BusinessMagazin

Tag: Timisoara

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • Un fost ziarist din Timişoara vinde pantofi în întreaga lume. La Paris o pereche costă peste 200 de euro

    Dumitru Mihăică realizează la Timişoara pantofi din piele naturală care se vând în întreaga lume. Designerul spune că 90% din pantofii pe care-i confecţionează „nu au pereche”, iar cei mai căutaţi sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean. „Nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine.”

    Dumitru Mihăică are 42 de ani şi deţine firma Mono Shoes, care-şi desfăşoară activitatea într-un atelier din zona Sinaia, din Timişoara. Mihăică a lucrat ca ziarist timp de zece ani, iar în 2007 a renunţat pentru că s-a decis să transforme pasiunea pentru pantofi în afacere.

    „Prin anii 2000, mă îmbrăcam sport şi nu îmi găseam pantofi potriviţi cu genul meu de haine. Şi am luat decizia să‑mi fac eu o pereche, erau roşii. Mergeam la conferinţe şi colegii erau încântaţi de pantofii mei. Aşa au venit primele comenzi. Atelierul din zona Sinaia l-am deschis în anul 2008; tot veneau oameni să-mi ceară pantofi. I-am luat un leu primului client pe care l-am avut după ce mi-am deschis businessul. Începutul a fost foarte greu, dar şi foarte frumos. Eram trei oameni şi lucram până spre miezul nopţii în atelier”, povesteşte Dumitru Mihăică.

    Designerul vorbeşte cu multă pasiune despre pantofii pe care-i realizează. Pantofii sunt lucraţi manual, din piele naturală, iar fiecare pereche care părăseşte atelierul din Timişoara păstrează un element de unicitate. De asemenea, Mono Shoes realizează şi pantofi de dans, cu care sportivii se încalţă la festivaluri importante de tango din Europa şi nu numai.

    „În general, mă străduiesc să nu existe două perechi de pantofi la fel. Chiar dacă e vorba de un detaliu, de o căptuşeală, ceva încerc să schimb. De cele mai multe ori, le dau şansa oamenilor să îşi creeze singuri pantofii. În mod cert, 90% din pantofii mei nu au o altă pereche. Pentru mine este important să ştiu că o pereche de pantofi ca aceea pe care o am în picioare acum, de exemplu, nu mai are nimeni”, declară Dumitru Mihăică.

    Proprietarul firmei Mono Shoes spune că pantofii confecţionaţi la Timişoara au ajuns, în scurt timp, să fie apreciaţi, astfel că se vând în toate colţurile lumii, nu doar în România.

    „Pantofii mei au ajuns în majoritatea ţărilor din Europa, dar şi în SUA, Canada, Noua Zeelandă, Australia sau Coreea de Sud”, precizează Dumitru Mihăică.

    Designerul timişorean spune că cei mai vânduţi pantofi realizaţi de Mono Shoes sunt cei cu imprimeu tradiţional, din batic maramureşean.

    „Materialele le cumpărăm din comuna Certeze. Sunt materiale din care se face portul lor tradiţional. Mi-a venit ideea să realizez astfel de pantofi pentru că mi-a plăcut mult materialul, plus că pot să-l combin. Am folosit acest model şi la pantofi de dans, vânduţi la dansatori din Franţa, Germania, Austria. Este foarte la modă acum reinterpretarea tradiţionalului, pentru că sunt mulţi oameni care s-au rupt de ţară, s-au dus în altă parte şi sunt mândri să poarte un pantof care urlă că e românesc”, consideră Dumitru Mihăică.

    În ceea ce priveşte preţurile, în România o pereche de pantofi Mono Shoes se vinde cu aproximativ 380 lei, în timp ce în Europa costă cel puţin 130 de euro. La Paris, unde se vând cele mai multe perechi din afara ţării, preţurile ajung şi la peste 200 de euro.

    „E destul de fumată chestia asta cu pantofii mei sunt altfel, dar chiar sunt. În medie, fac 200 de pantofi pe lună. Nu-mi doresc să-mi deschid o fabrică, pentru că eu sunt foarte implicat în procesul de realizare a pantofilor. Mi-e greu să mă văd uitându-mă pe geam cum lucrează 100 de oameni. Peste cinci ani, îmi doresc să am mai mult timp să mă ocup de fiul meu, dar tot în atelier mă văd. Acum suntem cinci angajaţi, cu mine şase. Dacă nu m-aş fi implicat atât de mult, sunt conştient că nu aş fi ajuns aici”, spune Dumitru Mihăică. Trei sferturi din producţia firmei pe care a întemeiat-o antreprenorul sunt pentru femei.

    Fiecare român cheltuie în medie 222 de lei (50 de euro) anual pe încălţări, suma fiindu-i suficientă pentru a-şi cumpăra o pereche de pantofi de calitate medie, arată datele companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. La o cheltuială medie de 222 de lei, valoarea totală a pieţei este de 4,4 miliarde lei, potrivit calculelor ZF. Pe piaţa autohtonă de profil sunt prezente deopotrivă afaceri străine, dar şi ale antreprenorilor români –  ca Musette (dezvoltată de Cristina Bâtlan), Denis (cu marca Ana Cory, afacere controlată de familia Cornea), Otter sau Benvenuti, dar şi afaceri mai mici, cum este cea pusă pe roate de antreprenoarea Diana Nedelea, care a construit brandul Diane Marie. O felie consistentă de piaţă şi-au adjudecat însă şi companii ca Echo, Deichmann, CCC sau Humanic.

  • Regina Maria a investit două milioane de euro în expansiune

    Reţeaua de sănătate Regina Maria şi-a început  anul 2017 sub semnul expansiunii, după ce, anul trecut, şi-a mărit portofoliul cu şase centre medicale în Piteşti, Craiova, Târgu Mureş şi Timişoara, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Din acest an, furnizorul a început să activeze şi pe piaţa serviciilor medicale private din Ploieşti prin preluarea centrului Al-Medica Berlin şi şi-a extins portofoliul în Bucureşti prin cumpărarea clinicii IXIA Medica, deservind o zonă importantă din estul oraşului.

    Capitala rămâne un centru de interes pentru deschiderea de noi unităţi; astfel, reţeaua de sănătate Regina Maria a deschis în februarie Policlinica Victoria (aflată în imediata apropiere a Pieţei Victoria) şi are în plan deschiderea unei noi unităţi medicale în Dorobanţi. Investiţia totală depăşeşte 2 milioane de euro.

    ”2016 a fost, pentru Regina Maria, un an al tranzacţiilor. Doar prin intrarea în Reţea a Ponderas Academic Hospital am marcat una dintre cele mai importante astfel de tranzacţii de pe piaţa serviciilor medicale private. În ultimii ani, Regina Maria a fost implicată în 13 tranzacţii cu preluare integrală a altor jucători, precum şi în 3 tranzacţii care au vizat schimbarea acţionariatului companiei – cele mai mari din piaţa serviciilor medicale. Cu toate acestea, punem în continuare accent pe calitate, nu pe cantitate. Ne alegem cu grijă achiziţiile şi partenerii, pentru că scopul nostru este de a ne menţine leadership-ul pe zona de calitate a serviciilor şi de a oferi acelaşi standard medical în toate locaţiile noastre. Avem în continuare apetit pentru achiziţii, ne uităm la mai multe deal-uri şi suntem deschişi către alte oportunităţi de extindere. Analizăm toate posibilele achiziţii cu cea mai mare seriozitate.”, a declarat Fady Chreih, CEO al Reţelei de sănătate Regina Maria.

    Reţeaua de sănătate REGINA MARIA deţine, în acest moment, 14 policlinici în capitală, după ce, la începutul acestui an, a inaugurat alte două centre şi are ca obiectiv pe termen scurt deschiderea unui al treilea.

     

  • Aproape 1.000 de imobile ar fi fost retrocedate ilegal la Timişoara. Fostul şi actualul primar, cercetaţi de DNA pentru abuz în serviciu

    Fostul primar al Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, a fost pus sub învinuire de DNA pentru abuz în serviciu în legătură cu vânzarea unor case naţionalizate din Timişoara. În aceeaşi cauză este cercetat şi viceprimarul Traian Stoia. La audieri a fost şi primarul Nicolae Robu. În dosar este vorba de retrocedarea a aproape 1,000 de imobile din Timişoara, potrivit unor surse judiciare.

    “Am fost chemat aici în calitate de suspect în vânzarea unor case naţionalizate în perioada în care am fost primar. Reproşul este clasic: abuz în serviciu. Nu ştiu valoarea prejudiciului. Primăria a vândut 1300 de locuinţe şi acum e vorba de 60 de locuinţe. Nu am obţinut nimic. Cei care au încheiat contractele au apreciat că şi eu mi-am însuşit punctele lor de vedere pentru că aveau toate vizele şi viza de specialitate”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.

    Şi primarul Timişoare, Nicolae Robu, a declarat, vineri, la ieşirea de la DNA, că nu va demisiona din funcţia de edil şi că legea privind abuzul în serviciu trebuie corectată pentru ca infractorii să fie condamnaţi, dar cei de bună-credinţă să nu fie expuşi atunci când iau decizii.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Oraşul din România unde primaria şterge datoriile cetăţenilor

    Primaria Timişoara şterge datoriile a mii de timişoreni si firme care au de achitat mai puţin de 40 de lei la bugetul local.

    Potrivit legii, Consiliul Local poate anula obligatii fiscale restante. Banii care ar trebui cheltuiti cu executarea silita depasesc suma de incasat, asa ca nu se justifica recuperarea, spun reprezentantii municipalitatii, informează site-ul opiniatimisoarei.ro

    Valoarea totala a creantelor aflate in sold la 31 decembrie 2016, mai mici de 40 lei, este in suma totala de 97.551 lei. Asta inseamna putin peste 21.000 de euro, bani pe care Primaria Timisoara ii pierde.

    Executarea silita a contribuabililor care au restante la bugetul local presupune cheltuieli de comunicare prin posta care depasesc in majoritatea cazurilor sumele datorate, se arata in referatul ce insoteste proiectul de hotarare intocmit de Primaria Timisoara.

    Datoriile vor fi sterse dupa ce consilierii locali vor aproba prin vot proiectul.

  • Unde se construieşte cea mai înaltă clădire din România: nu este vorba de Bucureşti

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Iulius Mall Timişoara, compania Iulius începe în primăvară lucrările la trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafaţă totală de 73.000 mp.

    Printre acestea se numără şi cea mai înaltă clădire din România, de 155 de metri.

    Clădirile vor fi realizate în cadrul proiectului multifuncţional Openville Timişoara, situat în apropierea Iulius Mall.

    Cele trei imobile vor fi dezvoltate sub brandul United Business Center (UBC) şi vor fi finalizate în cel mult un an şi jumătate.

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. O primă clădire a fost deja finalizată şi este închiriată integral, fiind inaugurată în luna ianuarie a acestui an, iar cea de-a doua va fi terminată în luna iunie. Cele două imobile au o suprafaţă de 31.000 mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde se construieşte cea mai înaltă clădire din România: nu este vorba de Bucureşti

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, joi, de Iulius Mall Timişoara, compania Iulius începe în primăvară lucrările la trei clădiri de birouri clasa A, cu o suprafaţă totală de 73.000 mp.

    Printre acestea se numără şi cea mai înaltă clădire din România, de 155 de metri.

    Clădirile vor fi realizate în cadrul proiectului multifuncţional Openville Timişoara, situat în apropierea Iulius Mall.

    Cele trei imobile vor fi dezvoltate sub brandul United Business Center (UBC) şi vor fi finalizate în cel mult un an şi jumătate.

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri, cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. O primă clădire a fost deja finalizată şi este închiriată integral, fiind inaugurată în luna ianuarie a acestui an, iar cea de-a doua va fi terminată în luna iunie. Cele două imobile au o suprafaţă de 31.000 mp.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iulius va începe din primăvară lucrările la trei clădiri de birouri în Timişoara

    În total, ansamblul Openville Timişoara va include şapte clădiri de birouri cu o suprafaţă de peste 130.000 mp. Din aceasta, 18.000 mp au fost deja livraţi şi închiriaţi integral, iar alţi 13.000 mp urmează a fi finalizaţi în luna iunie.

    „Openville va fi un centru urban activ, care va crea o experienţă unică în regiune: va reprezenta cel mai bun loc din oraş în care să lucrezi şi o destinaţie aparte de socializare şi relaxare, unde te poţi recreea, fie la cumpărături, restaurante şi cafenele, fie în aer liber, în parcul de 55.000 mp”, a declarat Iulian Dascălu, preşedintele companiei Iulius.

    Cele trei imobile office, printre care se numără şi cea mai înaltă clădire din România (155 m), urmează a fi construite după normele LEED. Tot în acest an, vor fi demarate lucrările de extindere a Iulius Mall Timişoara, cu o suprafaţă de 60.000 de mp de retail,  ajungându-se la un total de 131.000 mp închiriabili. Pe acest segment, Openville va include 430 de magazine, restaurante şi cafenele tematice, cinema multiplex, o zonă de fresh market, cel mai mare loc de joacă şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber.

    În plus, timişorenii vor avea la dispoziţie şi cel mai mare parc suspendat din România, spaţiu verde de peste 55.000 mp, şi 4.050 de locuri de parcare, subterane şi supraetajate.

  • Oraşul din România unde primaria şterge datoriile cetăţenilor

    Primaria Timişoara şterge datoriile a mii de timişoreni si firme care au de achitat mai puţin de 40 de lei la bugetul local.

    Potrivit legii, Consiliul Local poate anula obligatii fiscale restante. Banii care ar trebui cheltuiti cu executarea silita depasesc suma de incasat, asa ca nu se justifica recuperarea, spun reprezentantii municipalitatii, informează site-ul opiniatimisoarei.ro

    Valoarea totala a creantelor aflate in sold la 31 decembrie 2016, mai mici de 40 lei, este in suma totala de 97.551 lei. Asta inseamna putin peste 21.000 de euro, bani pe care Primaria Timisoara ii pierde.

    Executarea silita a contribuabililor care au restante la bugetul local presupune cheltuieli de comunicare prin posta care depasesc in majoritatea cazurilor sumele datorate, se arata in referatul ce insoteste proiectul de hotarare intocmit de Primaria Timisoara.

    Datoriile vor fi sterse dupa ce consilierii locali vor aproba prin vot proiectul.

  • Cum a ajuns o brutărie deschisă în curtea casei să facă milioane de euro

    Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara. Compania are deschise în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în anul 2008 în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.
     
    Dacă la început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, în prezent săptămânal, se realizează pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară.
     
    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, a declarat, corepondentului MEDIAFAX, că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie, aşa că au luat un credit cu o dobândă foarte mare pentru care au garantat cu casa şi au deschis o afacere.