Unele evenimente petrecute de-a lungul timpului au la origine acţiuni pe care istoricii refuză uneori să le ia în considerare.
Pe parcursul istoriei au existat numeroase legende legate de faptul că unele detalii, aparent insignifiante, ar fi schimbat lumea, aşa cum era ea percepută până atunci. Există însă unele coincidenţe care, însă, nu pot fi trecute cu vederea şi pe care specialiştii le consideră extrem de importante în evoluţia unui anumit eveniment.
Unirea Shopping Center va fi din septembrie al doilea centru comercial din Bucureşti cu acces direct din staţia de metrou, după finalizarea unui proiect de patru milioane euro derulat în parteneriat cu Metrorex, scrie Ziarul Financiar
Lucrările au inclus schimbarea radicală a finisajelor (tavanele, pardoselile şi pereţii), schimbarea totală a iluminatului şi suplimentarea corpurilor de iluminat, înlocuirea uşilor de acces în staţie precum şi a balustradelor în zona de protecţie a pasagerilor.
Staţia de metrou din incinta magazinului Unirea Shopping Center a fost renovată, modernizată, iar acum include o galerie comercială de cca 2.000 mp, cu 15-16 magazine, care duce direct în centrul comercial şi acoperă o gamă largă de servicii, de la telefonie mobilă, până la magazine de accesorii, curăţătorie, sau patiserie.
Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.
În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.
După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.
Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.
Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.
În 1980, o femeie din România se căsătorea pentru prima dată la vârsta de 22 de ani, iar un bărbat la 25 de ani. În 2015, vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost de 27,4 ani, iar a bărbaţilor de 30,6 ani. Ce s-a schimbat?
Amânarea cu 5,5 ani, în medie, a căsătoriei în ultimii 35 de ani reprezintă o schimbare care are la origini mai multe motive, pornind de la dorinţa femeilor de a-şi dezvolta o carieră până la nesiguranţa dată de nivelul scăzut de trai al tinerilor, explică specialiştii.
„Există o tendinţă de amânare a căsătoriei, însă aceasta porneşte de la condiţiile scăzute de viaţă. Tinerii au nevoie de casă şi de alte lucruri, nu mai suntem în vremea comunismului, când fiecare primea casă atunci când se căsătorea. Astăzi tinerii cu cât trăiesc mai sărac, cu atât mai mult au tendinţa de a amâna căsătoria“, a explicat sociologul Alfred Bulai. El a mai precizat că şi migraţia a contribuit la aceste statistici, având în vedere că, dintre cei aproxiamtiv 3 milioane de români plecaţi la muncă în străinătate, o pondere importantă o reprezintă tinerii, care dacă s-au căsătorit peste graniţe nu sunt înregistraţi în România.
Un grup format din cei mai inteligenţi oameni din lume au ajutat omenirea de-a lungul timpului Recent, inginerul din Chicago Libb Thima a realizat o listă a persoanelor care au schimbat lumea.
Din listă lipsesc, însă, Charles Darwin şi Stephen Hawking. Alte persoane consideră că inteligenţa lui Shakespeare nu poate fi comparată cu cea a lui Marie Curie. În listă sunt incluse personalităţile cu o rată a IQ-ului peste 200.
Deoarece în timpul lui Nicolaus Copernicus nu existau testele pentru măsurarea IQ-ului, Thims a utilizat metodologia COX pentru a prezice IQ-ul personalităţilor istorice.
Potrivit lui Thima, Johann Goethe este cel mai deştept om din istorie, cu un IQ între 210-225. Acesta a creat prima teorie a evoluţiei, de asemenea a pus bazele chimiei şi a fost un geniu literar, abilitate reflectată în opera ,,Faust”.
Recunoscutul fizician şi creatorul teoriei relativităţii Albert Einstein este al doilea cel mai inteligent om din istorie, cu un IQ între 160-225.
Pe locul trei se clasează Leonardo da Vinci, pictorul renascentist, arhitect, muzician, matematician, care a realizat portretul Mona Lisei şi şi-a imaginat elicoptere înainte ca acestea să fie inventate.
În acest top se află şi un striper, dar şi omul care a realizat crima perfectă
The Night Of este un serial poliţist care îl are ca personaj central pe Nasri Khan, un tânăr care ajunge într-o situaţie extrem de nefericită. Naz, aşa cum este alintat tânărul, fură taxiul tatălui său pentru a ajunge la o petrecere; pe drum el întâlneşte o domnişoară cu obiceiuri îndoielnice şi petrece noaptea cu ea. Când se trezeşte, o găseşte pe fată ucisă şi de aici începe o serie de probleme. Naz face toate greşelile pe care ar putea cineva să le facă în situaţia dată; vorba unui coleg de redacţie: „Zici că nu s-a uitat în viaţa lui la un film poliţist”.
Pilotul a fost extrem de bine realizat şi m-a ţinut în tensiune până spre final; nu acelaşi lucru pot spune şi despre al doilea episod (singurele care au apărut până la data scrierii acestui articol), care are însă meritul de a dezvolta povestea protagoniştilor. Este un serial bun, care are potenţial – rămâne de văzut dacă producătorii vor profita de recenziile bune de până acum.
Un alt serial nou este Billions, care aduce la un loc actori de primă mână, precum Damien Lewis şi Paul Giamatti. Este o dramă, care detaliază lupta dintre miliardarul Bobby Axelrod (Lewis) şi unul dintre cei mai buni procurori din New York – Chuck Rhoades (Giamatti). Acuzat de speculă şi manipularea bursei, Axelrod încearcă prin orice metodă să scape de ancheta care îl vizează, dar procurorii găsesc noi şi noi motive de a-l pune sub acuzare.
Billions nu e un serial foarte alert, dar interpretarea de excepţie a actorilor îl face să se numere printre favoriţii la premiile Emmy. Primul sezon a avut un final extrem de bine realizat, care ne-a făcut să aşteptăm cu nerăbdare sezonul doi, confirmat pentru anul 2017.
Ballers este un nou serial produs de HBO, care se vrea un soi de cronică a vieţii de fotbalist profesionist. În rolul principal îl regăsim pe Dwayne „The Rock” Johnson, care se apropie de limitele superioare ale talentului său actoricesc. El îl interpretează pe Spencer Strasmore, un fost jucător de fotbal american transformat în manager financiar; alături de el stă Joe (Rob Corddry, pe care îl veţi recunoaşte din Pain & Gain sau What Happens in Vegas), omul care l-a angajat pentru contactele sale din trecut.
Serialul este bine realizat şi are multe momente amuzante, iar formatul de 30 de minute este inspirat; sezonul 2 a debutat recent pe HBO, aşa că nu trebuie să vă mulţumiţi doar cu cele zece episoade ale primei serii.
Trebuie să amintesc şi de Mr. Robot, povestea unui hacker care în timpul zilei lucrează pentru o companie respectabilă de software, iar noaptea pune beţe în roată răufăcătorilor cibernetici. Chiar dacă a ajuns la al doilea sezon, Mr. Robot e un serial încă proaspăt; primele două episoade ale sezonului 2 s-au îndepărtat puţin de elementele tehnice prezentate anterior, dar aduc în faţă latura întunecată a personajului principal, interpretat de excelentul Rami Malek (Need for Speed, Night at the Museum). Un alt nume important din distribuţie este Christian Slater (The Name of the Rose, True Romance).
Oamenii de ştiinţă estimează că tehnica de calcul cuantică o va înlocui complet pe cea clasică.
Săptămâna trecută, cercetătorii de la Google au declarat că, împreună cu alţi colegi de la universităţi americane, au simulat cu succes activitatea unei molecule de hidrogen folosind metoda de calcul cuantică. În mod concret, specialiştii au spus că au reuşit să simuleze energia unei molecule şi, dacă ar putea realiza acest lucru utilizând şi alte molecule, lumea, aşa cum o cunoaştem astăzi, va fi cu totul alta.
Vezi aici ce schimbare uriaşă ar putea avea loc în viaţa noastră ca urmare a reuşitei cercetătorilor
Un congresman american s-a plâns luna trecută de spaţiul din ce în ce mai mic din avioane şi s-a gândit la implementarea unei măsuri pentru a determina o măsură minimă de spaţiu pentru pasageri. Steve Cohen, democrat în Tenessee, a subliniat faptul că bărbatul american obişnuit s-a îngrăşat de la 75 de kg în 1960 la 86 kg astăzi, în timp ce femeia de la 63 de kg la 75 de kg. Pe de altă parte, locurile din avion s-au schimbat în sens opus, s-au micşorat. Media scaunului a scăzut de la 89 de cm în 1970 la 78 cm, iar lăţimea s-a contractat de la 45 de cm la 40 de cm.
Măsura a eşuat, iar liniile aeriene nu prezintă nicio înclinaţie spre crearea unor locuri mai încăpătoare. În schimb, ar transforma soluţia în câştigul lor: pot determina pasagerii mai „mari” să plătească în plus pentru a ocupa un spaţiu mai mare. Airbus, un gigant aerospaţial european, a depus o cerere de brevet de invenţie în SUA pentru a „reconfigura locul pasagerului”. Configurarea presupune următoarele: pasagerii vor împărţi o singură bancă, nu vor fi capabili să se încline şi pot pierde cotierele.
De asemenea, centurile vor fi capabile să se schimbe pentru a se adapta pasagerilor de diferite lăţimi. Cu alte cuvinte, un pasager subţire va fi capabil de a cumpăra un bilet normal pentru zbor, iar în cazul în care vecinii săi sunt la fel de subţiri, vor împărţi până la patru oameni o bancă. Pe de altă parte, un pasager cu circumferinţă mai mare, ar plăti în plus pentru un scaun mai larg şi ar împărţi banca cu mai puţini vecini.
Răspunsul la cererea de brevet nu a fost favorabil. Richard Aboulafia, analist de aviaţie, a explicat de ce nu este o măsură viabilă. Ar dura ani pentru ca oricare dintre aceste aranjamente să treacă prin toate testele care să le dovedească abilitatea de a rezista la accidente şi foc sau de a proteja pasagerii de alte prejudicii. Cu toate acestea, trecerea la un nou tip de aşezare ar reprezenta o schimbare minoră într-o industrie care a văzut numeroase trasformări inovative.
Un congresman american s-a plâns luna trecută de spaţiul din ce în ce mai mic din avioane şi s-a gândit la implementarea unei măsuri pentru a determina o măsură minimă de spaţiu pentru pasageri. Steve Cohen, democrat în Tenessee, a subliniat faptul că bărbatul american obişnuit s-a îngrăşat de la 75 de kg în 1960 la 86 kg astăzi, în timp ce femeia de la 63 de kg la 75 de kg. Pe de altă parte, locurile din avion s-au schimbat în sens opus, s-au micşorat. Media scaunului a scăzut de la 89 de cm în 1970 la 78 cm, iar lăţimea s-a contractat de la 45 de cm la 40 de cm.
Măsura a eşuat, iar liniile aeriene nu prezintă nicio înclinaţie spre crearea unor locuri mai încăpătoare. În schimb, ar transforma soluţia în câştigul lor: pot determina pasagerii mai „mari” să plătească în plus pentru a ocupa un spaţiu mai mare. Airbus, un gigant aerospaţial european, a depus o cerere de brevet de invenţie în SUA pentru a „reconfigura locul pasagerului”. Configurarea presupune următoarele: pasagerii vor împărţi o singură bancă, nu vor fi capabili să se încline şi pot pierde cotierele.
De asemenea, centurile vor fi capabile să se schimbe pentru a se adapta pasagerilor de diferite lăţimi. Cu alte cuvinte, un pasager subţire va fi capabil de a cumpăra un bilet normal pentru zbor, iar în cazul în care vecinii săi sunt la fel de subţiri, vor împărţi până la patru oameni o bancă. Pe de altă parte, un pasager cu circumferinţă mai mare, ar plăti în plus pentru un scaun mai larg şi ar împărţi banca cu mai puţini vecini.
Răspunsul la cererea de brevet nu a fost favorabil. Richard Aboulafia, analist de aviaţie, a explicat de ce nu este o măsură viabilă. Ar dura ani pentru ca oricare dintre aceste aranjamente să treacă prin toate testele care să le dovedească abilitatea de a rezista la accidente şi foc sau de a proteja pasagerii de alte prejudicii. Cu toate acestea, trecerea la un nou tip de aşezare ar reprezenta o schimbare minoră într-o industrie care a văzut numeroase trasformări inovative.
Atunci când privim înspre trecut, primele personaje care ne vin în minte sunt marii conducători ce au schimbat soarta lumii în care trăim . Analele istoriei nu cuprind, însă, doar lideri mari şi planuri geniale, ci şi greşeli uriaşe ce au schimbat în mod semnificativ faţa planetei.
„Credeaţi că lumea a ajuns să arate aşa cum este astăzi în urma unui plan înţelept?”, întreabă istoricul Bill Fawcett. Istoricul a analizat istoria omenirii şi a colectat cele mai importante greşeli ce au avut loc vreodată.
Sclavul care a schimbat istoria – 480 î.e.n.
În vremurile în care a avut loc această greşeală, civilizaţia occidentală era divizată între două culturi. Cea mai mare era Imperiul Persan, o civilizaţie centralizată care se baza pe un conducător atotputernic şi nu acorda multă importanţă individului. Cealaltă civilizaţie era mult mai dinamică, însă totodată mai mică şi mai săracă: democraţia incipientă din Grecia.
Citiţi continuarea aici. Vedeţi cele 7 mari greşeli care au schimbat soarta lumii