Emil Boc a câştigat din nou primăria Clujului, potrivit exit-poll-ului IRES comandat de Digi 24, cu 69,1% din voturi.
Anna Horvath (UDMR) este creditata cu 8,8 iar Liviu Alexa cu 3,1%
Tag: primarie
-
Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi
În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.
În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.
În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.
Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.
O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.
Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.
-
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. -
Sondaj: Gabriela Firea ar câştiga alegerile cu 45%, urmată de Nicuşor Dan şi Robert Turcescu
Gabriela Firea (PSD) ar câştiga alegerile de duminică pentru Primăria Capitalei cu 45%, fiind urmată de Nicuşor Dan (USB) cu 25%, iar pe locul trei s-ar plasa Robert Turcescu (PMP) cu 11%, în timp ce candidatul PNL, Cătălin Predoiu, ar fi abia pe locul patru cu 10%, potrivit unui sondaj IRES.
Potrivit sondajului realizat la comanda Digi24, prezenţa la scrutinul din 5 iunie, 62 la sută sunt siguri că vor merge la vot, iar 10 la sută declară că nu vor vota.
Opţiunile în rândul celor care au spus că vor merge sigur la vot sunt următoarele: Gabriela Firea, Alianţa PSD+UNPR – 45%, Nicuşor Daniel Dan, USB – 25%, Robert-Nicolae Turcescu, PMP – 11%, Marian-Cătălin Predoiu, PNL – 10%, Cătălin-Ioan Berenghi, independent – 4%, Daniel-Constantin Barbu, ALDE – 2%, Adrian Severin, PDS – 2%, Mihai-Bogdan Diaconu, PRU – 1%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
O româncă a dat în judecată primăria pentru că drumurile erau impracticabile şi a câştigat. Acum primeşte bani zi de zi de la primărie
Simona Niculescu a locuit 30 de ani în Franţa, iar în 2007 s-a decis să se întoarcă în România. A ales satul Băiculeşti, unde a şi construit o casă, însă nu şi-a pus problema că drumul de acces va fi o problemă.
„Când am rămas sinistrată, anul trecut, în decembrie, şeful ISU Băiculeşti, în glumă, mi-a zis să dau clima în judecată, să mă mut în California sau să-mi iau un 4×4”, povesteşte Simona Niculescu, potrivit Digi24.
Femeia a urmat sfatul şi a apelat la instanţă, unde a avut câştig de cauză. Judecătoria Curtea de Argeş a decis că Primăria trebuie să asfalteze drumul, dar şi să-i plătească femeii 80 de euro pe zi, pentru închirierea unei maşini de teren. Vehiculul ar trebui să o ajute pe femeie să parcurgă cei doi kilometri de la şoseaua asfaltată şi până la casa ei.
„Instanţa admite în parte cererea, aşa cum a fost transformată şi precizată, formulată de reclamanta Niculescu Simona Lucia, împotriva pârâţilor Consiliul Local şi Primăria Băiculeşti, prin primar Niculae Dragnea (…) Obligă pe pârâţi să plătească reclamantei, lunar, la data de 1 a fiecărei luni, pentru luna în curs, suma de 80 euro/zi, pentru a putea închiria o maşină 4×4, până la data reabilitării drumului local din satul Valea Brazilor, obligaţie stabilită conform sentinţei civile nr. 466/19 noiembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 2152/109/2013 (…)”, se precizează în decizia instanţei.
Sentinţa nu e definitivă, iar edilul-şef al comunei a precizat că va declara apel, întrucât decizia i se pare aberantă. „Cum să îi dau eu acelei doamne 80 de euro pe zi sau chiar un euro, când eu am familii cu grad mare de sărăcie, cu cinci sau şase copii, care nu primesc niciun leu de la stat”, spune primarul comunei Băiculeşti, Nicolae Dragnea.
-
Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?
Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei.Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. -
O româncă a dat în judecată primăria pentru că drumurile erau impracticabile şi a câştigat. Acum primeşte bani zi de zi de la primărie
Simona Niculescu a locuit 30 de ani în Franţa, iar în 2007 s-a decis să se întoarcă în România. A ales satul Băiculeşti, unde a şi construit o casă, însă nu şi-a pus problema că drumul de acces va fi o problemă.
„Când am rămas sinistrată, anul trecut, în decembrie, şeful ISU Băiculeşti, în glumă, mi-a zis să dau clima în judecată, să mă mut în California sau să-mi iau un 4×4”, povesteşte Simona Niculescu, potrivit Digi24.
Femeia a urmat sfatul şi a apelat la instanţă, unde a avut câştig de cauză. Judecătoria Curtea de Argeş a decis că Primăria trebuie să asfalteze drumul, dar şi să-i plătească femeii 80 de euro pe zi, pentru închirierea unei maşini de teren. Vehiculul ar trebui să o ajute pe femeie să parcurgă cei doi kilometri de la şoseaua asfaltată şi până la casa ei.
„Instanţa admite în parte cererea, aşa cum a fost transformată şi precizată, formulată de reclamanta Niculescu Simona Lucia, împotriva pârâţilor Consiliul Local şi Primăria Băiculeşti, prin primar Niculae Dragnea (…) Obligă pe pârâţi să plătească reclamantei, lunar, la data de 1 a fiecărei luni, pentru luna în curs, suma de 80 euro/zi, pentru a putea închiria o maşină 4×4, până la data reabilitării drumului local din satul Valea Brazilor, obligaţie stabilită conform sentinţei civile nr. 466/19 noiembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. 2152/109/2013 (…)”, se precizează în decizia instanţei.
Sentinţa nu e definitivă, iar edilul-şef al comunei a precizat că va declara apel, întrucât decizia i se pare aberantă. „Cum să îi dau eu acelei doamne 80 de euro pe zi sau chiar un euro, când eu am familii cu grad mare de sărăcie, cu cinci sau şase copii, care nu primesc niciun leu de la stat”, spune primarul comunei Băiculeşti, Nicolae Dragnea.
-
Cum se fură un oraş? Bucureştiul a ajuns un caz unic în lume
Începând din 2015 până în prezent, şase dintre cei şapte primari din Bucureşti, inclusiv primarul general, sunt urmăriţi penal, unii deja trimişi în judecată, pentru fapte de corupţie, pentru abuz în serviciu, dar şi pentru evaziune fiscală. Singurul primar care încă nu are dosar penal este Rareş Mănescu, de la sectorul 6. În rest, Sorin Oprescu, Andrei Chiliman, Neculai Onţanu, Robert Negoiţă, Cristian Popescu Piedone şi Marian Vanghelie au picat pe rând în dosare penale, fiind reţinuţi, iar unii dintre ei arestaţi preventiv. În prezent, singurul primar ales care mai conduce o unitate administrativă a Capitalei sunt Robert Negoiţă la sectorul 3 şi Rareş Mănescu la sectorul 6, restul fiind suspendaţi din funcţie sau demisionând (cazul lui Piedone la sectorul 4). Gândul prezintă cum sunt acuzaţi aceşti primari că ar fi păgubit bugetele primăriilor unde au fost aleşi, fie luând mită, fie favorizând diverse firme, fie luând pur şi simplu decizii inepte de cheltuire a banilor publici – cazul lui Robert Negoiţă, după cum arată Curtea de Conturi. Niciunul dintre ei nu a fost deocamdată condamnat, astfel că acuzaţiile rămân deocamdată validate doar din partea procurorilor.
-
Cum arată cel mai frumos aquapark din ţară – GALERIE FOTO
Complexul Wellness Termal Nymphaea din Oradea va fi deschis pentru vizitatori sâmbătă 28 mai între orele 9-19, potrivit infooradea.ro
Lucrările la Complexul Wellness Termal Nymphaea au început în luna februarie 2015. Obiectiv de investiţie finanţat prin fonduri europene, respectiv prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, lucrările au fost executate de KESZ EPITO ES SZERELO Zrs Szeged – Sucursala Cluj Napoca. Valoarea totală a proiectului este de 88.342.934 lei.
Totuşi aquaparkul va fi deschis cu adevărat undeva în luna iulie. „Estimăm că aquapark-ul se va deschide pentru public în cursul lunii iulie. Pentru toţi cei interesaţi să vadă cum arată aquaparkul construit la Oradea, sâmbătă, 28 mai 2016, se va organiza Ziua porţilor deschise, aquaparkul fiind deschis pentru vizitatori între orele 9-19”, anunţă Primăria Oradea, într-un comunicat.
„După remedierea eventualelor neconformităţi constatate, se va trece la obţinerea autorizaţiilor de punere în funcţiune”, se mai arată în comunicatul Primăriei.
-
Primăria Iaşi cumpără WC-uri la preţ de garsoniere. Toaletele de 30.000 de euro se spală singure după utilizare
Primăria va achiziţiona cinci toalete ecologice moderne care vor fi amplasate în diverse zone din oraş. Cabina va avea sistem de tip S.O.S. chiar dacă se întrerupe curentul electric. Podeaua va fi spălată automat după fiecare utilizare, scrie Ziarul de Iasi
Pentru toalete, municipalitatea a estimat o valoarea totală de aproximativ 650.000 lei. Ele vor putea fi utilizate cu fise, iar fiecare toaletă va avea un sistem electronic de deschidere/închidere, un sistem de siguranţă de tip S.O.S., un sistem automat pentru spălare şi dezinfectare, un sistem de aerisire şi odorizare, un sistem automat de spălare a podelei, dezinfectare şi uscare a vasului de toaletă, un sistem electronic de siguranţă pentru a preveni spălarea şi curăţarea toaletei înainte de ieşirea utilizatorului, un sistem de distribuire automată a tuturor consumabilelor, un sistem de încălzire şi un sistem de telecontrol GSM.
„E un subiect care nu trebuie neglijat şi nu trebuie să ne fie ruşine să-l abordăm. Este o măsură de civilizaţie pentru un oraş vizitat din ce în ce mai des de foarte mulţi turişti“, a declarat Mihai Chirica, primar interimar.
