BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • De ce crede Ministerul Agriculturii ca in Romania nu exista castraveti cu “bacteria ucigasa”

    “Cu castravetii chiar ca nu avem nici o problema. Romania
    exporta castraveti, noi ii spunem castravetele lung, din sere. Va
    pot duce la sere sa vedeti ce productie avem. Romania exporta
    zilnic 160-180 de tone de castraveti lungi si 400-500 de tone de
    castraveti cornison. Nu am importat nici asta iarna castraveti”, a
    dat asigurari secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Tabara: Nu ne confruntam cu o criza alimentara, ci cu una a puterii de cumparare

    “Nu suntem in situatia de dinainte de 1989, ci suntem chiar la
    un surplus. Eu sper sa ne apropiem anii acestia de o balanta
    pozitiva, or in cazul in care ar fi o criza alimentara in tara nu
    poti intra intr-un sistem pozitiv”, a spus Tabara, la finalul unui
    seminar. El a explicat ca preturile alimentelor nu pot fi stopate
    de catre stat. “Daca am o ferma, eu trebuie s-o ajut sa produca, nu
    sa-i dau in cap si sa-i spun cum trebuie sa vanda. Cresterea
    puterii de cumparare nu se face prin lovirea producatorului agricol
    din Romania”, a afirmat ministrul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tabara: Romania nu are cum sa treaca printr-o criza alimentara

    El a afirmat ca obiectivul Ministerului Agriculturii este sa
    transforme Romania intr-o tara exportatoare de produse agricole,
    inclusiv bio, in conditiile in care blocarea pietei agricole de
    catre mari producatori precum Rusia ofera o buna oportunitate in
    acest sens. De asemenea, Tabara a mentionat ca ministerul lucreaza
    la o strategie pentru crearea unei retele de depozite in sistem
    privat atat pentru cereale, cat si pentru legume si fructe. Valeriu
    Tabara a facut aceste declaratii in cursul dezbaterii in Senat a
    motiunii simple “Agricultura, falimentara, dar politizata”,
    initiata de 58 de senatori PSD si PNL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numarul de insolvente a crescut cu 18% in 2010. Care sunt judetele aflate in topul falimentelor

    Dintre acestea, 10.377 de firme se aflau in procedura generala
    de insolventa, 5.104 in procedura simplificata de insolventa, 5.482
    in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare
    judiciara.

    Judetul Dolj a urcat 8 pozitii (de pe locul 11 pe locul 3,
    inregistrand o dublare a numarului insolventelor) si Iasi 17
    pozitii (de pe locul 27 pe locul 10, cu aproape o triplare a
    numarului insolventelor), ceea ce indica o deteriorare rapida a
    situatiei economice din acest judet. Alte judete care au
    inregistrat o crestere masiva a insolventelor sunt Botosani, Alba
    (ambele cu urcari de 12 pozitii in top), Braila si Mures cu urcari
    de 9, respectiv 5 pozitii in top.

    In schimb, judetele care au inregistrat o scadere o
    insolventelor si o consolidare a situatiei economice din acest
    punct de vedere sunt Suceava (cu cea mai mare scadere in top,
    respectiv 14 pozitii), Olt (-10 pozitii), Maramures (-7 pozitii),
    Vrancea si Mehedinti (ambele cu -5 pozitii).

    In ultimii cinci ani, practic doar patru judete au inregistrat
    constant pozitii in top 10 dupa numarul insolventelor – Bucuresti,
    Constanta, Timis si Galati. Municipiul Bucuresti a pierdut 3
    pozitii in clasament, scazand de pe pozitia a patra in 2009 (cu un
    numar de 2.109 de insolvente si o pondere de 11,45% in totalul
    insolventelor) pe pozitia a saptea in 2010 (cu un numar de 2.256 si
    o pondere in scadere in total, de 10,40%).

    Peste jumatate dintre cazurile de insolventa s-au inregistrat in
    afacerile din comert si constructii. Fata de topul insolventelor
    din 2009, comertul cu ridicata si distributia sunt pentru al doilea
    an consecutiv pe prima pozitie, confirmand astfel persistenta
    dificultatilor financiare cu care se confrunta firmele din aceste
    sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre
    hipermarketuri si retaileri, releva Coface.

    In constructii, numarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi
    datoriile curente a crescut de 6 ori comparativ cu 2006.
    Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii au fost
    scaderea cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de
    investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si
    deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor.

    Domeniul transporturilor inregistreaza si el un numar ridicat de
    cereri de insolventa (1.555), aflandu-se, ca si la sfarsitul anului
    2009, pe pozitia a patra a clasamentului. Companiile care au
    prestat servicii conexe pentru companii (publicitate,
    contabilitate, cercetare a pietei, incasarea creantelor) au
    cunoscut si ele o inrautatire continua a situatiilor financiare, pe
    fondul scaderii cererii si al presiunii asupra preturilor.

    In 2010, cele mai mari cresteri ale numarului de falimente le-au
    avut industria extractiva (+87%), activitatile recreative si
    sportive (+65%), sanatatea si asistenta sociala (+49%),
    intermedierea financiara (+42%), activitatile conexe pentru
    companii (+37%) si tranzactiile imobiliare (+30%). Singurele
    domenii unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu
    2009 sunt agricultura si salubritatea.

  • Tarile cu cel mai mare potential agricol si cat costa un hectar de pamant in fiecare – GALERIE FOTO

    Cresterile de preturi la terenurile agricole au crescut datorita
    cererii in crestere a investitorilor care vor sa-si diversifice
    portofoliile dar si pentru ca tot mai multe tari vor sa creasca
    suplimentele de alimente, scrie Business Insider.com. Spre exemplu,
    preturile terenurilor pentru agricultura din Marea Britanie au
    crescut cu 13% anul trecut.

    Cei care vor sa cumpere terenuri agricole in Rusia vor intampina
    diverse probleme economice si politice. Anul trecut secete severe,
    caldura extrema si focuri puternice au afectat peste 10 milioane de
    hectare de teren, mai exact 32% din suprafata cultivata a
    tarii.

    Cu doar 30% din cele 9,7 milioane de hectare de teren agricol in
    uz, in Romania exista loc destul pentru achizitii. Tara are o
    legislatie flexibila in ceea ce priveste proprietarii de terenuri.
    Investitorii ar trebui sa se uite dupa terenuri consolidate,
    deoarece dezavantajul de aici este ca marea parte a terenului este
    impartit in parcele de dimensiuni mai mici.

    90% din laptele produs in Noua Zeelanda este exportat. Preturile
    terenurilor de aici sunt scumpe, un hectar depaseste 20.000 de
    dolari.

  • Tabara: La tara, crasma e plina, dar nu gasesti pe nimeni sa sape gradina pentru 100 de lei

    “Orice om din Romania, la potentialul pe care il are, nu trebuie
    sa rabde de foame. Este o anomalie sa rabzi de foame, si iar revin
    la chestiune ca mai zilele trecute, inainte ca presedintele sa iasa
    public, discutam cu un prieten de-al meu, trecand printr-o comuna
    in care de dimineata de la opt si pana seara la zece crasma e
    plina. Deci, crasma e plina. Daca te duci la Ianova dau acum un
    exemplu locul unde sta mama si unde merg si eu de vreo 40 de ani,
    sa cauti pe cineva sa sape in gradina pentru o suta de lei pe zi
    plus masa, plus mancare, nu gasesti. Dar la birt e prezenta lumea”,
    a spus Valeriu Tabara in interviu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE va recupera fonduri de 75 mil. euro cheltuite incorect de Romania in agricultura

    Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro),
    Spaniei (115 milioane euro) si Romaniei. Neregulile din Romania
    vizeaza “puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (de identificare a
    parcelelor agricole, n.r.) in ceea ce priveste controalele
    administrative incrucisate, furnizarea de informatii inexacte
    fermierilor si controalele ineficiente la fata locului in privinta
    ajutoarelor pe suprafata” , potrivit unui comunicat al CE.Decizia
    Comisiei are legatura si cu masurile de dezvoltare rurala pe
    suprafata.

  • Ministrul Tabara, despre alimentele ce contin OMG-uri: „Exista un risc si cand cobori pe scari”

    “Problema este daca ei (romanii – n.red.) citesc sau nu eticheta
    atunci cand cumpara un produs, pentru a fi in cunostinta de cauza.
    Prin legislatie, limita admisa pentru prezenta organismelor
    modificate genetic este de 0,9%”, ne-a declarat ministrul Valeriu
    Tabara, care a participat joi la conferinta Mediafax Talks about
    GMOs – “Adevarul despre organismele modificate genetic”. Intrebat
    despre influenta plantelor modificate genetic asupra sanatatii,
    ministrul Tabara a facut o comparatie cu coborarea scarilor.
    “Exista un risc si cand cobori pe scari”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum s-a mutat granarul Europei din Romania in Danemarca

    Romania se afla printre tarile din Uniunea Europeana cu cele mai
    reduse productii la hectar la grau, porumb, floarea-soarelui si
    cartofi, potrivit unui studiu comparativ realizat de Institutul
    National de Statistica (INS). Astfel, anul trecut, randamentul
    mediu la productia de grau obtinuta de fermierii din Romania a fost
    de 2.802 kg la hectar, mai mic chiar si decat in Bulgaria, unde a
    fost de 3.578 kg la hectar si Grecia, cu 3.580 kg la hectar,
    conform cercetarii INS, care citeaza si date Eurostat New
    Cronos.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • 80% in plus pentru creditele de capital de lucru pentru agricultura

    Agricover Credit IFN este prezenta pe piata de profil cu doua
    categorii de produse: linii de credit pe termen scurt pentru
    capital de lucru si operatiuni de scontare/ factoring.
    Agricover Credit IFN vizeaza acordarea de credite in valoare de 246
    milioane lei si un portofoliu de clienti de 700 societati agricole.
    Agricover Credit IFN se adreseaza fermelor vegetale cu o suprafata
    mai mare de 400 de ha, precum si fermelor zootehnice medii si mari
    (peste 100 capete).

    In 2010, Agricover Credit IFN a inregistrat un profit de 9
    milioane lei, in crestere cu 118% fata de anul precedent. Profitul
    bugetat pentru anul 2011 ramane la nivelul anului 2010, luand in
    calcul o crestere a riscului de neplata de pana la 2% din creditele
    acordate.Capitalul de lucru necesar productiei agricole reprezinta
    cea mai importanta nevoie de finantare a fermierilor romani.
    “Pentru anul in curs, Agricover Credit IFN vizeaza extinderea
    portofoliului de clienti si a gamei de produse oferite fermelor
    inclusiv prin acordare de finantari pentru investitii pe termen
    mediu.

    Totodata, pentru a sustine cresterea propusa pentru 2011, avem
    in vedere dezvoltarea parteneriatelor cu bancile mari din Romania
    care au o strategie de dezvoltare complementara cu cea a Agricover
    Credit IFN pe domeniul agriculturii”, a aratat Robert
    Arsene.Agricover Credit IFN este companie a Grupului Agricover –
    unicul furnizor de solutii complete pentru agricultura din Romania,
    un integrator in circuitul serviciilor si produselor din
    agricultura, detinand pozitia de lider pe piata de
    agribusiness.

    Avand peste 650 de angajati, Grupul Agricover este structurat pe
    11 divizii si companii: Agricover Distributie, Agricover Cereale,
    Agricover Samanta – Programe speciale, Agricover Silozuri,
    Agricover Logistica, Agricover Credit IFN, Agricover VET ,
    Agricover Energie, Agricover Bulgaria, AgroAdvice si Agricover
    Food.Solutiile integrate oferite fermierilor includ seminte,
    ingrasaminte, produse fitosanitare, consultanta tehnica de
    specialitate, credite si servicii financiare, asigurarea recoltei,
    servicii logistice si de siloz, precum si sprijin in valorificarea
    recoltelor. Agricover Credit IFN are un capital subscris de 49,4
    mil ron, functioneaza dupa regulile impuse de Banca Nationala a
    Romaniei fiind inscrisa in Registrul Special al IFN-urilor tinut la
    BNR.