BusinessMagazin

Tag: nato

  • Rusia ironizează NATO: Fotografii cu tancuri de jucărie, postate pe Twitter – FOTO

    Fotografiile sunt însoţite de mesajul: “Ultimele dovezi ale NATO referitoare la trupele ruse care invadează Ucraina au fost dezvăluite! Se pare că sunt mai convingătoare ca niciodată”, scrie Ambasada Rusiei alaturi de fotografia cu tancurile de jucarie, postate pe contul de Twitter, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Mesajul reprezintă un răspuns la publicarea de către NATO a unor imagini din satelit prezentate drept “dovada” implicării militare a Rusiei în conflictul din Ucraina. Mai multe fotografii date publicităţii la 28 august de NATO arată un convoi militar al armatei ruse în zona Krasnodon, din Ucraina.

    Un “război” virtual al hărţilor şi fotografiilor a fost declanşat pe Twitter, la 27 august, după ce Reprezentanţa Canadei la NATO a publicat o hartă pe contul său de Twitter, pe care Rusia apare cu roşu şi cu numele scris mare (“Rusia”), iar Ucraina apare cu albastru şi cu menţiunea “Nu este Rusia”. Imaginea era însoţită de comentariul: “Geografia poate fi dificilă. Iată un ghid pentru soldaţii ruşi care se pierd şi pătrund «accidental» în Ucraina”. În replică, Delegaţia rusă la NATO a difuzat propria hartă, pe Twitter, în care Crimeea este parte integrantă a Rusiei. “Pentru a ne ajuta colegii canadieni să recupereze în privinţa noii geografii a Europei”.

     

  • Mesajul NATO pentru Rusia: Suntem hotărâţi să ne protejăm eficient aliaţii

    ”Cred că deciziile pe care le-am luat azi de a pregăti un plan de acţiune rapidă transmit un mesaj foarte clar Rusiei”, a afirmat Rasmussen.

    ”Suntem hotărâţi să întreprindem toţi paşii necesari pentru a ne ptoteja în mod eficient aliaţii”, a continuat secretarul general al NATO, el subliniind în acest context prezenţa mai vizibilă în flancul estic.

    ”Cred că toate acestea transmit un mesaj foarte clar Moscovei”, a întărit Andres Fogh Rasmussen.

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special. El a anunţat, de asemenea, crearea unei forţe rapide de intervenţie a NATO, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, “pentru a susţine aliaţii”.

     

  • Băsescu: NATO şi Rusia nu pot merge atât de departe încât să transforme disputa într-un război rece

    Şeful statului a vorbit la BBC4, conform înregistrării difuzate de Digi 24, despre pericolul pe care îl reprezintă Rusia la flancul estic al Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele României a explicat că din acest motiv a cerut sporirea numărului de avioane militare în ţara noastră.

    ”Dumnezeule, nu! Nu pot să cred că Rusia şi ţările NATO pot merge atât de departe încât să transforme această dispută într-un Război Rece şi, dintr-un Război Rece, într-un dezastru care înseamnă un război fierbinte. Acesta a fost principalul motiv pentru care noi am aprobat operaţiunile avioanelor de luptă ale NATO şi face parte din ideea noastră că flancul estic al Alianţei trebuie consolidat din punct de vedere militar, pentru că ţările noastre se află sub presiunea Federaţiei Ruse, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru a-l descuraja pe domnul Putin să se uite la ţări precum cele baltice, Polonia, România, Bulgaria”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la începerea unui război rece.

    ”Nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la etapa începerii unui Război Rece, dar este clar că, din cauza atitudinii Rusiei faţă de Ucraina şi nu numai, pentru că în jurul Mării Negre avem un număr mare de conflicte îngheţate. Toate aceste conflicte au un singur buton, sau cu alte cuvinte sunt controlate de la Moscova. Din acest motiv, pentru noi este foarte important să-i transmitem un mesaj clar domnului Putin, potrivit căruia ţările NATO nu acceptă niciun pas înainte după evenimentele din Ucraina. În acelaşi timp, ţările NATO îi cer domnului Putin să respecte regulamentele internaţionale şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.

     

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.

     

  • Summit NATO la care participă 60 de şefi de stat şi de Guvern, pe fondul tensiunilor cu Moscova

    Într-un context internaţional exploziv, summitul care se deschide la sfârşitul dimineţii, în prezenţa a 60 de şefi de stat şi de Guvern, va aborda şi alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak şi Siria, a cărei ameninţare este din ce în ce mai presantă.

    La o zi după decapitarea unui al doilea jurnalist american, lupta împotriva acestei organizaţii jihadiste violente va domina dineul şefilor de stat joi seara, iar constituirea unei coaliţii pentru combaterea SI, dorită de americani, va face obiectul unor reuniuni cu ocazia summitului.

    “Cei care i-au asasinat pe James Foley şi Steven Sotloff în Siria ar trebui să ştie că Statele Unite îi vor face să dea socoteală, indiferent de cât timp va fi nevoie”, a promis miercuri secretarul de Stat american John Kerry.

    Ucraina deschide discuţiile

    Ucraina, unde situaţia s-a deteriorat odată cu participarea militarilor ruşi la lupte alături de rebelii separatişti, va face obiectul unei prime reuniuni chiar înainte de deschiderea summitului dintre preşedintele Petro Poroşenko şi liderii american, britanic, german, francez şi italian.

    Poroşenko îi va informa cu această ocazie pe omologii săi cu privire la “evaluarea” sa privind “situaţia pe teren şi discuţiile sale cu preşedintele (rus Vladimir) Putin”, potrivit unei surse guvernamentale britanice.

    În timp ce ţările membre ale Alianţei vor să îşi afişeze hotărârea şi unitatea în faţa Rusiei, Moscova a încercat miercuri să preia controlul prezentând un plan de soluţionare a conflictului din Ucraina, calificat drept “praf în ochi” de Kiev şi întâmpinat cu cea mai mare prudenţă de occidentali, în frunte cu preşedintele Barack Obama.

    Rusia, ameninţată de noi sancţiuni europene, care ar putea fi anunţate vineri, este sub presiune: într-o lovitură de teatru înaintea summitului, Parisul a anunţat suprimarea livrării extrem de controversate a unei nave de război Mistral, o măsură pe care a refuzat să o adopte până în prezent.

    În cazul în care consecinţele financiare riscă să fie grele pentru Franţa, estimate la aproximativ un miliard de euro, suprimarea emblematicului contract Mistral (un contract fără precedent încheiat în 2011 între Paris şi Moscova) este “evident dezagreabilă” pentru Rusia, a recunoscut un ministru adjunct al Apărării, Iuri Borisov.

    Plan de reacţie

    Joi după-amiază, reuniunea comisiei NATO-Ucraina va fi o ocazie pentru cei 28 de lideri ai Alianţei să-şi enunţe solemn solidaritatea cu această ţară, în centrul celei mai grave crize dintre Moscova şi occidentali de la sfârşitul Războiului Rece.

    În cadrul unei vizite, miercuri, în Estonia, destinată reasigurării ţărilor baltice, preşedintele american Barack Obama a cerut Alianţei să susţină “fără ambiguitate” Ucraina şi să îşi “ia angajamente concrete pentru a ajuta la modernizarea şi consolidarea forţelor sale de securitate”.

    El a înfipt şi mai tare cuţitul în rană într-un editorial comun cu David Cameron publicat joi în The Times: “Trebuie să susţinem dreptul Ucrainei de a-şi alege propriul viitor democratic şi să ne continuăm eforturile pentru a consolida mijloacele Ucrainei”.

    Nimic nu obligă NATO să apere Ucraina, care nu este membră a Alianţei, dar occidentalii au promis să susţină armata acesteia prin programe de modernizare în ceea ce priveşte logistica, apărarea cibernetică, îngrijirile acordate soldaţilor răniţi şi comandamentul. Nicio livrare de arme nu este avută în vedere în pofida apelurilor Kievului în acest sens.

    Vineri, liderii occidentali vor adopta un plan de reacţie (Readiness action plan, RAP) care va permite creşterea rapidităţii de mobilizare a trupelor în caz de criză şi va include câteva mii de militari. Acesta se vrea un răspuns strategic şi militar al alianţilor la numeroase crize care destabilizează zonele imediat învecinate, precum Ucraina dar şi Orientul Mijlociu.

    Această forţă va putea “fi mobilizată oriunde în lume foarte rapid”, afirmă Obama şi Cameron în editorialul lor comun.

    În perioada imediat următoare, acest plan, care va costa “câteva sute de milioane de euro” pe an, va reasigura ţările est-europene ale Alianţei, îngrijorate de acţiunile puternicului lor vecin, Rusia.

    Summitul de la Newport va valida şi retragerea din Afganistan a trupelor de luptă ale NATO după 13 ani de prezenţă, operaţiunea cea mai lungă şi mai importantă desfăşurată vreodată de Alianţă.

  • Viitoarea şefă a diplomaţiei europene: Ţările din estul Europei trebuie să fie asigurate de angajamentul NATO de a le apăra

    “Suntem cu toţii de acord că nu există o soluţie militară pentru criza din Ucraina”, a declarat Mogherini, la audierile din Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

    “Ţările din est membre ale Alianţei, toate ţările din Alianţă care au frontieră cu Rusia trebuie să fie sigure că Articolul 5 nu este doar un text, că sunt măsuri care pot fi luate pentru a le fi asigurată securitatea”, a adăugat ea, cu două zile înaintea summitului NATO programat joi şi vineri în Ţara Galilor.

    Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord se referă la principiul “apărării colective”, care prevede că toţi membrii Alianţei îşi iau angajamentul să intervină pentru a-l sprijini pe unul dintre ei dacă acesta este atacat.

    Pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, NATO urmează să adopte la summitul din Ţara Galilor un “plan de reacţie”, astfel încât să permită desfăşurarea “mai multor mii” de soldaţi în Europa de Est.

    Federica Mogherini, desemnată sâmbătă de liderii europeni pentru a prelua din 1 noiembrie funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, a fost audiată în Parlamentul European în calitatea de ministru de Externe al Italiei, ţară care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Uniunii Europene.

    Acuzată de mai multe state din estul Europei, înaintea nominalizării la conducerea diplomaţiei europene, că are o poziţie prea favorabilă Rusiei, Federica Mogherini a recunoscut că “parteneriatul strategic” cu Moscova este în prezent “încheiat”.

    Dar, în cazul în care sunt îndeplinite “condiţiile” pentru a “colabora într-un nou parteneriat, niciun european raţional nu ar spune că nu este în interesul nostru”, a adăugat ea.

    “Rusia rămâne un actor strategic în problemele regionale şi mondiale, fie că ne place sau nu, dar nu cred că mai este un partener strategic”, a insistat Mogherini, care şi-a exprimat speranţa că Moscova “va alege să fie din nou (un partener strategic al UE) în viitor”.

    Întrebată dacă are o poziţie “prorusă sau antirusă”, Mogherini a răspuns că “adevărata problemă este cum să susţinem Ucraina acum”. Ea a apreciat drept “pozitivă” reuniunea de luni a Grupului de Contact de la Minsk. “Schimbă aceasta situaţia din teren? Nu, iar aceasta este problema”, a recunoscut Federica Mogherini.

  • NATO va instala cinci baze în Europa de Est, între care una în România

     Bazele vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaştere şi planificare şi vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 şi 600 de angajaţi în fiecare bază, potrivit cotidianului german.

    Acest personal exclude trupele actuale, a căror mobilizare în Europa de Est este limitată de tratatul din 1997 dintre Rusia şi NATO. “Contingente mici” de trupe NATO vor fi prezente la aceste baze tot timpul, susţine cotidianul, citând informaţii secrete despre acest plan.

    În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în est în decurs de două până la şapte zile.

    Planul va fi discutat la summitul NATO din această săptămână, adaugă cotidianul.

    Documentul clasifică explicit Rusia ca o ameninţare şi susţine că suplimentarea prezenţei NATO în est este justificată de protejarea noilor membri ai alianţei faţă de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 septembrie

    2-4.09
    Târgul industriei de jocuri de noroc Entertainment Arena Expo (Romexpo, Bucureşti)

    3.09
    INS publică datele provizorii ale PIB în T2 şi bilanţul construcţiei de locuinţe în primul semestru

    3.09
    Eurostat anunţă cifra de afaceri în servicii în T2 şi în comerţ la 7 luni pentru UE şi zona euro

    4-5.09
    Reuniunea NATO (Newport, Marea Britanie)

    4.09
    Reuniunea de politică monetară a conducerii BCE (Frankfurt)

    4-14.09
    Braşov International Film Festival & Market (Centrul Cultural Reduta, Braşov)

    5.09
    BNR publică indicatorii de risc bancar de la Centrala Riscului de Credit pentru iulie

    5.09
    Eurostat publică a doua estimare a PIB în UE şi zona euro în trimestrul al doilea

    5.09
    Clubbing: Karnivale V (Arenele Romane, Bucureşti)

    6-7.09
    Creative Est #0, festival dedicat industriilor culturale şi creative (Grădina Botanică, Bucureşti)

    până la 11.09
    Festivalul de teatru independent Undercloud (MŢR, Bucureşti)

  • Şapte state NATO vor crea o forţă multilaterală cu cel puţin 10.000 de membri – FT

    Scopul este formarea unei forţe pregătite pentru mobilizare rapidă şi pentru exerciţii frecvente. Oficialii implicaţi în crearea ei au afirmat că această forţă va avea capacitatea de a creşte semnificativ. Noua forţă va include unităţi aeriene şi navale, precum şi trupe la sol, va fi condusă de comandanţi britanici, iar celelalte state vor contribui cu trupe şi unităţi specializate.

    Statele implicate în prezent sunt Marea Britanie, Danemarca, Letonia, Estonia, Lituania, Norvegia şi Olanda. Canada şi-a exprimat de asemenea interesul de a participa. Anunţul privind crearea forţei va fi făcut săptămâna viitoare de premierul britanic David Cameron, în calitatea sa de gazdă a summitului NATO din Ţara Galilor.

    Invazia rusă din Crimeea şi intervenţia armată din Ucraina a determinat NATO să caute reacţii politice robuste pentru a contracara noi agresiuni din partea Moscovei. Alianţa a evitat să mobilizeze trupe permanente în estul Europei, dar s-a angajat să efectueze exerciţii militare semnificative şi să dezvolte forţe de reacţie mai flexibile şi mai rapide.

    Deşi detaliile noii forţe conduse de Marea Britanie urmează să fie stabilite, aceasta va fi implicată probabil, în mod regulat, în exerciţii semnificative în Europa şi în alte părţi, potrivit unui ofiţer militar de rang înalt.

    Analiştii apreciază că aceste măsuri vor trimite un mesaj esenţial Kremlinului. “Trebuie să punem capăt ideii unor zone diferite de securitate în Europa”, a declarat Jonathan Eyal, director international la Royal United Services Institute din Londra.

  • Polonia şi balticii cer NATO să considere scutul antirachetă sistem de descurajare a Rusiei

    Sistemul american antirachetă, bazat în mare parte în România, vizează să protejeze Europa de eventuale rachete lansate de către state considerate paria din Orientul Mijlociu.

    Potrivit sursei citate, Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia au făcut această propunere în cadrul pregătirilor Summitului NATO care va avea loc în perioada 4-5 septembrie în Ţara Galilor.

    Propunerea polonezo-baltică subminează poziţia Statelor Unite, potrivit cărora mobilizarrea sistemului american antibalistic nu vizează Rusia.

    Însă cei care au propus ideea au reuşit să pună pe agendă, înainte de summit, problema unor noi măsuri de securitate pentru Polonia şi statele baltice, între care suplimentarea numărului zborurilor NATO de recunoaştere la frontierele lor de est, iar aceste operaţiuni nu se vor încheia autoomat după un an, aşa cum se plănuia iniţial.

    Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat ca măsura să fie reaprobată de către toţi membrii NATO după un an. Însă, între timp, Berlinul şi-a dat seama că este singurul care susţinea această poziţie şi a renunţat la idee, scrie Der Spiegel.