BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Un dejun cu delicatese

     

    Deschiderile au loc pe o piata pe care delicatese ca icrele de Manciuria sau trufele au inceput sa fie temeiul unor afaceri coerente in 2005, cand se lansa Delicateria Traiteur, printr-o investitie de 100.000 de euro a companiei Gusto-Elysée Receptions. Magazinul, dezvoltat dupa un concept importat din Franta, vindea in premiera produse ca somon afumat, terina de somon, caprioara, fazan sau vinuri selectionate. Delicateria imparte acum piata cu alti jucatori cu experienta precum Le Manoir, French Bakery, Croissant de Paris sau Leonidas. In total insa, brandurile care vand gastronomie de lux cu greu trec de zece si se adreseaza unui segment destul de restrans, maxim 10% din populatie.
     
    Delicatesele par a fi totusi rezistente la criza, avand in vedere deschiderile de magazine din ultimele luni. Brandul francez de brutarie si patiserie Paul, cu un istoric de peste 120 de ani, a intrat in Romania la finalul lui 2008 cu doua magazine (Dorobanti si Baneasa Shopping City). Zilnic, aproximativ 1.000 de clienti trec pragul brutariilor pentru croissant, pain au chocolat, macaron sau bagheta frantuzeasca. Pentru 2009, reprezentantii din Romania ai brandului estimeaza o cifra de afaceri de 2 milioane de euro. La inceputul anului in curs s-a deschis si Gourmandise Traiteur din zona Rosetti, care vinde mirodenii, piept de gasca afumat, foie gras d’oie, mousse de foie de canard, prosciutto San Daniele, kefir, vinuri sau ciocolata. In contextul in care se adreseaza unui segment de populatie care nu pare sa fie afectat de criza, magazinele de delicatese au dezvoltat si zona de restaurante, o strategie menita sa atraga si mai mult clien­tii spre aceste produse. Chocolat, care si-a castigat pozitia pe piata datorita produselor de cofetarie si specialitatilor din paine, s-a extins anul acesta cu doua astfel de localuri in Capitala. “Noi am gandit trei module Chocolat – 40 de metri patrati la Dorobanti, 100 de metri patrati la Mosilor si spatiul initial, de 200 de metri patrati de pe Calea Victoriei. In functie de rezultatele fiecaruia dintre ele urmeaza sa definitivam strategia de dezvoltare”, spune Tudor Constantinescu, proprietarul si administratorul Chocolat Créateur de Gout, care a alocat un buget de investitii de 250.000 de euro pentru 2009.
     
    Chocolat intra pe piata in martie 2006, cu magazinul de pe Calea Victoriei. Proprietarul, care la 15 ani a plecat din Romania, s-a specializat in Belgia, unde a absolvit un institut gastronomic. “Micile secrete le-am invatat de la cei mai importanti maestri cofetari, precum Wittamer, Marcolini sau Herman Van Dender. Este foarte dificil sa obtii un stagiu acolo, exista liste de asteptare, pentru ca nu accepta pe oricine.” Daca pasiunea pentru gastronomie a dezvoltat-o in Belgia, spiritul de business l-a capatat in Statele Unite, unde timp de patru ani a fost consultant gastronomic pentru lanturi hoteliere sau operatori de vase de croaziera (Marriott sau Royal Caribbean).
     
    “Proiectul Chocolat l-am crescut pe parcursul calatoriilor mele, pentru ca am vazut multe astfel de locuri in toata lumea. Mi-am dorit un concept nou cu o identitate puternica”, afirma Constantinescu. Rezultatul a fost un salon-cofetarie decorat cu materiale naturale (lemn) care aminteste de bucatariile belgiene. “Am vrut sa ma intorc la natura care ne-a inspirat in tot ceea ce am facut. Nu mi-am dorit sa punem foarte mult accent pe decor, mai degraba mi-am propus ca interiorul sa puna in valoare prajiturile si meniul.” Desi meniul de la Chocolat include si feluri principale, Constantinescu spune ca prajiturile sunt atractia locului. “Am avut in vedere mentalitatea romanilor si am adaptat retetele. Nivelul gastronomic din Franta sau Belgia a evoluat foarte mult, iar combinatiile de gusturi sunt neobisnuite pentru un om normal. Astfel incat am inceput cu o gama clasica, iar abia din toamna vom introduce si retete mai deosebite, ca de exemplu ciocolata cu piper.” Ingredientele provin in general din Belgia sau Franta, iar din Romania, Constantinescu spune ca lucreaza numai cu materii prime bio. La capitolul bestseller mentioneaza prajitura Forêt Noire (un mousse de ciocolata neagra in combinatie cu zmeura, frisca si un blat de ciocolata, totul invelit in ciocolata clasica), bezeaua traditionala, fursecurile sau pralinele.
     
    Constantinescu spune ca are in plan construirea unei unitati de productie de 1.500 de metri patrati care sa sustina dezvoltarea, iar anul viitor ar vrea sa deschida doua noi localuri, pe Decebal si in Piata Amzei, dar totul depinde de evolutia pietei.
     
    “Strategia cea mai importanta de iesire din criza este sa mentii sau sa cresti daca se poate calitatea, mai ales ca in aceste conditii ai la dispozitie mai multi profesionisti de recrutat de pe piata. Si bineinteles, sa mentii preturile”, spune Constantinescu, estimand o crestere de 100% a cifrei de afaceri in 2009 datorita noilor restaurante. “Am observat ca exista o diferenta de trafic, in functie de perioada din zi. Pe Calea Victoriei este mai gol in timpul zilei din cauza locurilor de parcare si vanzarea este mai consistenta in intervalul 18-24. In celelalte localuri este invers”, comenteaza proprietarul Chocolat.
     
    Cel mai vechi jucator de pe piata de delicatese, Delicateria Traiteur, a deschis la randul sau un restaurant la jumatatea anului 2007, in cadrul magazinului din zona Dorobanti, pe o suprafata de 50 de metri patrati. “Ideea a pornit de la clienti, care ar fi vrut un loc unde sa zaboveasca. La origine, conceptul este de wine bar, un loc unde se pot bea vinuri la pahar, iar produsele din magazin sunt disponibile si la bar”, spune Iustina Diaconu, director executiv al Delicateria Traiteur.

     

  • Pizza Hut a incheiat 2008 cu o cifra de afaceri de 10 milioane de euro

    Potrivit reprezentantilor companiei, cele 11 procente in plus fata de 2007 se datoreaza atat cresterii cifrei de afaceri a restaurantelor existente cat si deschiderii in 2008 a doua noi locatii, in Baneasa Shopping City si in Liberty Center.

    In 2008, in toate cele 13 restaurante ale lantului Pizza Hut s-au realizat 1 milion de tranzactii, restaurantul Pizza Hut Dorobanti inregistrand aproximativ 200.000 de tranzactii anuale.
    Investitia medie intr-un restaurant Pizza Hut variaza intre 500.000 si 1 milion de Euro, in functie de amplasare si locatie.

    American Restaurant System, compania care detine de aproape 15 ani franciza Pizza Hut pentru Romania, opereaza in prezent 13 restaurante Pizza Hut, dintre care sase in Bucuresti, doua in Constanta, doua in Cluj si cate o locatie in Timisoara, Iasi, Bacau.
     

  • Fast food de la City Grill

    "Am decis sa traversam aceasta perioada dificila prin schimbarea strategiei de afaceri: vom mentine in functiune toate restaurantele existente, dar vom opri deocamdata extinderea acestor retele si ne vom concentra pe un nou brand, de criza", spune Dragos Petrescu, omul de afaceri care controleaza prin intermediul companiei Trotter Prim lanturile de restaurante City Grill si Buongiorno, cafenelele City Cafe si restaurantul Caru’ cu Bere.

    Anul trecut, Dragos Petrescu avea in plan ca, pe langa restaurantele City Grill, sa infiinteze un nou brand cu care sa acopere cartierele bucurestene, pentru a veni astfel in intampinarea clasei de mijloc. Planurile de deschidere a unui lant nou de restaurante in cartierele bucurestene au fost schimbate subit de oportunitatea deschiderii restaurantului Buongiorno din Piata Victoriei, in urma achizitiei restaurantului Casa di David de la omul de afaceri Moni Meita. Astfel a aparut restaurantul Buongiorno, iar Dragos Petrescu planificase o extindere puternica a acestui brand la nivelul capitalei, inceputa de altfel prin deschiderea unitatii cu numarul doi, in Baneasa Shopping City.

    O data cu deschiderea celui de-al doilea Buongiorno, planurile saau schimbat, iar ratiunile din spatele mutarii tin de climatul economic nefavorabil, accentuat de scaderea abrupta a leului si concomitent, a puterii de cumparare a romanilor: “Traversam o perioada dificila, vedem cat de greu le este Statelor Unite si anumitor tari din Europa acum si ne putem astepta ca in 3 luni, 6 luni sau un an sa ne confruntam cu aceleasi probleme si in Romania. In acest context, ne-am reevaluat planurile si am construit o strategie de marketing diferita pentru 2009: dezvoltarea de noi branduri si conservarea celor existente.”

    Altfel spus, proiectele adresate segmentelor de sus ale pietei au fost puse in asteptare, pentru a face loc unui alt brand pe piata, orientat catre segmentele mediu si de jos: Bundetot (numele exista deja in toate meniurile restaurantelor City Grill, denumind "specialitatile casei", si va fi transformat in brand de sine statator).

    “Vom inaugura in luna februarie Bundetot, un nou lant de restaurante, in cartierele mai aglomerate, dar nu neaparat centrale, dar si in zonele centrale cu trafic sustinut, precum si in provincie in orasele cu potential, de peste 200.000 locuitori. Deja primul restaurant este creat si finalizat in luna decembrie a anului trecut si va fi deschis pe 6 februarie in Iris Shopping Center din cartierul Titan”, spune omul de afaceri.

    Restaurantul va fi centrat pe o medie a tranzactiei sub 4 euro de persoana (fata de restaurantele City Grill, unde media tranzactiei este de aproximativ 15 euro de persoana), iar meniurile se vor axa pe mancare tip fast-food, cum ar fi pizza sau kebab.

    Asadar, Bundetot, cea mai tanara creatie a grupului Trotter Prim, este un produs special creat pentru criza, cum spune insusi Petrescu, si reprezinta proiectul personal al COO-ului Daniel Mischie, actionar minoritar in Trotter Prim, cu 13% din actiuni, alaturi de familia Petrescu, care detine restul de 87%. Pentru prima unitate, care are o suprafata de 330 de metri patrati si o capacitate de 300 de locuri, actionarii au investit circa 160.000 de euro, dar, in total, valoarea investitiilor in brandul Bundetot in 2009 se va ridica la 600-800 de mii de euro.

    Petrescu este deja in negocieri pentru alte trei locatii, in Pitesti, Braila si Focsani, asadar in total vor fi deschise patru restaurante Bundetot in cursul anului 2009.

    La cei aproape 800.000 de euro pe care ii va investi in Bundetot, Petrescu mai adauga 300.000 de euro – investitia cumulata in cele doua cafenele City Cafe care vor fi inaugurate tot anul acesta: una in City Gate, centrul de afaceri dezvoltat de GTC in Piata Presei Libere, iar cea de-a doua in Tower Center International din Piata Victoriei. Ca si in cazul celorlalte patru unitati City Cafe deja deschise, Petrescu a decis deocamdata ca acest brand sa nu iasa din capitala: “City Cafe este un brand foarte puternic, dar nu este deocamdata pentru provincie".

    De timing se leaga si celelalte proiecte a caror extindere a fost amanata cu cel putin un an: lantul de restaurante Buongiorno si hotelul din statiunea Predeal.

    Si investitia intr-un hotel cu 66 de camere la Predeal a fost pusa deoparte pentru un moment mai favorabil industriei hoteliere. “Hotelul ar presupune o investitie de 2,5 milioane de euro. Avem terenul deja achizitionat si toate autorizatiile, dar stam deocamdata, nu pentru ca ne-ar fi refuzat cineva finantarea, ci pentru ca afacerea nu ar fi rentabila acum. Nu avem de gand sa deschidem anul acesta si sunt mari sanse sa fie si in 2010 pus tot in asteptare”, spune Petrescu, care considera ca una dintre ramurile cele mai lovite de criza este probabil industria hoteliera. Acesta este si motivul pentru care se bucura ca nu s-a mai finalizat tranzactia prin care trebuia sa achizitioneze un hotel-boutique de 28 camere in Bucuresti: “Astazi as fi fost proprietarul unui hotel mare si frumos, dar gol”.

    Antreprenorul se va axa in schimb pe cele doua proiecte imobiliare ale grupului. Primul dintre ele este cladirea in care a functionat Primaria sectorului 2, care a fost achizitionata in martie 2007 si se afla acum in proces de restaurare, in vederea deschiderii, anul acesta, a celui mai mare restaurant City Grill de pana acum, de 400 de locuri. Al doilea este Biblioteca Metropolitana de pe bulevardul Pache Protopopescu, aflata inca in faza de autorizari, unde Petrescu va deschide in 2010 o berarie. In plus, daca 2008 nu a fost un an potrivit pentru alte achizitii imobiliare, 2009 e mai promitator, data fiind scaderea preturilor in real estate, asa ca Petrescu si-a pastrat bugetul de 3,5 milioane de euro pentru cumparaturi de noi cladiri.

    Unde vede antreprenorul capatul investitiilor in domeniul HoReCa? “In industria de tip retail e greu sa spui stop”, argumenteaza Petrescu. “Atunci cand spui stop, mecanismul care impinge business-ul inainte s-ar putea sa gafaie; de aceea, singura metoda pozitiva de a spune stop este exitul din business, pe care nu am de gand sa il fac prea curand". In plus, Dragos Petrescu considera ca este o diferenta serioasa intre ce i-ar placea sa faca si ce are sens din punct de vedere economic: "Eu mi-as dori sa inchid cercul in industria ospitalitatii si printr-un hotel, dar mai ales printr-un centru integrat pe care il am in cap de foarte multi ani de zile, in care sa ai toate facilitatile pe 2 hectare de teren – si calarie, si sali de conferinta si restaurante si piscina. Imi doresc sa fac un astfel de proiect, dar acum nu am posibilitatea reala de a-l face, pentru ca sunt limitat economic”.

    Totusi, omul de afaceri care la sfarsitul anului 2009 ar trebui sa detina cel putin 20 de restaurante (7 City Grill, 6 City Cafe, 2 Buongiorno, 4 Bundetot plus Caru’ cu bere) spune ca accesul la finantare pe baza de credite se face inca fara probleme, mai ales intr-o industrie bazata pe cash, cum este cea a restaurantelor si a cafenelelor, unde incasarile au loc zilnic, si cu atat mai mult cand vine vorba de un jucator mare.
    Trotter Prim opereaza restaurante pe o piata de circa 1,5 milliarde de euro, principalul competitor fiind lantul La Mama, detinut de Catalin Mahu.

    In 2008, Trotter Prim a derulat afaceri de 14 milioane euro, din care Buongiorno a adus circa 2 milioane euro, iar Caru’ cu bere peste 4,5 milioane de euro. Tot 14 milioane de euro au fost bugetate si pentru anul in curs, la care se vor adauga circa 2,5 milioane de euro – incasarile din cele patru unitati noi Bundetot.

    Modificari in jos vor fi la nivelul profitului, a carui marja va cobori sub 10% anul acesta, fata de circa 12-15% in ultimii ani. Scaderea marjei de profit vine pe fondul cresterii costurilor cu materiile prime inregistrate in piata, cu un procent situat intre 10-40%, concomitent cu decizia lui Petrescu de a mentine sau chiar de a scadea preturile din meniu.

    Cu atatea proiecte de investitii pe rol, Petrescu recunoaste ca uneori doarme cu emotii. El insusi spune de altfel ca viata de antreprenor nu e niciodata usoara: “Fie ai foarte multe proiecte, cum am avut noi anul trecut si n-aveam suficienti oameni, fie acum avem foarte multi oameni dar recesiunea economica bate la usa si ti-e teama sa te dezvolti pe toate directiile. Astazi nu avem garantia unei prognoze corecte, in general nu stii daca ce estimezi se va realiza 100%. Daca inainte prognozai 7% crestere, faceai 6 sau 9%; astazi daca prognozam o crestere de 5-10% poate sa fie la fel de bine -10% sau -20%, pentru ca nimeni nu ne poate spune ce se va intampla peste sase luni”.

  • Pizza Hut: afaceri de 5 mil. euro in S1

    Cresterea se datoreaza, potrivit oficialilor companiei, deschiderii a doua noi restaurante, in Bucuresti (Baneasa Shopping City) si Cluj (Iulius Mall).

     

    American Restaurant System, compania care detine franciza Pizza Hut pentru Romania, opereaza in prezent 13 restaurante Pizza Hut, dintre care cinci in Bucuresti, doua in Constanta, doua in Cluj si cate o locatie in Ramnicu-Valcea, Timisoara, Iasi, Bacau. Planurile de extindere includ pana la finalul anului curent deschiderea unui restaurant Pizza Hut in Liberty Mall din Bucuresti.

     

    Cel mai profitabil restaurant al lantului este Pizza Hut Mosilor, cu 3,5 milioane de clienti si 1,5 milioane tranzactii pe an.

     

    Pentru anul 2008, oficialii Pizza Hut estimeaza o cifra de afaceri de aproximativ 10 milioane de euro fata de aproximativ opt milioane de euro anul trecut.
     

  • McDonald’s te-asteapta mai nou

    Normal
    0

    false
    false
    false

    MicrosoftInternetExplorer4



    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:"Table Normal";
    mso-style-parent:"";
    font-size:10.0pt;"Times New Roman";}

    “Ceea ce este specific pentru consumatorul din Romania este nevoia de vizibilitate. El nu iese la restaurant sa manance, el iese sa fie vazut”, e de parere Marian Alecu, directorul general al McDonald’s Romania, explicand astfel schimbarea conceptului din spatele celui mai mare lant de restaurante de tip fast-food de pe piata locala.

    “Romanii accepta noutatile imediat si le includ instantaneu in stilul lor de viata”, spune Alecu. Discutia se desfasoara dimineata, in cel mai nou restaurant al lantului, cel din zona Floreasca, actualul fanion al McDonald’s Romania, dupa cum spun oficialii. Marian Alecu arata spre clientii aflati la acea ora in restaurant – foarte multi cu laptopurile conectate la internet si cu o cafea in fata. “Calitatea oamenilor a crescut datorita nivelului de trai. Era obligatia noastra sa schimbam ceva”, spune el.

     

    Noul concept de restaurant, vizibil deja in amplasamente precum cel de la parterul Unirea Shopping Center sau din zona Floreasca din Bucuresti, presupune un design mai elegant si a fost deja introdus in Germania, Franta si Anglia. Aceasta schimbare este insa doar prima dintr-o serie menita sa repozitioneze McDonald’s Romania, pe masura ce cresc veniturile si, odata cu ele, pretentiile consumatorilor.

     

    Compania deschidea in urma cu 13 ani primul sau restaurant in zona Unirii din Capitala, marcand totodata un record: restaurantul din Europa cu cele mai mari vanzari in ziua deschiderii. Urmatorii opt ani au fost insa dificili, avand in vedere ca bilantul financiar a indicat pierderi substantiale la fiecare sfarsit de an.

     

    “Am redus incet-incet pierderile, pentru ca din 2003 sa ajungem pe zero si sa mergem inspre profit. In prezent, suntem o tara din lantul McDonald’s cu profit decent”, adauga Marian Alecu, care estimeaza pentru anul acesta afaceri de 170-180 de milioane de dolari (115-125 de milioane de euro), fata de aproximativ 90 de milioane de euro anul trecut, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finante. Seful McDonald’s este optimist si in ceea ce priveste profitul, chiar daca recunoaste ca afacerea a fost afectata, ca si in cazul altor concurenti, de cresterea presiunii pe cheltuieli salariale si de preturile la materia prima. “Speram sa tinem sub control aceste cheltuieli si in urmatoarea perioada, astfel incat ele sa nu se reflecte in pretul produselor”. Practic, in conditiile unei inflatii de 7% si ale unor cresteri salariale de 30%, pretul produselor a crescut cu doar 2%, situatie explicabila potrivit lui Alecu prin cresterea volumelor.

     

    Anul acesta va aduce McDonald’s Romania, potrivit oficialilor, un profit operational de 25 de milioane de dolari (aproximativ 17 milioane de euro), fata de 15-16 milioane de dolari in anul precedent, in conditiile in care pe langa cele 56 de restaurante existente vor mai fi deschise pana la sfarsitul anului inca patru. “Vrem ca in 2009 sa ajungem la 70 de restaurante, iar Bucurestiul va detine in continuare jumatate din numarul total.”

    Numai ca un restaurant de tip nou implica o investitie de peste 4,5 milioane de euro, de trei ori mai mare decat pana acum, iar numarul angajatilor este, de asemenea, cu 25% mai mare. In plus, investitiile nu se transforma imediat in vanzari mai mari. Seful celui mai mare lant de restaurante este insa optimist. “Suntem in prezent in topul european ca numar de tranzactii pe zi”, adauga Alecu, cele mai profitabile restaurante fiind cele din Bucuresti, urmate indeaproape de cele din Constanta, Brasov si Timisoara. “Cinci din restaurantele McDonald’s ating peste un milion de tranzactii pe an”, detaliaza Alecu, convins ca si aceste valori se vor mari odata cu modernizarea restaurantelor.

    “De obicei, un consumator sta in medie 20 de minute intr-un McDonald’s clasic. In cele de tip nou, clientii petrec mult mai mult timp”. Astfel ca pe ansamblul unei zile, restaurantele din Romania au in total 250.000-300.000 de clienti, la nivel mondial media fiind de 42 de milioane.

     

    “Consumul se dubleaza de la an la an, iar aceasta crestere nu e absorbita doar de noi, ci de catre toti jucatorii existenti pe piata”, spune Marian Alecu care plaseaza Big Mac pe primul loc al celor mai vandute produse ale restaurantelor din Romania.

     

    In top se mai afla salatele, o categorie care aduce un sfert din vanzari, urmate indeaproape de cafea. “Vanzarile la cafea au crescut de 4-5 ori in ultimii doi ani, de cand am inceput sa colaboram cu Kraft”, spune Alecu. Tocmai din acest motiv, in curand va fi adus in Romania si conceptul McCafé, constand in spatii dedicate acestui produs, unde se vor putea servi diferite sortimente de cafea, dar si produse adiacente, precum prajituri. Fructele de mare par a fi insa principalul pariu pe care Marian Alecu il face acum cu piata romaneasca. “E o provocare, dar credem ca in Romania consumatorul e pregatit pentru asa ceva”, spune Alecu.

     

    O provocare par a fi si discutiile recente legate de interzicerea comercializarii anumitor tipuri de produse in scoli si in imediata apropiere a acestora, numele McDonald’s fiind adesea invocat. “Multi sunt tributari unor clisee, chiar daca nu sunt documentati, ei comenteaza. Aceasta lege chiar ne ajuta din punct de vedere comercial, pentru ca se elimina o categorie a competitiei, cum ar fi chipsurile, spre exemplu”, explica Alecu, care lucreaza pentru McDonald’s din 1993, an in care compania a inceput sondarea pietei autohtone. La 15 ani distanta, Marian Alecu coordoneaza nu doar operatiunile McDonald’s din Romania, ci si din Bulgaria, Macedonia, Serbia, Croatia, Slovenia, Moldova, Georgia si Azerbaidjan si e convins ca oportunitatile de crestere sunt inca uriase. “Pe aceasta categorie, Romania nu este inca o piata concurentiala, este abia la inceputul ei”, spune el.

     

    A saptea tara din Europa ca numar de locuitori, Romania ar putea atrage in urmatoarea perioada si atentia altor concurenti internationali ai McDonald’s, in afara celor deja prezenti pe piata – KFC, Pizza Hut si, din primavara acestui an, Burger King. “Inamicii nostri sunt puterea de cumparare inca relativ scazuta si localurile cu standarde de calitate joase, care vor disparea in timp. Vrem ca puterea de cumparare sa creasca suficient de mult incat romanul sa-si permita sa manance unde vrea si din cand in cand la McDonald’s”, spune Alecu.

    Romani vs. straini

     

  • Spiritul de turma din industria restaurantelor

    Cine nu cunoaste tipul acela de restaurant cu „specific romanesc”? Si prin specific romanesc ne referim desigur la pizza, snitzele sau Banana Split. Bucurestiul e plin de ele. Iar despre baruri ce sa mai vorbim. E la moda acum servirea cocktail-urilor pe baza de cafea. Time Out le-a testat si pe acestea si va marturisieste ca singurul lucru original la aceste baruri e ca toate au reusit sa dea un alt gust (prost) unor bauturi care au in fond aceeasi reteta.

    Citeste mai multe despre spiritul de turma al restaurantelor pe www.timeoutbucuresti.ro

  • Vand pentru ca nu gasesc angajati

    "Cand am dat anunt la ziar pentru angajari in vederea deschiderii celui de-al treilea restaurant din lantul La Mama, s-a facut o coada de peste 200 de persoane la poarta”, isi aminteste Daniel Mischie, director al Trotter Prim, companie care administreaza brandurile de restaurante City Grill, City Café, Buongiorno si Caru cu bere, avand in total aproape 600 de angajati.

    Acum, cand are nevoie de angajati pentru noile restaurante care se deschid in reteaua City Grill, Daniel Mischie nici nu mai da anunt la ziar. Se ocupa departamentul de resurse umane al companiei cu recrutarea – dupa principiul “vine Mahomed la munte”: “Daca in urma cu cativa ani veneau ei la noi numai cand faceam un semn, acum mergem noi la ei: in cartiere, in satele din jurul Bucurestiului, pe site-uri de internet, oriunde putem gasi oameni”, spune Daniel Mischie.

    Problema gasirii oamenilor este cea mai importanta dintre cele care fac ca supravietuirea unui restaurant pe piata bucuresteana sa devina tot mai dificila. “Mai sunt pretentiile clientilor, in crestere continua, costurile cu aprovizionarea si chiriile, dar mai ales problema resursei umane”, spune Daniel Mischie.

    Directorul lantului de restaurante City Grill considera ca aceste probleme vor face ca in viitorul apropiat in Bucuresti, iar apoi in toate marile orase, restaurantele care vor mai rezista sa fie de doua feluri: “ori vor fi afaceri de familie, in care sotul, sotia, cumnatii, socrii si bunicii vor face toata treaba si se vor limita la un restaurant, maxim doua, ori vor fi mari lanturi de restaurante, care au in spate o structura puternica de coordonare”.

    Mischie considera ca acesta a fost principalul motiv pentru care proprietari precum Miki Haiblum (care detinea doua cafenele in centrul Capitalei, CremCaffe Expresso Bar si CremCaffe Royal) sau Moni Meita (care detinea doua restaurante Casa di David si a vandut unul dintre ele) au decis sa vanda cate un local sau sa iasa de tot de pe piata.

    Moni Meita, care a vandut la sfarsitul anului trecut localul din Piata Victoriei (Casa di David Downtown), spune ca a luat o asemenea decizie deoarece ii era foarte dificil sa gestioneze doua localuri simultan. Miki Haiblum, care a decis la inceputul acestui an sa-si vanda cele doua cafenele din Bucuresti, spune ca a vandut pentru ca mai ales problema cu oamenii devenise acuta.

    Miki Haiblum a deschis prima cafenea in Romania, CremCaffe Expresso Bar, in anul 2003, cu o investitie de 200.000 de euro. A doua cafenea, din Piata Romana, a fost deschisa in 2006, in urma unei investitii de 300.000 de euro. Miki Haiblum a investit in cafenele avand in paralel si alte afaceri, precum o firma de amenajari interioare pentru restaurante si cafenele sau distributia cafelei CremCaffe catre restaurantele si cafenelele de pe piata.

    Distributia de cafea a fost de asemenea vanduta catre grupul austriac Julius Meinl. Haiblum nu a asteptat oferte pentru vanzarea celor doua cafenele, ci le-a scos pur si simplu la vanzare, purtand in paralel discutii cu patru operatori catre vizau unitatile, printre care Turabo si Burger King (care a intrat in Romania prin deschiderea primului restaurant in Baneasa Shopping City).

    Atat Casa di David Downtown, cat si cele doua cafenele CremCaffe au fost cumparate de omul de afaceri Dragos Petrescu, proprietarul lantului de restaurante City Grill. Prima achizitie a fost folosita de omul de afaceri pentru lansarea noului sau brand de restaurante cu specific mediteraneean, Buongiorno.

    “Primul local Buongiorno va fi urmat in cateva luni de un al doilea, in Baneasa Shopping City, deoarece vrem ca Buongiorno sa aiba o dezvoltare similara ca ritm cu City Grill”, spune Dragos Petrescu. El asteapta de la Buongiorno o cifra de afaceri de doua milioane de euro in acest an, cifra de afaceri a intregului grup fiind estimata la 15 milioane de euro.

    Cele doua localuri CremCaffe achizitionate in urma cu doua saptamani de la Miki Haiblum vor fi folosite de Dragos Petrescu pentru deschiderea unui restaurant City Grill, in amplasamentul din Romana, si a unei cafenele City Café, in zona Universitatii. Cu acestea doua in portofoliu, Dragos Petrescu devine proprietarul celui mai mare numar de locuri in restaurantele si cafenelele din centrul Capitalei.

    Pe axa Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle, Totter Prim detine restaurantele City Grill Centrul Istoric (200 de locuri), Caru cu bere (400 de locuri), viitoarea City Grill Universitate (actualul CremCaffe – 50 de locuri), viitorul City Grill Romana (actualmente CremCaffe Royal – 70 de locuri), Buongiorno (320 de locuri), City Café Aviatorilor (40 de locuri) si City Grill Primaverii (300 de locuri).

    Daca Dragos Petrescu a cumparat orice a iesit pana acum la vanzare in centrul Bucurestiului, ajungand de la 9 la 13 restaurante in mai putin de jumatate de an, Tudor Niculescu, proprietarul cafenelelor Turabo, a facut un salt de la 21 la 30 de cafenele tot printr-o achizitie, in toamna lui 2007.

    Achizitia pe care a semnat-o Niculescu, platind 500.000 de euro, a vizat reteaua Dark Café, dezvoltata de trei tineri din Timisoara. Prin cumpararea acesteia, Niculescu a cumparat si intelegerea pe care cei trei tineri o facusera cu Real pentru a deschide cate o cafenea in fiecare hipermarket – ceea ce Niculescu si intentioneaza sa faca, in paralel cu deschiderile stradale din proiectele sale mai vechi.

  • Unde mancam: Casa Gorjana

    Detalii pe www.timeoutbucuresti.ro

  • Interzis obezilor

    Proiectul de lege stipuleaza ca autoritatile sanitare ale statului urmeaza sa fixeze criteriile pe care va trebui sa le respecte restaurantele, pe baza consultarilor cu Consiliul pentru Obezitate din Mississippi. Acest stat american se situeaza pe un loc fruntas cu privire la numarul de persoane cu exces ponderal, conform ultimelor date centralizate la nivel federal, locuitorii sai fiind totodata printre cei mai putin interesati de practicarea exercitiului fizic. Initiativa legislativa (care insa nu este creditata cu sanse prea mari de adoptare) demonstreaza ingrijorarea provocata de o problema care costa sistemul public de sanatate 220 de milioane de dolari anual. In Mississippi, doua treimi din populatia adulta sufera de exces ponderal, iar 30% dintre locuitori sunt obezi. Initiatorii proiectului sustin ca astfel doresc sa atraga atentia asupra problemei. Criticii, pe de alta parte, sustin ca legislativul statului ar face mai bine sa caute metode prin care sa-i determine pe oameni sa faca mai multa miscare, in loc sa transforme un pranz la restaurant intr-un pacat capital.

  • Pizza cu SMS

    Saptamana trecuta, lantul de 6.200 de restaurante Pizza Hut a introdus in Statele Unite o noua modalitate de a comanda pizza de acasa. Cei care vor dori sa foloseasca serviciul va trebui in primul rand sa-si faca un cont pe site in care isi declara numarul de telefon mobil si stabilesc nume pentru meniurile preferate pe care ar dori sa le poata comanda, combinand produsele restaurantului. Apoi lucrurile devin foarte simple – un SMS la numarul 749HUT care sa contina numele meniului si pizza soseste la usa.

    Pizza Hut nu face decat sa se conformeze astfel curentului, comenzile prin SMS devenind o practica din ce in ce mai folosita de americani, pe care restaurantele concurente o speculasera deja. Toate marile lanturi de restaurante cu pizza din Statele Unite, precum Domino’s Pizza sau Papa John’s, au deja un istoric profitabil al utilizarii acestui sistem de comenzi. „Am vrut sa asiguram o maxima accesibilitate“, spune Bernard Acoca, director al departamentului de digital marketing la Pizza Hut. „Avem un grup de consumatori care sunt foarte mari utilizatori de noi tehnologii. Isi folosesc telefonul pentru orice… Vrem sa fim acolo unde sunt si clientii“, a continuat reprezentantul american in dialog cu agentia de presa Reuters.

    Asteptarile Pizza Hut de la noul sistem sunt mari. Peste cinci ani, jumatate din veniturile generate de comenzile la domiciliu ar trebui sa fie realizate de clienti care comanda prin SMS. La Papa John’s, o retea de 2.700 de restaurante cu pizza, comenzile prin mesaje scrise sunt disponibile din 2001, dar nu a fost organizata vreo campanie speciala de promovare. Chiar si asa, reprezentantii companiei spun ca acum 20% din vanzari sunt realizate prin aceasta modalitate.

    „Utilizatorii internetului sunt noua speranta acum, iar mesajele text trimise de tinerii intre 14 si 25 de ani va fi urmatoarea mare descoperire pentru lanturile de restaurante cu livrari la domiciliu“, spune Chris Sternberg, purtator de cuvant la Papa John’s.

    In Romania, reteaua de restaurante Pizza Hut a introdus recent conceptul PHD (pizza home delivery), dar in prezent aria de acoperire este limitata la o singura zona din Bucuresti, iar comenzile se pot face exclusiv vorbind cu operatorul la telefon. Unii ar putea prefera asa, pentru ca in Statele Unite o intrebare ramane totusi fara raspuns: in cat timp ajunge pizza?