuşitele copiilor români nu se opresc aici. Alţi copii au reuşit la rândul lor performanţe extraordinare care trebuie cunoscute de cât mai mulţi:
Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.
Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).
1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi
Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari
2. Jackson Polloc – Nr. 5
Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari
3. Willem de Kooning – Femeie III
Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari
4. Pablo Picasso – Visul
Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari
5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I
Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari
6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet
Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari
7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud
Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari
8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette
Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari
9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă
Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari
10. Edvard Munch – Ţipătul
Vândut în 2012 pentru 123 milioane
Cătălin Scărlătescu întârzie. Cătălin Scărlătescu înjură. Lui Cătălin Scărlătescu nu-i place să-i spui „domnule Scărlătescu“. În rest, chiar nu îi pasă. Când toată lumea vorbeşte de gastronomie ca de artă, iar în unele cazuri nefericite platingul a devenit mai important decât conţinutul, chef-ul care a readus România în bucătărie cu televizorul spune cu toată forţa staturii sale că gătitul este ştiinţă. 16 grame de sare pe litrul de ciorbă şi ai rezultatul perfect. Restul sunt detalii.
„La capătul unei tigăi, acolo am început să gătesc. Nu mai suport întrebarea asta“, îmi spune Cătălin Scărlătescu. Pe de o parte înţeleg, dar pe de altă parte eu aveam nevoie de background, adică de o bază pentru materialul pe care îl pregăteam. Exact ca la un fel de mâncare, îţi sunt necesare mai multe ingrediente. Îmi spune totuşi că una dintre influenţe a fost bunica sa, o femeie care le-a prins pe toate, şi război, şi foamete, astfel că a învăţat să facă din nimic minuni.
„Este uşor să fii mare chef când ai toată piaţa la dispoziţie, dar ia descurcă-te cu o ceapă, cu un usturoi şi cu nişte leuştean. Da, eu mă descurc şi cu astea trei.“
Întârziase un pic la interviul stabilit la Chefs Experience, restaurantul unde Cătălin Scărlătescu are propria reţetă de scoici, pentru că, la rândul său, avea un „material“ de scris
S-a mutat de curând în casă nouă, iar ideea i-a venit din necesitatea de a-şi decora casă goală. „M-a enervant faptul că era o muncă imensă să-mi îmbrac locul într-un mod artistic, pe placul meu”, spune ea. „Pentru produse alimentare, muzică, modă, filme nu avem nevoie decât de o aplicaţie şi putem obţine o recomandare personală. Dar lumea artei nu a ajuns până aici.” Aşadar, Reed, care acum trăieşte în Detroit, a contribuit la implementarea acestea şi a lansat Kollecto.
„La început am crezut că ar fi mai mult o livrare de servicii, cum ar fi video chat-ul cu un consilier de artă, dar nu am luat în calcul gradul de confort pe care l-ar avea oamenii să vorbească despre artă”, spune ea. „Ştii ce-ţi place şi nu, dar asta nu înseamnă că îţi face plăcere să şi vorbeşti cu un profesionist.” Reed, care a lucrat în marketing la Microsoft şi Foursquare, nu ştie să scrie cod, dar a folosit un „rest” al unei aplicaţii deja existente pentru a crea un model mai confortabil, pe bază de cumpărături: aplicaţia trece utilizatorii printr-un sondaj şi le oferă selecţii de artă, pe baza preferinţelor lor.
Succesul Kollecto a determinat TEDx să sprijine alţi antreprenori să construiască aplicaţii fără să ştie programare (cu un contract pe bază de consultanţă, care, spre exemplu, i-a adus lui Reed puţin peste un milion de dolari). „O mulţime de oameni se blochează în încercarea de a construi un lucru, dar mie nu mi-a fost teamă, iar prin faptul că nu am scris codul complet al aplicaţiei am putut să mă mişc mai repede şi nu mi-a fost frică să fac schimbări”, spune ea. „Când oamenii îmi cer sfatul, le spun clar: „Dă-i drumul. Sunt şanse, veţi întâmplina şi dificulăţi, dar nu vei şti până când nu vei testa aceste ipoteze cu acţiuni.”
Dacă aveaţi impresia că arta e doar pentru oameni – ei bine, gândiţi-vă din nou: Dominic Wilcox a deschis recent prima expoziţie de artă dedicată celui mai bun prieten al omului.
Intitulată “Mai multă joacă”, expoziţia a fost deschisă pentru doar 2 zile la Londra. Printre exponate s-au numărat mai multe instalaţii interactive menite să stimuleze intelectul şi fizicul câinilor, precum un simulator al unui geam de maşină.
Sursa: BoredPanda.com
Undeva în Pigalle se află restaurantul Petrelle, despre care cunoascătorii spun că este locul unde preşedinţii Franţei vin cu prietenele apropiate. Restaurantul este creaţia lui Jean-Luc Andre, chef dar şi proprietar de galerie de artă, şi oferă o experienţă culinară VIP, într-un decor extrem de personal şi interesant.
VEZI AICI CUM ARATA RESTAURANTUL
Meniul este scris de mână de Jean-Luc, iar mâncărurile sunt din produse organice 100%. Restaurantul este împodobit cu fresce, iar în decor sunt o mulţime de obiecte deosebite, dar şi cărţi. Din personal fac parte şi căţelul Fernando şi pisica Racaillou.
La doar 17 ani, o tânără din Oradea a reuşit să-şi descopere pasiunea pentru make-up şi să-i impresioneze pe americani cu machiajele realizate. Antonia Lestyán susţine că a fost mereu omul extremelor: pe de-o parte, fata cu sufletul dedicat artelor, deoarece desenează de la 5 ani, cântă la chitară, scrie şi a practicat dansul, iar pe de altă parte,este întruchiparea unui viitor student la medicină, deci amatoare de „parte reală” a vieţii.
“Nu am putut să mă despart de niciuna dintre conceptele acestea, chiar dacă sunt foarte diferite şi, dacă mă gândesc mai bine, datorită armoniei pe care am creat-o între ele, am ajuns ceea ce sunt azi. Sunt o persoană foarte ambiţioasă, chiar perfecţionistă, două caracteristici pe care eu le consider esenţiale dacă îţi doreşti cu adevărat meseria aceasta. Întotdeauna detaliile vor face diferenţa şi fiecare plus te poate ajuta să ajungi acolo unde ţi-ai propus”, ne-a mărturisit Antonia Lestyán.
A crescut cu ideea că orice femeie care se respectă trebuie să aibă grijă, în primul rând, de pielea sa şi, implicit, de lookul pe care îl are. Acest concept i-a fost insuflat de mama sa care este medic estetician şi care prin meseria pe care o practică a făcut-o curioasă să descopere domeniul de beauty, de unde şi dorinţa ei de a studia dermatologia.