Pe 18 februarie 2017, Space X a lansat din Lauch Complex 39A o rachetă Falcon 9 într-un zbor istoric de pe aceiaşi platformă care a fost utilizată pentru lansarea misiunii Apollo din 1960, informează Science Alert.
Aceasta este prima lansare de pe platforma din Florida de la explozia devastatoare din septembrie 2016.
(UNTRR) a lansat www.taxa-pod-fetesti.ro, prima platformă online de plată a tarifului de trecere pentru podul de la Feteşti – Cernavodă de pe Autostrada A2.
Pentru a achita online tariful online trebuie să vă înregistraţi pe platforma www.taxa-pod-fetesti.ro, să adăugaţi o comandă şi să completaţi datele pentru tariful dorit. Puteţi plăti atât prin intermediul procesatorului securizat de carduri bancare, cât şi prin bancă cu ordin de plată.
După confirmarea plăţii se emite peajul şi primiţi prin e-mail factura şi datele peajului şi gratuit prin SMS datele tariful emis. Comenzile, tarifeler emise şi facturile se vor putea accesa oricând în cadrul contului de pe platformă.
”Prin lansarea platformei www.taxa-pod-fetesti.ro închidem cercul de servicii online destinate achitării taxelor de drum în România. Prin platforma www.e-rovinieta.ro oferim un sistem de gestiune integrat pentru posesorii de autovehicule care achiziţionează rovinieta online, iar acum, prin www.taxa-pod-fetesti.ro, le oferim şoferilor o modalitate simplă şi utilă de plată pentru una sau mai multe treceri la podul de la Feteşti – Cernavodă şi de gestionare eficientă a trecerilor achiziţionate”, a declarat Radu Dinescu, Secretar General UNTRR.
Tarifele de trecere aplicate pe platforma www.taxa-pod-fetesti.ro sunt cele aprobate de CNAIR prin ordinul nr. 162 din 28 aprilie 2015 privind stabilirea tarifului de trecere înregistrat prin intermediul sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei.
„Creşterea de la lună la lună este de peste 20%. În 2016, am procesat peste 10.000 de comenzi de la peste 1.000 de clienţi. Sperăm să dublăm aceste cifre până la finalul anului 2017. De asemenea, vrem să ne dublăm veniturile în fiecare an în următorii trei ani, dar dacă vom continua să creştem cu această viteză este posibil să ne triplăm creşterea în 2017”, a declarat Colin Snead, fondatorul companiei.
Portalul Allpacka.ro a fost lansat pentru prima oară în anul 2010 în Ungaria de antreprenorul englez, Colin Snead, fiind un agregator de preţuri de la firmele de curierat, prin care magazinele online mici şi mijlocii, dar şi clienţii persoane fizice pot achiziţiona servicii de curierat cu discount-uri, după compararea ofertelor mai multor curieri. În România, platforma şi-a lansat serviciile la finalul anului 2015.
„Aşteptările clienţilor din România sunt mult mai mari, calitatea şi încrederea fiind foarte importante pentru clienţii noştri. În România clienţii ne dau o singură şansă, iar dacă greşim nu mai apelează la serviciile noastre. Îmi place această diferenţă culturală pentru că ne ambiţionează să asigurăm clienţilor cea mai bună experienţă când ne utilizează serviciile”, spune Colin Snead.
80% din clienţii platformei AllPacka.ro sunt firme, iar restul persoane fizice. AllPacka funcţionează ca un fel de Booking.com al curieratului: folosind volumele pentru a scădea preţurile la serviciile de curierat şi cu 50-70%. „Toată lumea poate economisi enorm cu Allpacka.ro. De exemplu: un colet de 20 de kg pentru UK trimis prin Poşta Română costă 560,60 lei. Prin serviciile Allpacka.ro costă doar 211,20 lei, este o economie de 62%. În medie clienţii noştri economisesc circa 50% din tarifele de transport”, mai arată Colin Snead.
Partenerii Allpacka sunt companii de curierat cunoscute, precum UPS, DPD, TCE, GLS şi Gebruder Weiss, de ofertele acestora beneficiind cei aproximativ 4.000 de clienţi activi ai site-ului.
Până în acest moment, Allpacka a investit peste 200.000 euro în România şi are în plan alte 100.000 euro până la finalul anului 2017.
Topul consumatorilor fideli comenzilor online de mâncare în 2016 este condus de bucureşteni, urmaţi de clujeni şi timişoreni. Conform foodpanda, aproximativ 81% din totalul comenzilor online de mâncare înregistrate în 2016 au provenit din Capitală, peste 11% din Cluj-Napoca şi aproape 3% din Timişoara. Valoarea medie a comenzilor de mancare a rămas relativ asemănătoare cu cea din 2015, situându-se la circa 56 de lei.
În ceea ce priveşte preferinţele culinare ale românilor care comandă online, cele mai solicitate preparate au fost cele din bucătăria românească, chinezească şi de tip fast-food. Astfel că, ciorba de văcuţă, noodles cu pui, pacheţelele de primăvară şi pizza au fost preparatele preferatele ale anului 2016.
„Campaniile de marketing, reducerile consistente derulate constant, dar şi introducerea livrărilor în timpul nopţii, în Capitală, sunt principalii factori care stau la baza creşterii numărului de comenzi în 2016. Dacă ne uităm şi la experienţa anilor anteriori vizavi de comportamentul consumatorului online, credem că trendul ascensiv se va menţine în 2017”, declară Radu Bălăceanu, Country Manager foodpanda România.
Potrivit acestuia, cele mai multe comenzi de pe platformă s-au înregistrat seara, în intervalul orar 19:30 şi 20:30. Din totalul comenzilor plasate pe platforma foodpanda.ro la nivel naţional, aproximativ 23% dintre acestea au fost achitate de către români cu cardul, restul optând pentru posibilitatea de plată cu cash.
Datele centralizate de companie arată că, în 2016, aplicaţia mobilă a generat aproximativ jumătate dintre comenzile online de mâncare de la nivel naţional. Cea mai mare comandă înregistrată de platformă în 2016 s-a ridicat la 4.435 de lei, cu adresa de livrare în zona de nord a Bucureştiului, Băneasa.
Ce efecte ar obţine Trezoreria prin folosirea unor astfel de instrumente? Obiectivele urmărite sunt reducerea riscului de refinanţare, îmbunătăţirea lichidităţii, diminuarea costurilor de tranzacţionare, creşterea transparenţei şi diversificarea şi extinderea bazei de investitori.
„În funcţie de finalizarea cadrului procedural şi operaţional privind operaţiunile pe piaţă secundară la nivelul BNR se are în vedere utilizarea operaţiunilor de tipul răscumpărărilor anticipate sau preschimbărilor de titluri de stat, în scopul facilitării procesului de refinanţare a seriilor cu volume mari acumulate, care devin scadente, şi a accelerării procesului de creare a unor serii de titluri de stat de tip benchmark lichide“, se arată în raportul care însoţeşte proiectul de buget pentru 2017.
Iar licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumpărare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) ar urma să se realizeze prin utilizarea platformei electronice dezvoltate de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.
Trezoreria statului promite că începând cu 2017 vor fi implementate cerinţele minime obligatorii de formare a preţului (market-making) pe platforma electronică de cotare şi tranzacţionare (E-Bond) dedicată dealerilor primari care va contribui la creşterea transparenţei cotaţiilor şi, implicit, a formării preţurilor aferente titlurilor de stat, asigurând premisele reducerii costurilor de tranzacţionare pentru participanţii din piaţa secundară. Oficialii din Finanţe au vorbit de mai mulţi ani despre acest proiect, menit să crească lichiditatea şi adâncimea pieţei titlurilor de stat, însă pregătirile s-au împotmolit de mai multe ori.
În vederea utilizării instrumentelor financiare derivate (swap valutar şi swap pe rata de dobândă), pentru crearea cadrului legal, procedural şi tehnic, Ministerul Finanţelor, prin Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică, beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale în cadrul unui proiect pe o perioadă de 18 luni, aflat în perioada de implementare. (Proiectul este finanţat din Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 „pentru implementarea proiectului cu tema «Dezvoltarea capacităţii de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate»“, după cum scrie în raportul la proiectul de buget.)
Piaţa titlurilor de stat a evoluat foarte lent chiar şi după intrarea României în Uniunea Europeană. De-abia în 2011, după alte discuţii îndelungate, BNR a început să publice zilnic ratele de referinţă (fixing) pentru titlurile de stat în lei.
Şi pentru populaţie…titluri de stat
După mai mulţi ani de tergiversări, Finanţele au reluat în cele din urmă lansarea titlurilor de stat pentru populaţie, urmărind lărgirea bazei de investitori pentru cele emise pe piaţa internă. Titlurile de stat nu au mai reprezentat în ultimul deceniu un plasament vizibil pentru marea masă a populaţiei, după ce Ministerul Finanţelor a renunţat în 2005 la emisiunile dedicate persoanelor fizice. Ministerul Finanţelor din România iniţiase emiterea titlurilor de stat destinate populaţiei începând cu anul 1999.
În 2015, Finanţele au reluat emisiunile de titluri de stat pentru populaţie, însă valoarea nominală ridicată, de 1.000 de lei pe titlu, alături de procedura complicată de subscriere prin care investitorul trebuia să aleagă dobânda dintr-un interval au făcut ca subscrierile să fie reduse. În 2015, 1.236 persoane fizice au cumpărat 64.999 de obligaţiuni de stat, scoase la vânzare de Ministerul Finanţelor, fiecare titlu de stat având o dobândă de 2,15% pe an şi o maturitate de doi ani.
După ce emisiunea din 2015 nu a avut foarte mult succes, fiind subscrisă doar în proporţie de 65%, anul trecut, Ministerul Finanţelor s-a hotărât să reducă valoarea nominală a titlurilor de stat pentru populaţie de 10 ori, până la 100 de lei, pentru a face oferta mai atractivă pentru micii investitori. Finanţele au decis să vândă către populaţie 100.000 de titluri de stat, cu o dobânda anuală de 2,15% şi cu o maturitate de doi ani, valoarea totală a emisiunii fiind de 100 mil. lei.
Dobânda oferită de stat nu pare foarte ridicată, dar este dublă faţă de procentul bonificat de bănci la depozitele bancare ale populaţiei în lei. În plus, investiţia în titluri de stat prezintă avantajul că este sigură, este scutită de impozit şi dacă titlurile sunt vândute înainte de maturitate, investitorul nu îşi pierde dobânda, cum se întâmplă în cazul depozitelor bancare. Populaţia a cumpărat în 2016 de şapte ori mai multe titluri de stat faţă de valoarea anunţată iniţial. Ministerul Finanţelor a atras
735,26 mil. lei prin emisiunea de anul trecut din cadrul Programului Fidelis, ediţia Centenar, faţă de 100 mil. lei cât a anunţat iniţial. În cele trei săptămâni de subscriere, cererea a fost mare, peste 20.000 de persoane fizice cumpărând titluri de stat, de 16 ori mai multe faţă de 2015.
Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.
În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.
Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.
Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.
Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.
Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică Ionuţ Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.
Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
De ani buni, creditarea de la persoană la persoană (P2P) este un serviciu activ pe piaţa europeană. Acum este disponibilă şi în România datorită sosirii iuvo. Platforma este înregistrată în Estonia, care este una dintre cele mai avansate pieţe europene de creditare şi investiţii P2P. Experienţele trecute indică faptul că investiţiile P2P sunt semnificativ mai rentabile decât profitul din alte instrumente financiare.
Ca piaţă de creditare P2P, iuvo pune în legătură investitori care urmăresc rate ridicate de rentabilitate cu creditori din sectorul financiar nebancar, denumiţi de obicei ‘iniţiatorii’. Cu iuvo, investitorii pot investi în diferite tipuri de împrumuturi de la diverşi iniţiatori şi ţări. Investitorii îşi pot defini ei înşişi portofoliul, rata de rentabilitate preferată şi nivelul de risc.
Platforma oferă un portofoliu bogat datorită iniţiatorilor de încredere cu care lucrează iuvo. Toţi iniţiatorii iuvo actuali şi viitori sunt instituţii financiare nebancare înregistrare care operează pe teritoriul Uniunii Europene. Fiecare instituţie este supusă unei analize amănunţite a portofoliului şi proceselor pentru a le oferi împrumuturi demne de încredere şi diverse investitorilor iuvo.
În plus, marea majoritate a împrumuturilor iuvo este acoperită de aşa-numita ‘garanţie de răscumpărare’ care este furnizată de către iniţiator. Iniţiatorul creditului va răscumpăra 100% din fiecare împrumut care este nerambursat de 60 de zile. Acest instrument serveşte ca garanţie pentru fondurile fiecărui potenţial investitor.
Mecanismul de investiţii alternative le permite investitorilor să cumpere părţi de împrumuturi acordate de instituţii financiare nebancare (iniţiatori). Procesul de investire este extrem de uşor datorită celei mai recente caracteristici integrate în platforma iuvo. Opţiunea ‘autoinvest’ vă distribuie rapid şi uşor capitalul între oricât de multe poziţii doriţi. Este o caracteristică convenabilă pentru investitorii care nu au suficient timp liber sau sunt nesiguri cu privire la deciziile lor de investiţii manuale.
Caracteristica ‘autoinvest’ asigură distribuţia precisă a fondurilor investite, iar portofoliul poate fi activat oricând investitorii fac o depunere în conturile lor. Opţiunea este, de asemenea, potrivită pentru utilizatorii mai conservatori. Ea se bazează pe criterii predefinite, cum ar fi nivelurile de risc, termenul, tipul şi numărul de rate ale împrumutului şi alte condiţii pe care utilizatorii le pot stabili.
Investitorii iuvo pot fi atât persoane fizice cât şi juridice. Nu este nevoie decât să aibă un cont bancar UE activ înregistrat pe numele lor.
Potenţialii investitori trebuie să aibă în vedere faptul că iuvo nu este un serviciu bancar şi fondurile investite prin intermediul platformei nu sunt garantate de lege. Serviciile oferte de iuvo nu sunt supravegheate de legislaţia care reglementează activitatea firmelor de investiţii.
Printre factorii care au stat la baza creşterii cu peste 60% a afacerii se numără interesul crescut al părinţilor, elevilor şi profesorilor pentru soluţiile digitale şi creşterea numărului de oraşe în care platforma Adservio este utilizată. Cele mai multe parteneriate au fost încheiate cu şcoli din oraşele mari ale ţării, ca Bucureşti şi Iaşi, dar şi cu şcoli din oraşe mai mici cum ar fi Focşani.
În 2016, Adservio a încheiat un parteneriat cu Telekom România, în urma căruia şcolile au fost dotate cu tablete şi internet 4G. Astfel, accesul elevilor şi al profesorilor la informaţii şcolare actualizate a fost îmbunătăţit şi uşurat considerabil. În aceste unităţi de învăţământ s-au înregistrat cu până la 63% mai puţine absenţe, a crescut media pe unitate şcolară, iar la testările naţionale s-au înregistrat rezultate îmbunătăţite.
Printre noutăţile anului trecut se numără şi integrarea partenerului Neuron English în platformă, parteneriat care le permite elevilor şi părinţilor să înveţe limba engleză în sistem intensiv, direct din contul personal.
De asemenea, în anul anterior, au fost organizate traininguri cu profesorii şi elevii despre necesitatea introducerii tehnologiei în şcoli şi utilizarea ei.
De asemenea, este prevăzut în plan un set de îmbunătăţiri la secţiunea „Teme“ – regândită pentru ca profesorii să poată atribui teme elevilor cu un termen limită pentru trimiterea rezolvării – şi „Fişiere“ – reorganizată pentru a permite crearea de foldere, dar şi organizarea, şi distribuirea fişierelor chiar şi cu cei care nu au un cont. Iar în modulul „Conduită“ fiecare profesor poate acorda unui elev o „Abatere“ sau o „Recompensă“. Acestea se cumulează şi sunt vizibile de toţi profesorii şcolii, de elevi şi părinţi. Poate fi activat gratuit, la cerere.
Din acest an şcolar, aplicaţia Adservio este, în întregime, disponibilă şi în limba engleză.
Printre planurile anului în curs se numără şi colaborarea mai strânsă cu ONG-uri şi fundaţii pe teme de educaţie. De altfel, din acest an, Adservio susţine, cu o bursă de performanţă de 2.200 lei pe an, oferită prin Fondul de Burse al Fundaţiei Comunitare Iaşi, un elev de clasa a X-a, olimpic la şah şi informatică.
Start-up-ul românesc Cargoroll este fondat de programatorul Marius Pătru, care are 33 de ani şi experienţă în multiple tehnologii, şi Silviu Dorobanţu, care până acum, la 42 de ani, a lucrat în multinaţionale pe project management, product management şi analiză de vânzări.
Ideea s-a conturat, povestesc ei, la sfârşitul anului 2014, „când am avut nevoie să găsim un transportator pentru o livrare de marfă de tip B2B. Singura modalitate de a face acest lucru era să postezi un anunţ pe anumite website-uri de profil şi să speri că vei găsi un transportator”, argumentează Pătru. În plus, el a descoperit că acest proces era anevoios şi nici calitatea serviciilor de transport nu era pe măsura aşteptărilor. „Ne-am trezit că telefonul suna în permanenţă şi primeam o mulţime de oferte de tot felul, dar fără să avem vreun control sau să putem să ne dăm seama care e cea mai bună sau de ce să alegem un transportator în favoarea altuia”, spune tânărul antreprenor.
„Am conceput Cargoroll pentru a răspunde acestei nevoi de pe piaţa locală şi a construi, în acelaşi timp, o comunitate onorabilă, unde respectul între membri primează, iar datele de contact sunt verificate şi confirmate pentru a oferi servicii sigure şi de calitate”, adaugă Silviu Dorobanţu.
După apariţia ideii, cei doi au început discuţiile şi şi-au făcut calculele pentru dezvoltarea unei astfel de platforme şi, povestesc acum, au hotărât că merită să-şi rişte propriile economii pentru a inova sistemul prin care cererea şi oferta de transport de marfă se întâlnesc în cadrul unei licitaţii. În finanţarea start-up-ului au intrat 45.000 de euro şi cei doi susţin că „vom continua să investim pentru a creşte şi dezvolta platforma”. Admit însă că pentru a se extinde au nevoie şi de o finanţare externă.
Construcţia efectivă a platformei a durat circa un an, iar Cargoroll a văzut lumina zilei recent; aplicaţia este disponibilă acum doar pentru clienţii din România, însă cei doi asociaţi vor să facă – desigur, virtual – pasul şi peste graniţă.
Ei explică şi felul în care funcţionează efectiv acest serviciu. Clienţii care doresc să trimită un pachet, trebuie să instaleze aplicaţia (disponibilă pe Android, curând şi pe iOS), apoi să adauge detaliile pentru transport (ce fel de pachet, greutate, de unde către ce destinaţie etc.); apoi se deschide o licitaţie la care toţi transportatorii interesaţi pot depune o ofertă. Clientul care iniţiază demersul trebuie să aleagă o ofertă până nu expiră licitaţia (6 ore), altfel procesul trebuie reluat. După alegerea câştigătorului, cei doi participanţi primesc datele de contact pentru a stabili restul procedurii.
Clienţii pot trimite orice pachet oriunde, apoi platforma caută, filtrează şi selectează transportatorii cei mai potriviţi pentru nevoile expeditorilor şi fac o listă cu cele mai bune oferte; expeditorii primesc notificări pentru a putea compara şi alege varianta optimă. Platforma include şi un sistem de note şi evaluări care oferă expeditorilor mai multe detalii despre transportatori. Cargoroll foloseşte tehnologii de analiză de baze de date pentru a crea conexiuni optime între expeditori şi transportatori. Potrivit celor doi antreprenori, clienţii economisesc timp, îşi optimizează costurile şi beneficiază de cele mai bune oferte de transport de marfă din piaţa locală. „Utilizatorii Cargoroll nu vor plăti abonament lunar pentru acces, va fi gratuit. Mergem pe ideea că ar trebui să plăteşti doar când beneficiezi într-adevăr de serviciile platformei. Astfel, vom percepe un procent infim din valoarea licitaţiei câştigate care va fi diferit în funcţie de ratingul utilizatorului. Rating mare – procent mic, rating mic (până într-o valoare stabilită) – procent mai mare. Pentru început, vom percepe acest comision doar transportatorilor, pentru că ei sunt prestatorii”, spune Dorobanţu.
În acelaşi timp, platforma Cargoroll oferă transportatorilor posibilitatea să găsească o gamă largă de cereri de servicii de profil; operatorii pot optimiza platforma în funcţie de mai multe variabile: interese, tipul şi categoriile preferate de livrări, locaţii de ridicare şi predare, interes, până la ţările favorite în care activează afacerea lor. Transportatorii pot participa oricând la licitaţii, deoarece primesc notificări în momentul în care apare o livrare din aria de interes selectată. De asemenea, licitaţiile de pe platformă sunt deschise şi firmele de profil au posibilitatea să compare ofertele de la concurenţi, şi, în consecinţă, să-şi ajusteze propria propunere. Expeditorii primesc şi ei note şi evaluări, astfel încât transportatorii pot face alegerile cele mai potrivite privind potenţialul partener de afaceri.
O asemenea platformă nu este ceva nou, start-up-uri de acest fel în zona de logistică existând în alte ţări de mulţi ani; niciuna nu a revoluţionat industria de transporturi. Cu toate acestea, în ultimii ani, acest model de licitaţii a reînceput să apară prin platforme ca UberCARGO (varianta Uber pentru bunuri lansată în ianuarie 2015) sau Cargomatic, poreclită „Uber pentru camioane”. Aceste noi start-up-uri au mai multe şanse de reuşită având în vedere că tehnologia s-a îmbunătăţit (poziţionarea cu ajutorul GPS-ului etc.), dar a crescut foarte mult şi cererea pentru livrări mai rapid, în aceeaşi zi cu comanda.
Provocarea pentru dezvoltatorii Cargoroll, dar şi pentru alte aplicaţii similare, este găsirea unui număr suficient de mare de transportatori, dar şi de expeditori. În ziua lansării aplicaţiei, potrivit fondatorilor, s-au înregistrat aproape 100 de clienţi validaţi şi se aşteaptă ca în fiecare zi să aibă în jur de 50 de noi clienţi înregistraţi şi validaţi pe platformă. Numărul de clienţi care şi-au manifestat interesul pentru acest produs le-a întărit convingerea că „era nevoie de o astfel de soluţie în piaţa serviciilor de transporturi”.
Pătru şi Dorobanţu vor să-şi consolideze poziţia pe plan local; estimează că peste 1.500 de companii vor deveni clienţi fideli şi vor folosi regulat platforma Cargoroll în primul an de funcţionare, însă planul este să păşească peste graniţe. „Planul nostru cuprinde inclusiv accesarea unei finanţări externe pentru a avea un produs competitiv atât pe plan intern, cât şi extern. Pe piaţa internaţională există deja jucători foarte puternici în domeniu, dar acest lucru nu face decât să ne ambiţioneze şi mai mult pentru a ne extinde, într-o primă fază, în Europa”, afirmă Pătru.
Pacheta de platforme de călătorii Wizz Tours a înregistrat un total de 71.000 de pasageri în întreaga reţea, cu 66% mai mult faţă de anul trecut, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.
În acelaşi timp, clienţii din România reprezintă 10% din totalul pasagerilor ce au ales să-şi rezerve vacanţele sau city-break-urile cu Wizz Tours. Pe de altă parte, în 2016 aceeaşi platformă de călătorii a vândut în ţara noastră cu 650% mai multe pachete de călătorii decât anul precedent.
Wizz Tours oferă peste 30.000 de locuri de cazare de la apartamente pentru bugete mai reduse până la hoteluri de lux de 5 stele, dar şi peste 150 de destinaţii. Suma maximă plătită pentru un pachet zbor şi cazare a fost de 4.400 de euro (în contextul în care pachetele Wizz Tours variază în funcţie de numărul de nopţi rezervate şi conţin zbor, cu toate taxele obligatorii incluse şi cazare, cu toate taxele obligatorii incluse), iar cea minimă de 25 de euro , în timp ce valoarea medie a unei rezervări pe site-ul wizztours.ro a fost de 570 de euro sau 244 de euro per persoană. 45% dintre turişti au preferat hoteluri de 3 stele şi 33% pe cele de 4 stele, iar vacanţele au avut o durată medie de 4,3 nopţi.
Într-un clasament al destinaţiilor preferate de români, Roma ocupă primul loc urmată de Malta, Dubai, Barcelona, Cipru, Veneţia, Lisabona, Paris, Milano şi Londra. În acelaşi timp, top 10 al ţărilor favorite arată astfel: Italia, Spania, Malta, Emiratele Arabe Unite, Cipru, Portugalia, Franţa, Marea Britanie, Suedia şi Ungaria.