BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • Ce reduceri are eMAG de Black Friday. Clienţii pot economisi peste 35 milioane de euro

    Peste 1 milion de produse vor fi în oferta eMag cu ocazia Black Friday pe 18 noiembrie, iar reducerile totale vor fi de peste 35 de milioane de euro. Valoarea estimată a comenzilor pentru ediţia de anul acesta ajunge la 250 de milioane de lei.

    Faţă de prima ediţie, gama de produse s-a extins de 12 ori, de la 80 de mii de produse în 2011, la  1 milion în prezent.

    În premieră pentru piaţa din România, eMAG aduce 1.000 de pachete de furnizare de energie electrică, pentru care factura este zero pe o perioadă de 6 luni. Prima surpriză de Black Friday este dezvoltată în parteneriat cu E.ON Energie România. Pachetul E.ON Lite este destinat consumatorilor casnici, iar contractul de furnizare de energie electrică va fi încheiat pe o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire.

    După perioada de gratuitate de o jumătate de an, clienţii vor beneficia de un preţ redus de furnizare (de 0,19 lei /kWh), având astfel posibilitatea de a economisi sume importante la plata facturilor şi în această perioadă.

    De asemenea, clienţii vor putea achiziţiona la preţuri speciale televizoare, telefoane mobile, laptopuri, frigidere, maşini de spălat, produse de îngrijire personală şi cosmetice, jucării, cărţi, produse pentru casă şi grădină, articole sportive, produse pentru copii, produse pentru maşină. De asemenea, aceştia vor avea la dispoziţie în premieră 1.500 de produse din categoria Smart Home.

    Anul acesta, peste 2.000 de magazine partenere eMAG Marketplace sunt pregătite cu promoţii pentru Black Friday, dublu faţă de anul precedent.

    Cele peste 1 milion de produse ocupă o suprafaţă cu 65% mai mare faţă de ediţia precedentă. Pentru a fluidiza livrarea produselor către clienţi, eMAG a alocat anul acesta o suprafaţă de depozitare de 100.000 de metri pătraţi, de dimensiunea a 20 de terenuri de fotbal. În primele două zile de după Black Friday (19 şi 20 noiembrie) vor pleca zilnic spre clienţi câte 150.000 de colete, care vor fi preluate de 160 de camioane zilnic.

    Pentru că anul trecut 51% dintre clienţi au comandat în Black Friday de pe dispozitivele mobile,  eMAG a investit 2 milioane de euro în servere şi servicii de hosting, pentru o experienţă bună de utilizare.

    Printre produsele din ofertă se numără peste 40.000 de televizoare, peste 20.000 de laptopuri, 50.000 de smartphone-uri, 17.000 de frigidere, 100.000  de electrocasnice mici (mixere, roboţi de bucătărie, espressoare, fiare de calcat şi altele), 35.000 de aparate de îngrijire personală şi 1.500 de produse Smart Home.
     

  • Black Friday la eMAG: peste 1 milion de produse disponibile

    Peste 1 milion de produse vor fi în oferta eMag cu ocazia Black Friday pe 18 noiembrie, iar reducerile totale vor fi de peste 35 de milioane de euro. Valoarea estimată a comenzilor pentru ediţia de anul acesta ajunge la 250 de milioane de lei.

    Faţă de prima ediţie, gama de produse s-a extins de 12 ori, de la 80 de mii de produse în 2011, la  1 milion în prezent.

    În premieră pentru piaţa din România, eMAG aduce 1.000 de pachete de furnizare de energie electrică, pentru care factura este zero pe o perioadă de 6 luni. Prima surpriză de Black Friday este dezvoltată în parteneriat cu E.ON Energie România. Pachetul E.ON Lite este destinat consumatorilor casnici, iar contractul de furnizare de energie electrică va fi încheiat pe o perioadă de un an, cu posibilitate de prelungire.

    După perioada de gratuitate de o jumătate de an, clienţii vor beneficia de un preţ redus de furnizare (de 0,19 lei /kWh), având astfel posibilitatea de a economisi sume importante la plata facturilor şi în această perioadă.

    De asemenea, clienţii vor putea achiziţiona la preţuri speciale televizoare, telefoane mobile, laptopuri, frigidere, maşini de spălat, produse de îngrijire personală şi cosmetice, jucării, cărţi, produse pentru casă şi grădină, articole sportive, produse pentru copii, produse pentru maşină. De asemenea, aceştia vor avea la dispoziţie în premieră 1.500 de produse din categoria Smart Home.

    Anul acesta, peste 2.000 de magazine partenere eMAG Marketplace sunt pregătite cu promoţii pentru Black Friday, dublu faţă de anul precedent.

    Cele peste 1 milion de produse ocupă o suprafaţă cu 65% mai mare faţă de ediţia precedentă. Pentru a fluidiza livrarea produselor către clienţi, eMAG a alocat anul acesta o suprafaţă de depozitare de 100.000 de metri pătraţi, de dimensiunea a 20 de terenuri de fotbal. În primele două zile de după Black Friday (19 şi 20 noiembrie) vor pleca zilnic spre clienţi câte 150.000 de colete, care vor fi preluate de 160 de camioane zilnic.

    Pentru că anul trecut 51% dintre clienţi au comandat în Black Friday de pe dispozitivele mobile,  eMAG a investit 2 milioane de euro în servere şi servicii de hosting, pentru o experienţă bună de utilizare.

    Printre produsele din ofertă se numără peste 40.000 de televizoare, peste 20.000 de laptopuri, 50.000 de smartphone-uri, 17.000 de frigidere, 100.000  de electrocasnice mici (mixere, roboţi de bucătărie, espressoare, fiare de calcat şi altele), 35.000 de aparate de îngrijire personală şi 1.500 de produse Smart Home.
     

  • ZOOT.ro, bilanţ după 1 an pe piaţa românească

    Retailerul ceh ZOOT.ro încheie un an pe piaţa românească cu o valoare a comenzilor de peste 500.000 de euro în octombrie 2016 şi cu o estimare de două milioane de euro pe Q4 în 2016. ZOOT.ro comercializează 300 de branduri internaţionale şi 3 branduri proprii, cu o valoare medie de 43 de euro per comandă.

    Retailerul ceh a venit în România acum un an cu un model de business unic pe piaţă: probezi în Cabinele de Fericire înainte să plăteşti ceea ce comanzi online de pe ZOOT.ro, ai livrare gratuită şi retur gratuit timp de 90 de zile. Lansat în noiembrie 2015 cu 250 de branduri şi 2 Cabine de Fericire în Bucureşti, ZOOT.ro numără, un an mai târziu, 300 de branduri şi opt Cabine de Fericire – şase în Bucureşti, una în Cluj şi una în Timişoara –, urmând ca la final de noiembrie să deschidă o nouă Cabină în Constanţa, în Tomis Mall. De asemenea, echipa s-a extins de la 10 oameni la lansare la 35 în prezent.

     „Primul an a stat chiar şi pentru noi, cei din ZOOT, sub semnul noutăţii: un brand nou pe piaţa din România, un model de business nou, Cabine de Fericire noi, colegi noi, branduri noi, servicii noi”, declară Robert Berza, Country Manager ZOOT România. „După 12 luni, aş zice că drumul e din ce în ce mai clar, numărul de clienţi creşte, loializarea lor e surprinzător de bună, veniturile sunt din ce în ce mai mari, iar marginea e acolo unde credem noi că ar trebui să fie pentru a construi un business profitabil”, continuă acesta.

    Liderul de piaţă ceh deţine trei branduri proprii, ZOOT Original, OJJU şi Alchymi, designul aparţinând în totalitate echipei ZOOT, iar producţia fiind realizată în ateliere din diverse puncte din Europa. Ducând mai departe modelul de business on/offline, ZOOT.ro a ales să editeze şi să publice revista omonimă. Numărul pilot al revistei ZOOT a fost lansat în decembrie 2015, în prezent revista având o frecvenţă bimestrială şi un tiraj de 25.000 de exemplare. 

  • Paşi spre modelul de business al viitorului

    Tehnologia produce o schimbare profundă în felul în care lucrează angajaţii, modul în care acţionează companiile şi felul în care se comportă clienţii. Era digitală aduce oportunităţi, dar şi provocări suplimentare faţă de cele cu care eram obişnuiţi. În prezent, concurăm cu toate lumea de pe piaţa globală, iar pentru un produs standardizat toată piaţa globală este un concurent. Valeriu Nistor, director enterprise business unit la Vodafone România, povesteşte cum se pot pregăti companiile pentru noile modele de business.

    Tehnologia câştigă tot mai mult teren nu doar în viaţa consumatorilor finali, ci şi a companiilor. Pare greu de imaginat ca în prezent un avocat, de pildă, să nu aibă un device conectat permanent sau ca o firmă de transport să nu aibă intrumente prin care să monitorizeze permanent locul în care se află vehiculele din flota sa şi, implicit, mărfurile transportate. Cum poate o firmă să fie mai pregătită pentru noile modele de business? Cum pot fi companiile mai eficiente? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările de la care a plecat Vodafone România când a realizat platforma Ready Business Score, un instrument prin care companiile pot să-şi evalueze eficienţa afacerilor în comparaţie cu competitorii, precum şi gradul de adaptare la noile tendinţe tehnologice. Companiile pot completa chestionarul online accesibil la ready.vodafone.ro, pentru a obţine o analiză personalizată a afacerii, bazată pe nevoile sale pentru a-şi creşte eficienţa. Analiza personalizată este însoţită de un raport detaliat ce conţine recomandări de soluţii din trei arii importante pentru orice afacere: agilitate operaţională, conectarea angajaţilor şi interacţiunea cu clienţii.

    „Conceptul a fost dezvoltat în ultimul an şi este o continuare a călătoriei anunţate în urmă cu un an, în domeniul Revoluţiei Industriale 4.0“, spune Valeriu Nistor, la prima întâlnire cu presa de la preluare a noului său rol, conducerea departamentului comercial dedicat mediului B2B din cadrul celui de-al doilea jucător de pe piaţa locală de comunicaţii mobile. Pe parcursul carierei sale, a fost şeful IBM România (2013-2014) şi a lucrat timp de zece ani în cadrul Xerox ca director de marketing pentru Europa Centrală şi de Est, apoi ca director general al Xerox România, iar ulterior ca director general al Xerox Austria. Ulterior, el a înfiinţat împreună cu alţi asociaţii Soar Management şi Investiţii, o firmă specializată în restructurarea de companii şi consilierea în fuziuni şi achiziţii, care s-a extins apoi şi pe segmentul de investiţii proprii în firme.

    „Acum trei ani am lansat conceptul Ready Business, pentru a ajuta mediul de afaceri să fie pregătit să-şi servească clienţii şi să se promoveze mai bine“, afirmă Nistor. Şi dă ca exemplu un testimonial al unui client, reţeaua Sensiblu. În fiecare farmacie a lanţului sunt prezente circa 20.000 de produse; managementul stocurilor este critic, iar cererile clienţilor se corelează permanent cu comenzile către furnizori. „Organizarea unei reţele cu peste 400 de farmacii astfel încât să nu lipsească produsele de la raft nu pare simplă, dar cu sistemul implementat este uşor de gestionat“, arată testimonialul care a făcut parte din campania de promovare a serviciului la momentul lansării. În  alte câteva situaţii Vodafone a derulat proiecte similare, iar Valeriu Nistor dă ca exemplu clienţi ca Albalact şi Mega Image. „În 2015 au apărut soluţiile digitale, iar la sfârşitul anului trecut am lansat soluţiile digitale colaborative, cu o abordare similară. În primăvara acestui an am continuat conceptul şi am demarat proiecte de acest fel prin colaborarea cu La Fântâna şi Ursus.“ Valeriu Nistor spune că noua lansare este o continuare a călătoriei anunţate anul trecut de predecesorul său, Markus Lause. Tehnologia machine-to-machine, numită şi M2M, câştigă tot mai mult teren, afirma Markus Lause cu prilejul lansării a patru soluţii prin care companiile pot automatiza diferite activităţi conectând la internet printr-o cartelă SIM de comunicaţii mobile diferite echipamente, de la vitrine frigorifice la vehicule, camere video sau contoare de energie. „În România, piaţa are o valoare anuală de 20-30 de milioane de euro, dar se va dubla în patru ani, conform unei estimări a companiei Analysys Mason. Eu cred că estimarea este conservatoare şi dezvoltarea va fi mai rapidă. Creşterea în valoare a pieţei va fi în strânsă legătură cu numărul de SIM-uri M2M conectate“, spunea Lause, care a ţinut să precizeze că Vodafone în acest segment nu vinde o simplă conexiune, ci un serviciu.

    Iar de-atunci, lucrurile s-au schimbat destul de mult. „În 2016 avem de două ori mai mulţi utilizatori business ai serviciilor 4G decât în 2014. Iar traficul de business a crescut de patru ori. Numai în ultimul an traficul a crescut cu un procent de trei cifre“, afirmă Valeriu Nistor. Tot el completează că explozia în segmentul traficului de date nu reflectă doar un tranzit de la 3G spre 4G, dar şi o nevoie suplimentară semnificativă, schimbarea modului de lucru al companiilor, care se modifică rapid spre mediul digital. „Fenomenul este accelerat şi de platformele 4G pe care le-am pus la dispoziţie“, adaugă reprezentantul companiei. Şi dă ca exemplu faptul că în digital media signage, numărul de clienţi a crescut de ptru ori în 2016 faţă de 2015; „S-a ajuns la nivelul la care proprietarii acestor panouri au conţinut specializat personalizat“. În domeniul supravegherii video, a crescut de zece ori numărul de clienţi în 2016 faţă de 2015, iar Nistor spune că există un motor care a ajutat la producerea acestui salt semnificativ faţă de alte zone, anume faptul că supravegherea video este privită deopotrivă ca un element de securitate, dar şi ca un element de monitorizare în timp real. „Combinaţia dintre ele a făcut ca acest salt să fie important.“

  • Un producător internaţional de produse farmaceutice ameninţă scoaterea de medicamente din România

    Martine Draullette conduce de aproximativ doi ani divizia de farmaceutice a grupului Roche. S-a adaptat uşor la stilul de viaţă de aici şi, în acelaşi timp, s-a familiarizat şi cu punctele fierbinţi de pe agenda jucătorilor din industrie: lipsa de strategie din sănătate şi clawback-ul. Care este atitudinea ei în abordarea acestora?

    “Când ajungi în Bucureşti, ca străin, este foarte uşor; oamenii au foarte bune abilităţi de comunicare în limbi străine, aşa că nu există nicio barieră. Sunt sigură că este mult mai uşor să soseşti aici, decât să ajungi în Paris, unde oamenii nu vorbesc limba engleză atât de mult“, descrie Martine Draulette experienţa sosirii la în Bucureşti, în urmă cu aproximativ 19 luni. Ea conduce divizia de farmaceutice a Roche România, care produce medicamente folosite în tratarea cancerului precum Avastin, Herceptin sau Tarceva. Compania a ajuns la afaceri de 611 de milioane de lei în 2015, potrivit datelor companiei de cercetare Cegedim; compania nu îşi comunică rezultatele, iar oficialii pun această decizie pe seama unor clauze de confidenţialitate internaţionale.

    De profesie expert contabil, Martine Draullette şi-a început cariera la PwC, unde a lucrat vreme de 12 ani. La Roche s-a angajat cu aproape două decenii în urmă, ca şef al departamentului de contabilitate şi raportare financiară; în 2004 a fost numită director financiar pentru filiala din Franţa a companiei, iar mutarea în România a fost următorul pas. A lucrat în Paris în majoritatea funcţiilor deţinute, doar în perioada de la PwC a petrecut un an în Regatul Unit. „Trebuie să iei experienţa de expat ca pe un proiect personal. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îi întreb pe copii ce părere aveau despre mutarea în România; pentru soţul meu alegerea a fost uşoară, fiindcă nu mai lucrează şi s-a bucurat că vom avea o nouă experienţă. Oportunitatea a venit într-un moment al vieţii noastre personale în care am putut să o acceptăm“, explică Draulette, ai cărei copii sunt studenţi în Franţa şi pentru care decizia mamei lor a echivalat cu mai multă independenţă.

    Draulette mărturiseşte că nu ştia deloc România înainte de a venit aici şi avut parte de surprize plăcute: „Aveam prejudecăţi legate de această ţară, dar integrarea a fost foarte uşoară, viaţa este ca în oricare alt oraş european în Bucureşti“. Pasionată de drumeţii, a vizitat Braşovul, Sighişoara, Sibiul şi oraşele mari în care compania are centre de oncologie. „Nu am vizitat mai multe fiindcă nu îmi place să conduc, iar aici durează destul de mult să ajungi dintr-un loc în altul“, explică CEO-ul Roche, care evită chiar şi traficul din Bucureşti, mergând pe jos 40 de minute zilnic spre birou. 

    Aprecierile ei nu sunt la fel de pozitive atunci când vorbeşte despre mediul de afaceri local. „Nu este predictibilitate, în special în domeniul sănătăţii, unde nu văd o strategie pe termen lung, cu un plan de investiţii coerent, aşa că este foarte complicat pentru o companie să opereze în aceste condiţii: am avut câţiva miniştri ai sănătăţii doar în ultimele luni. Este foarte dificil să iei decizii bune, inteligente, dacă nu îţi planifici activităţile pe termen lung.“ Astfel, spune că modul în care evoluează Roche este strâns legat de aceste condiţii: „Prin urmare, pot afirma că pe piaţa locală nu este posibil să avem un business sustenabil din cauza modalităţii de taxare a  medicamentelor“.

    Martine Draullette se referă la taxa de clawback, aplicată în industria farmaceutică şi care presupune ca producătorii de medicamente să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătătate cu un procent din vânzări. Taxa a fost adoptată în 2011 şi reprezenta iniţial între 5 şi 11% din veniturile realizate de companiile farmaceutice prin vânzarea produselor. În prezent însă, procentul a ajuns la peste 20%, potrivit reprezentanţilor pieţei. De altfel, ei solicită prin intermediul asociaţiilor care îi reprezintă mai multă transparenţă în procesul de calculare al taxei clawback, în contextul menţinerii unui nivel nejustifcat de mare al cuantumului, din perspectiva industriei de profil.

    În ce priveşte reducerea anuală a preţurilor medicamentelor, Draullette consideră că aceasta nu reprezintă o problemă în sine, România fiind una dintre ţările cu cel mai mic PIB din UE, pentru care este normal să existe de preţuri mici. Potrivit unui proiect recent de hotărâre de guvern, preţurile medicamentelor care au fost inovative, dar al căror patent a expirat şi au fost copiate de generice, eliberate pe bază de reţetă, vor scădea cu 35%, treptat, în următorii trei ani, primul prag de 10% urmând să fie aplicat de la 1 martie 2017. În România, preţul medicamentelor este cel mai mic din Uniunea Europeană şi, spun companiile de profil, există riscul ca schimbarea să ducă la lipsa medicamentelor generice de pe piaţă.

    Potrivit CEO-ului Roche, problema industriei este legată de preţurile scăzute, ci de taxa clawback, adăugată celor mai scăzute preţuri din Europa. „Din cele 12 ţări în care suntem prezenţi în Europa, în care se află atât ţările vestice, precum Germania, dar şi vecini precum Bulgaria, fiecare piaţă găseşte soluţii pentru a reduce preţurile. Când vine vorba despre medicamente cu tradiţie pe piaţă, preţurile sunt deja scăzute, iar în România sunt cel mai scăzute, aşa că dacă aplici taxa de clawback acestor preţuri extrem de scăzute, pentru câteva dintre aceste medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie, iar acest lucru nu este sustenabil.“  Draulette apreciază că taxa de clawback va ajunge, în medie, până la finalul anului, la peste 20%, astfel că pentru anumite medicamente se va ajunge la un preţ mai mic decât costul de producţie.

    Preţul medicamentelor şi taxa de clawback – un subiect arzător pe piaţa farma din România sunt puse de Draulette în contextul investiţiei în dezvoltarea unui singur medicament: pentru un medicament biologic, este vorba despre o investiţie de 2 miliarde de euro, 7 milioane de ore de muncă, cu mai mult de 400 de cercetători.“

    În pofida acestei situaţii, spune că în prezent compania se pregăteşte de lansarea a două medicamente pentru boli rare care vor fi disponibile imediat ce vor termina procesul de aprobare. „Este vorba însă despre boli rare, pentru care există un proces de evaluare mai favorabil, pentru celelalte suntem blocaţi în proces – atunci când vine vorba de cele condiţionate, este o altă poveste, câteva dintre medicamentele noastre nu au fost suficient de bune pentru că se pare că întregul proces de evaluare este făcut pe criterii economice şi nu pe criterii medicale.“

  • Valer Blidar, Astra Vagoane: Desfiinţarea şcolilor profesionale, cea mai mare greşeală

    Cea mai mare greşeală a Ministerului Educaţiei a fost desfiinţarea şcolilor profesionale, pentru că industria românească are nevoie de meseriaşi, care în prezent sunt foarte greu de găsit, spune Valer Blidar, care controlează fabrica Astra Vagoane Călători din Arad.

    În fabrica lucrează în prezent 600 de muncitori, dar 80% din aceştia au vârste de peste 55 de ani.

    “În piaţă nu găsim forţă de muncă specializată, de aceea pregă¬tim oamenii în cadrul şcolii profesionale pe care am reuşit să o deschidem anul trecut, după opt ani de încercări. Noi le plătim studiile tinerilor pentru trei ani, îi şi cazăm iar după ce termină şcoala profesională va trebui să lucreze timp de cinci ani în fabrica noastră”, a spus Valer Blidar.

    El a precizat că un sudor, electrician sau lăcătuş primeşte un salariu de început de 2.000 de lei brut şi poate ajunge la 4.500-5.000 de lei salariu brut în câţiva ani.

    Astra Vagoane a livrat aproape 100 de vagoane de călători. 

  • A împrumutat bani de la prieteni pentru a deschide o afacere. Ce a reuşit să facă după este fabulos

    Jack Ma sau Ma Yun este fondatorul grupului chinez de comerţ electronic Alibaba, cel care a devenit cel mai bogat om din China în 2014, în urma listării companiei pe bursa din New York. Listarea i-a adus lui Alibaba o sumă record de 25 de miliarde de dolari, compania ajungând la o valoare de piaţă de peste 200 de miliarde de dolari. Acum, Jack Ma este al doilea cel mai bogat om din China cu o avere de 28 de miliarde de dolari, înaintea lui fiind doar Wang Jinalin cu o avere de 33 de miliarde de dolari. 

    Ma s-a născut în oraşul Hangzhou din provincia chineză Zhejiang. Când era copil, şi-a dorit să înveţe limba engleză şi, pentru a-şi împlini ţelul, mergea cu bicicleta 45 de minute în fiecare zi spre un hotel din apropierea locului în care trăia pentru a conversa cu turiştii de acolo. Ma le oferea acestora servicii de ghid fără să le ceară bani, doar pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele de limba engleză.

    Ulterior, a urmat cursurile Hangzhou Teacher’s Institute, unde a fost acceptat la a patra încercare, după ce a picat de trei ori examenul. Le-a absolvit în 1988, obţinând astfel licenţa în Limba Engleză. După studii, a devenit lector universitar la catedra de engleză şi comerţ universitar din cadrul Universităţii Hangzhou Dianzi. Ulterior, Jack Ma a renunţat la cariera de profesor şi şi-a înfiinţat propria firmă de traduceri, cu 60.000 de dolari, împrumutaţi de la prieteni, profitând astfel de intensificarea comerţului dintre China şi Statele Unite ale Americii.

    A ajuns astfel să viziteze Statele Unite ale Americii, iar, în perioada în care se afla acolo, un prieten i-a arătat modul în care funcţionează internetul. Amicul său i-a spus că totul se află pe internet şi, pentru a testa acest lucru, Ma a dat o căutare după cuvântul bere. Rezultatele nu i-au oferit vreun rezultat din China. De fapt, nu a găsit aproape nimic despre ţara sa pe internet. Această experienţă i-a dat ideea fondării unei noi afaceri. În 1995, la întoarcerea în ţară, Ma a pus bazele China Pages, un site prin care centraliza companiile chinezeşti căutate de clienţii din străinătate şi despre care se spune că este prima afacere în mediul online a ţării.

    Prima sa companie a fost totuşi un eşec, astfel că, în 1998 – 1999, a preluat conducerea unei companii din domeniul tehnologiei informaţiei fondate de Centrul de Comerţ Electronic Internaţional din China, un departament al Ministerului de Comerţ Exterior şi Cooperare Economică. În 1999, Ma a pus bazele Alibaba, un site business-to-business care serveşte în prezent mai mult de 79 de milioane de membri din peste 240 de ţări şi teritorii. În noiembrie 2012, volumul tranzacţiilor online al Alibaba a depăşit un trilion de yuani, după acest prag Ma fiind etichetat drept ”Trillion Hou„, expresie chinezească ce se traduce ”Marchizul trilionului de yuani„.

    Fondatorul Alibaba ocupă locul 33 în clasamentele celor mai bogaţi oameni din lume întocmite de Forbes şi Bloomberg. În prezent, Jack Ma este preşedinte executiv al grupului Alibaba, format din nouă subsidiare importante – Alibaba.com, Taobao Marketplace, Tmall, eTao, Alibaba Cloud Computing, Juhuasuan, 1688.com, AliExpress.com şi Alipay.

  • Povestea românului care a creat un produs pe care îl folosesc zilnic sute de milioane de oameni

    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

    „Soţia mea căuta profesori foarte buni şi întreba, «Cum îi găsim?», «Care sunt criteriile prin care să îi alegem?» Răspunsul este dat de comunitate: aceasta ştie care sunt profesorii cei mai buni, totul este să te adresezi acesteia, aşa că, dacă eu am ajuns să fiu văzut drept unul dintre profesorii buni, este extraordinar, este o onoare pentru noi, cei de la Bitdefender. Vorbim despre oamenii din comunitatea de afaceri, care sunt ei deja oameni excepţionali ai comunităţii la modul general, dacă ei spun despre noi că suntem bine, că ne plac şi că ne apreciază, este minunat – suntem printre printre cei admiraţi într-o comunitate care este ea însăşi admirată.”

    Este răspunsul dat de Florin Talpeş, antreprenorul din spatele „celui mai exportat” produs românesc, aşa cum am descris Bitdefender în mai multe articole ale revistei, când a aflat că a fost ales cel mai admirat manager din România. A folosit exemplul printr-o analogie cu dezvoltarea afacerii soţiei sale, Măriuca Talpeş, Intuitext, axată pe dezvoltarea de produse pe piaţa de software educaţional din România. Împreună cu ea a pus la începutul anilor ‘90 bazele a ce avea să fie Bitdefender şi care i-au adus statutul de „cel mai admirat”, ce vine cu „încredere, foarte multă încredere”, potrivit antreprenorului.

    Discuţia are loc în biroul lui Florin Talpeş, decorat utilitar şi printre cele mai mici pe care le-am văzut la un interviu cu un CEO; atât încăperea, cât şi biroul propiu-zis, amplasat lângă fereastră şi pe care este loc doar de PC. Poartă un tricou negru incripţionat cu logoul Bitdefender – de altfel, în discuţiile cu presa în care l-am văzut de-a lungul timpului purta, fără excepţie, un astfel de tricou, variind doar culoarea. Discursul lui este uşor de înţeles: explică pe îndelete şi cea mai recent lansată tehnologie a companiei, cât şi concepte mai uşoare, legate de domeniul în care activează, piaţa de outsourcing de pildă.

    Când vorbeşte despre companii, foloseşte termenul „întreprindere”, iar când vorbeşte despre antreprenori, pe cel de „întreprinzător”. Evită să vorbească la singular când se referă la dezvoltarea companiei. În cifre, compania pe care a construit-o înseamnă circa 1.100 de angajaţi, o cifră de afaceri care va depăşi (potrivit informaţiilor oficiale din România)  100 de milioane de euro şi spre pragul care ar putea să îi aducă întreprinderii româneşti statutul de unicorn; estimările se mai referă şi la cifra de jumătate de miliard de clienţi la nivel global.

    Discuţia a început cu o reflexie asupra relativităţii timpului, în contextul în care Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 15 ani de activitate, iar Business Magazin tocmai sărbătorise 12 ani la momentul interviului. „Acest interval poate fi considerat şi mult, şi puţin: e mult fiindcă poţi să realizezi multe, la viteza cu care se schimbă lucrurile acum, din punct de vedere economic, tehnologic sau din punct de vedere al evoluţiei unei întregi societăţi. Atunci când ne gândim la companii vestice care au peste 100 de ani, pare să fie foarte puţin; iPhone-ul, ca standard de ce înseamnă interacţiunea cu tehnologia e proaspăt, e mai tânăr telefonul decât Business Magazin şi Bitdefender, dar cu toate acestea, nimeni nu acceptă un altfel de standard în prezent.” Aşadar, 15 ani, e mult pentru Bitdefender? „Dacă ne uităm de unde am plecat, ni se pare că este o viaţă de om: acum 15 ani nu am fi visat ca tehnologiile noastre să fie folosite de peste 500 de milioane de oameni, din întreprinderi sau de acasă – e un pas mare.”

    DE LA O STARE DE SPIRIT, LA O STARE DE „SCALER”

    Florin Talpeş numeşte companiile care au trecut de pragul de o sută de milioane de dolari drept „scalers”, iar Bitdefender SRL, potrivit datelor oficiale, se îndreaptă spre acest nivel în 2016. În urmă cu 15 ani, firma funcţiona mai mult în baza unei stări de spirit, a unei „idei că facem bine ceea ce facem, ştiam că vom face ceva important, fără să ştim exact ce”, după cum descrie antreprenorul perioada de început. În prezent însă, Talpeş spune că sunt „mai riguroşi în ce visăm – da, vrem să dominăm un segment de piaţă.”

  • Povestea românului care a creat un produs pe care îl folosesc zilnic milioane de oameni

    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcursul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere?

    „Soţia mea căuta profesori foarte buni şi întreba, «Cum îi găsim?», «Care sunt criteriile prin care să îi alegem?» Răspunsul este dat de comunitate: aceasta ştie care sunt profesorii cei mai buni, totul este să te adresezi acesteia, aşa că, dacă eu am ajuns să fiu văzut drept unul dintre profesorii buni, este extraordinar, este o onoare pentru noi, cei de la Bitdefender. Vorbim despre oamenii din comunitatea de afaceri, care sunt ei deja oameni excepţionali ai comunităţii la modul general, dacă ei spun despre noi că suntem bine, că ne plac şi că ne apreciază, este minunat – suntem printre printre cei admiraţi într-o comunitate care este ea însăşi admirată.”

    Este răspunsul dat de Florin Talpeş, antreprenorul din spatele „celui mai exportat” produs românesc, aşa cum am descris Bitdefender în mai multe articole ale revistei, când a aflat că a fost ales cel mai admirat manager din România. A folosit exemplul printr-o analogie cu dezvoltarea afacerii soţiei sale, Măriuca Talpeş, Intuitext, axată pe dezvoltarea de produse pe piaţa educaţie din România. Împreună cu ea a pus la începutul anilor ‘90 bazele a ce avea să fie Bitdefender şi care i-au adus statutul de „cel mai admirat”, ce vine cu „încredere, foarte multă încredere”, potrivit antreprenorului.

    Discuţia are loc în biroul lui Florin Talpeş, decorat utilitar şi printre cele mai mici pe care le-am văzut la un interviu cu un CEO; atât încăperea, cât şi biroul propiu-zis, amplasat lângă fereastră şi pe care este loc doar de PC. Poartă un tricou negru incripţionat cu logoul Bitdefender – de altfel, în discuţiile cu presa în care l-am văzut de-a lungul timpului purta, fără excepţie, un astfel de tricou, variind doar culoarea. Discursul lui este uşor de înţeles: explică pe îndelete şi cea mai recent lansată tehnologie a companiei, cât şi concepte mai uşoare, legate de domeniul în care activează, piaţa de outsourcing de pildă.

    Când vorbeşte despre companii, foloseşte termenul „întreprindere”, iar când vorbeşte despre antreprenori, pe cel de „întreprinzător”. Evită să vorbească la singular când se referă la dezvoltarea companiei. În cifre, compania pe care a construit-o înseamnă circa 1.100 de angajaţi, o cifră de afaceri care va depăşi (potrivit informaţiilor oficiale din România)  100 de milioane de euro şi spre pragul care ar putea să îi aducă întreprinderii româneşti statutul de unicorn; estimările se mai referă şi la cifra de jumătate de miliard de clienţi la nivel global.

    Discuţia a început cu o reflexie asupra relativităţii timpului, în contextul în care Bitdefender se îndreaptă spre pragul de 15 ani de activitate, iar Business Magazin tocmai sărbătorise 12 ani la momentul interviului. „Acest interval poate fi considerat şi mult, şi puţin: e mult fiindcă poţi să realizezi multe, la viteza cu care se schimbă lucrurile acum, din punct de vedere economic, tehnologic sau din punct de vedere al evoluţiei unei întregi societăţi. Atunci când ne gândim la companii vestice care au peste 100 de ani, pare să fie foarte puţin; iPhone-ul, ca standard de ce înseamnă interacţiunea cu tehnologia e proaspăt, e mai tânăr telefonul decât Business Magazin şi Bitdefender, dar cu toate acestea, nimeni nu acceptă un altfel de standard în prezent.” Aşadar, 15 ani, e mult pentru Bitdefender? „Dacă ne uităm de unde am plecat, ni se pare că este o viaţă de om: acum 15 ani nu am fi visat ca tehnologiile noastre să fie folosite de peste 500 de milioane de oameni, din întreprinderi sau de acasă – e un pas mare.”

    DE LA O STARE DE SPIRIT, LA O STARE DE „SCALER”

    Florin Talpeş numeşte companiile care au trecut de pragul de o sută de milioane de dolari drept „scalers”, iar Bitdefender SRL, potrivit datelor oficiale, se îndreaptă spre acest nivel în 2016. În urmă cu 15 ani, firma funcţiona mai mult în baza unei stări de spirit, a unei „idei că facem bine ceea ce facem, ştiam că vom face ceva important, fără să ştim exact ce”, după cum descrie antreprenorul perioada de început. În prezent însă, Talpeş spune că sunt „mai riguroşi în ce visăm – da, vrem să dominăm un segment de piaţă.”

  • Care este noul pariu în afaceri al fostului patron al restaurantelor Osho

    Un produs bun, bine poziţionat pe piaţă şi lansat la momentul potrivit, este reţeta prin care Florin Rădulescu şi-a crescut afacerile. După vânzarea restaurantelor Osho, principalul său pariu este afacerea de soluţii integrate de climatizare Avi Compact, pentru care previzionează venituri de 6 milioane de euro în 2016, la fel ca în anii de dinaintea crizei.

    „Un fost patron mi-a pus două-trei întrebări, iar în urma răspunsurilor şi a modului în care am interacţionat cu angajaţii firmei înainte de interviu a decis să mă angajeze în departamentul de vânzări, deşi nu aveam niciun fel de experienţă în acest domeniu. Mi-a spus atunci: «Sunt oameni care pot să facă vânzări şi cei care nu vor face niciodată vânzări, indiferent cât de mult ar studia»”, descrie antreprenorul Florin Rădulescu una dintre experienţele sale de carieră. Ulterior, avea să descopere că acest talent identificat de unul dintre primii săi angajatori este de mare folos pentru construirea propriilor afaceri, deopotrivă restaurantul Osho – pe care l-a vândut familiei Malideros – cât şi compania de soluţii integrate de climatizare şi instalaţii Avi Compact, pe care se concentrează în prezent. Pentru anul acesta, el se aşteaptă la o cifră de afaceri cu peste 15% mai mare decât în 2015, până la peste 6 milioane de euro. Circa 65% din cifra de afaceri a Avi Compact este reprezentată de segmentul corporate, iar restul de segmentul rezidenţial, a cărui pondere în venituri a crescut la 35%. Mai mult de 85% dintre produsele distribuite de Avi Compact în 2016 sunt marca Daikin, compania fiind de 10 ani distribuitorul principal al mărcii japoneze în România. Soluţiile integrate, pentru segmentul corporate, reprezintă 35% din cifra de afaceri, cele de service şi mentenanţă – 25%, iar distribuţia de echipamente de climatizare înseamnă 40% din afacerile companiei.

    Florin Rădulescu spune că au ajuns ca în prezent să deruleze câteva sute de proiecte anual, ale câtorva zeci de clienţi cu care lucrează. Cei mai importanţi clienţi ai companiei, de pe segmentul corporate, activează în domeniile bancar, farmaceutic (a realizat, de pildă, instalaţiile de climatizare pentru farmaciile Dona), hotelărie (cu clienţi precum Hotel Capitol Bucureşti, Hotel Narcis din Saturn, Hotel Lidia din Venus) sau retail (cel mai mare showroom BMW, deţinut de Auto Cobălcescu). Alte proiecte importante au fost Aeroportul Internaţional din Chişinău, Complexul Rezidenţial Premio, dezvoltat de Nusco Imobiliare, şi primul Nespresso Boutique din România.

    Rădulescu a intrat în domeniul soluţiilor de climatizare imediat după finalizarea studiilor la Facultatea de Instalaţii, în urmă cu 15 ani, moment în care s-a angajat la o firmă de profil. După mai mulţi ani petrecuţi ca angajat, a înţeles că pariul pe antreprenoriat, deşi riscant, îi poate aduce cele mai mari câştiguri. Astfel, după ce a învăţat din neajunsurile pe care le-a avut la în cadrul diferitelor companii în care a lucrat, a pus bazele propriei afaceri în domeniu, în 2003. A început prin cumpărarea a zece splituri (aparate de aer condiţionat pentru locuinţe) din propriile economii. Odată cu boomul băncilor şi imobiliar, a avut norocul să fie „la locul potrivit, în momentul potrivit” şi afacerea sa a început să se dezvolte rapid. Antreprenorul povesteşte că în perioada respectivă, două direcţii au asigurat evoluţia firmei: sectorul bancar, în care îşi aminteşte că ajungeau să aibă circa 30 de proiecte pentru agenţii bancare pe lună („era ziua şi predarea de sediu”) şi proiectele imobiliare, care „răsăreau ca ciupercile după ploaie”. A ajuns astfel, în perioada de maximă dezvoltare a afacerii de dinainte de criză, la venituri de 7 milioane de euro. A urmat o scădere, iar în prezent tendinţa de creştere este cuprinsă între 8 şi 15% pe an, cifrele îndreptându-se din nou spre nivelul care a precedat criza. Ulterior, s-a concentrat pe dezvoltarea altor ramuri ale afacerii, ca partea de mentenanţă şi distribuţie de echipaemente; în ultimii doi ani, aceste activităţi au câştigat o pondere din ce în ce mai mare în cifra de afaceri.

    Un alt aspect important în evoluţia firmei a fost, din punctul de vedere al lui Rădulescu, răbdarea, necesară în orice afacere: „După ce a venit criza, a trebuit să avem răbdare să lăsăm firma să se dezvolte şi să investim în ea”. În ultimii doi ani a observat o aşezare a pieţei şi o revenire la firmele specializate pe anumite nişe în ce priveşte mentenanţa clădirilor. „Au început să dispară acele firme care asigurau mentenanţa unei clădiri pe toate specializările – mentenanţa aparatelor de aer condiţionat ajungea astfel să fie făcută, de pildă, de oamenii care făceau şi curăţenie – lucru care a provocat avarii, iar pe clienţi i-a determinat să revină la firmele specializate.” În ce priveşte distribuţia, dacă produsele Daikino ţinteau mai ales segmentul premium, în ultimii doi ani compania a lansat şi produse pentru segmentele mediu şi submediu. În rezidenţial vând către dezvoltatori, firme de distribuţie şi clienţilor finali care accesează compania direct pe site-uri. În 2016, vânzările pe segmentul rezidenţial au crescut de trei ori comparativ cu nivelul înregistrat cu doi ani în urmă, iar dacă atunci rezidenţialul reprezenta 10% din afaceri, în prezent procentul a urcat până la 35%. Antreprenorul nu poate să ofere cifre exacte, dar apreciază că au vândut cele mai multe echipamente din gama rezidenţială în România.