BusinessMagazin

Tag: nevoie

  • Jobul pentru care nu ai nevoie de studii superioare, dar poţi câştiga 3.500 de lei pe lună

    Astfel, cei specializaţi pe meserii de sudori, mecanici, lăcătuşi, acceptau proiecte pe 3-6 luni, până când se reîntorceau în ţări puternic indus­trializate să lucreze pe salarii mari.

    „Nivelul de sala­rizare pentru su­dorii care se relo­chea­ză din pro­vin­cie în Bu­cu­reşti, de exem­plu, va­riază între 2.500 şi 3.500 de lei net. Dacă au ore supli­mentare sau o per­for­manţă înaltă, ori o calificare de nişă, automat nivelul de venit variabil poate creşte. În ge­neral vorbim între 500 şi 1.500 de lei net adiţional faţă de salariul de bază“, a spus Oana Petcu, sales & ope­rations director  în cadrul firmei de re­­crutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar Humangest Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jobul pentru care nu ai nevoie de studii superioare, dar poţi câştiga 3.500 de lei pe lună

    Astfel, cei specializaţi pe meserii de sudori, mecanici, lăcătuşi, acceptau proiecte pe 3-6 luni, până când se reîntorceau în ţări puternic indus­trializate să lucreze pe salarii mari.

    „Nivelul de sala­rizare pentru su­dorii care se relo­chea­ză din pro­vin­cie în Bu­cu­reşti, de exem­plu, va­riază între 2.500 şi 3.500 de lei net. Dacă au ore supli­mentare sau o per­for­manţă înaltă, ori o calificare de nişă, automat nivelul de venit variabil poate creşte. În ge­neral vorbim între 500 şi 1.500 de lei net adiţional faţă de salariul de bază“, a spus Oana Petcu, sales & ope­rations director  în cadrul firmei de re­­crutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar Humangest Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jobul pentru care nu ai nevoie de studii superioare, dar poţi câştiga 3.500 de lei pe lună

    Astfel, cei specializaţi pe meserii de sudori, mecanici, lăcătuşi, acceptau proiecte pe 3-6 luni, până când se reîntorceau în ţări puternic indus­trializate să lucreze pe salarii mari.

    „Nivelul de sala­rizare pentru su­dorii care se relo­chea­ză din pro­vin­cie în Bu­cu­reşti, de exem­plu, va­riază între 2.500 şi 3.500 de lei net. Dacă au ore supli­mentare sau o per­for­manţă înaltă, ori o calificare de nişă, automat nivelul de venit variabil poate creşte. În ge­neral vorbim între 500 şi 1.500 de lei net adiţional faţă de salariul de bază“, a spus Oana Petcu, sales & ope­rations director  în cadrul firmei de re­­crutare şi închiriere de forţă de mun­că în regim temporar Humangest Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uber cere, printr-un amendament, exceptarea platformelor tehnologice de la aplicarea Legii 38/2003

    Uber cere Ministerului Transporturilor includerea următorului amendament: „Platformele tehnologice care funcţionează potrivit legii române, precum şi deplasarea persoanelor cu autovehicule proprietate personală care s-au organizat în vederea deplasării prin intermediul platformei tehnologice sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii 38/2002.”

    „Amendamentul depus astăzi este în linie cu angajamentul luat de reprezentanţii Guvernului, care au agreat că Uber este un serviciu diferit şi complementar celui de taxi şi că este nevoie de un cadru de reglementare distinct”, se arată în comunicatul Uber.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul programelor ransomware pentru dispozitive mobile s-a triplat în primul trimestru din 2017

    „Numărul fişierelor mobile ransomware detectate a ajuns la 218.625 în această perioadă, comparativ cu 61.832, pe parcursul trimestrului anterior, iar familia malware Congur a reprezentat peste 86% din total. De asemenea, numărul programelor ransomware care vizează orice dispozitiv, sisteme şi reţele, a continuat să crească: în T1 au apărut 11 noi familii de criptori şi 55.679 de noi versiuni ale unor programe anterioare”, se arată într-un comunicat transmis luni de Kaspersky Lab.

    „Ransomware-ul Congur este un program care blochează – setând sau resetând codul PIN (sau parola) de pe dispozitiv, astfel încât este nevoie ca atacatorii să aibă drepturi de administrator asupra dispozitivului. Unele versiuni de malware profită de aceste drepturi pentru a-şi instala modulul lor în fişierul de sistem, de unde este aproape imposibil de îndepărtat”, precizează Kaspersky Lab.

  • De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj şi prezentare.

    În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Cum reuşesc atunci creatorii de la noi să trăiască de pe urma canalelor de YouTube? “Trebuie să îţi creezi propriile tale contracte cu diferiţi terţi. Nu poţi să trăieşti din YouTube”, explică  Ionuţ  Bodonea şi Andrei Lăcătuş, oamenii din spatele serialului online “10 lucruri”.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

  • 9 trucuri care scad garantat consumul cu 30% şi cresc economiile tale cu 2.000 de lei pe an. Regulile 2,8 şi 9 sunt esenţiale

    Diferenţele pot fi foarte mari, chiar la aceeaşi maşină, în funcţie de modul în care se comportă şoferul, iar economiile pot depăşi 1-2.000 de lei anual, în funcţie de cât de mult mergi cu maşina. Ideea de bază a unui condus economic este, să pierzi cât mai puţin din energia maşinii.

    IATĂ AICI CELE 9 TRUCURI CARE ÎŢI ADUC 2.000 DE LEI LA SFÎRŞITUL ANULUI PRIN ECONOMIA DE COMBUSTIBIL

  • De ce ai nevoie pentru a deveni o vedetă YouTube şi câţi bani poţi câştiga făcând asta

    Ezarik face clipuri video de peste 11 ani, are peste 3,7 milioane de abonaţi YouTube şi 1,3 milioane de urmăritori pe Instagram. Justine s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, fiind fata cea mare a lui Michelle, o profesoară de educaţie fizică şi a lui Steve Ezarik, un miner de cărbune cu origini slovace. Justine are două surori mai mici, Breanne şi Jenna.

    “La început făceam clipuri video doar pentru a demonstra oamenilor că ştiam să editez”, spune Ezarik, care la momentul respectiv lucra freelance ca designer graphic. Ea şi-a păstrat slujbele şi proiectele deoarece “echipamentul este foarte scump şi pentru a le avea trebuie să ai o sursă de venit”.

    La un moment dat a renunţat la slujbe pentru a se concentra doar pe YouTube. “Câteodată ai nevoie să te arunci cu capul înainte pentru a reuşi”.

    “Cea mai grea parte este să ieşi în evidenţă deoarece foarte mulţi oameni fac clipuri şi produc conţinut video. Eu am făcut doar conţinut pe care voiam să-l văd.”, spune ea.

    “Dacă am o anumită temă filmez dimineaţa apoi editez clipul 4-5 ore apoi îl public”, povesteşte vedeta YouTube. Pentru unele clipuri video filmează trei-patru zile, iar pentru altele editează timp de 15-20 de ore.

    “Ce este frumos la YouTube este faptul că-mi creez propriul meu destin”

    Ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta.

    Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi. Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzite.

    sistemul de monetizare al YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit <revenue share>). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.

    Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

    Un calcul realizat pe baza informaţiilor obţinute de la cei cu care am discutat arată că pentru a obţine echivalentul unui salariu minim pe economie (1450 lei), un creator de conţinut trebuie să genereze, lunar, peste 2,5 milioane de afişări. Mai simplu spus, dacă toată populaţia Capitalei s-ar uita lună de lună la clipurile sale, un youtuber ar reuşi să câştige în jur de 350 de dolari.

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, reprezintă un adevărat model de succes pentru tinerii din România care doresc să producă video pe platforma YouTube. Cum a reuşit puteţi citi în acest interviu, acordat în exclusivitate Business Magazin. 

  • A condus companii de top din România, iar acum îşi lansează o şcoala de business. “Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO”

    Business Mentoring House este şcoala de business în care singurul material didactic este afacerea proprie şi în care antrepreneorii şi managerii, beneficiind de mentorat privat, individualizat, pot aplica imediat în propriul business bune practici şi instrumente de business profesioniste. Lansarea acestei şcoli răspunde necesităţilor pieţei, identificate şi studiate de Aliz Kosza prin proiectele de mentorat de business şi prin cercetare calitativă de piaţă. Ambele confirmă că oamenii de business care doresc transformare sunt sătui de teorie. 

    „Şcoala mea nu e o şcoală propriu-zisă”, spune Aliz Kosza. „Noi nu producem diplome pe bandă, ci facem transfer de know-how. Programele nu sunt construite pe teorie, ci pe zeci de studii de caz din mandatele mele de CEO şi inspirate din cele peste 30 de proiecte de mentorat derulate în toată ţara, pe modele de business care s-au dovedit de succes în România. Totul este experienţă, iar participanţii vor lucra pe cazul concret al propriului business. Pe lângă multă practică, vor fi şedinţe individuale de lucru cu mentori şi  tutori, experţi în business care vor oferi asistenţă concretă pe proiectul propriu al fiecărui participant”, declară Aliz Kosza.

    Business Mentoring House  este un proiect adresat antreprenorilor, proprietarilor de afaceri sau directorilor generali ori managerilor de top care au nevoie de soluţii reale pentru creşterea afacerii lor. Implică module de lucru pe studii de caz concrete, prezentare de instrumente de analiză şi decizie strategice şi lucru individual cu fiecare dintre participanţi. Cel puţin 50% din program este personalizat şi este stabilit cu fiecare participant, în urma unei discuţii preliminare.

    „Managementul este o profesie şi, ca în orice profesie, anumite lucruri se pot învăţa în teorie, însă altele nu se pot înţelege decât pe viu, prin exemple concrete şi cu susţinere personalizată. De aceea, le oferim participanţilor ore individualizate de mentorat de business”, mai spune Aliz Kosza.

    În fiecare program al Business Mentoring House se lucrează, pe teme ce se concentrează susţinut asupra managementului strategic şi leadershipului, cu grupe de maximum 10-15 oameni. Fiecare dintre aceştia va beneficia de sprijinul unui tutor personal, cu care va putea lucra şi în afara sesiunilor de lucru comune. De asemenea, fiecare dintre participanţi va beneficia de ore de mentorat de business individualizate cu Aliz Kosza. Programele au 30-60 de ore şi durează, în medie, 3 săptămâni, conform unui program flexibil, stabilit cu toţi participanţii.

    Cu o carieră de peste 37 de ani, Aliz Kosza  a condus timp de 25 de ani companii de top, precum MOL România, Orkla Foods România sau Fabryo Corporation.

     

  • Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF: Nu cred că o să mai fiu săptămâna viitoare la ASF. Prefer să fiu scos de politicieni decât de DNA

    Întrebat ce va face dacă va fi revocat din fruntea ASF Mişu Negriţoiu a spus că se poate orienta către piaţa fondurilor de investiţii.

    El şi-a depus CV-ul pentru o poziţie în conducerea CEC Bank şi afirmă că “la CEC a fost un test. Nu prea este plăcut să lucrezi cu instituţiile statului”, a spus el astăzi la o conferinţă ASF.

    “Prefer să ies scos de politicieni decât de DNA. Consider că mi-am îndeplinit misiunea la ASF. Nici nu am visat la un mandat de trei ani sau mai mult. Întotdeauna mi-am administrat mandatul la şase luni, la un an”, a spus Negriţoiu astăzi la o conferinţă de presă.

    Preşedintele ASF spune că nici până acum nu înţelege şi nici nu i s-au adus la cunoştinţă motivele pentru care se cere revocarea sa.