Tag: manageri

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 octombrie 2016

    COVER STORY: Cel mai admirat manager din România în 2016 – Florin Talpeş
     
    Statutul de cel mai admirat CEO în 2016 se leagă strâns de evoluţia Bitdefender, care a devenit pe parcusul a 15 ani cel mai vândut produs românesc de peste hotare. Florin Talpeş a fost prezent în top 10 în toate cele şase ediţii anterioare ale catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, dar anul acesta a primit cel mai mare număr de voturi din partea mediului privat de afaceri. Ce înseamnă pentru antreprenorul român această recunoaştere.
     

    COMERŢ: Cum se transformă preţul în inamic pentru retaileri

     

    TEHNOLOGIE: De ce nu dispare imprimanta


    SPECIAL: Viaţa şi lecţiile celui mai fericit om din lume


    REPORTAJ: Acolo unde se avântă vulturii


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 3 octombrie 2016

    COVER STORY: IMM 2.0
     
    Modelele de business digitale devin activul strategic al oricărei companii şi, la scară macro, al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital al oricărei ţări. Cine câştigă în peisajul digital în care toate companiile, indiferent de dimnesiunea lor, vor viza clienţii din întreaga lume?
     

    ANTREPRENORIAT: Avocatul care a construit o reţea de restaurante


    CARIERĂ: O româncă, în căutarea visului american în China


    SPECIAL: Cum să creşti un geniu


    AUTO: Viziunea Daimler asupra transportului viitorului

    STRATEGIE: Asemănările dintre serviciile de matrimoniale şi recrutarea de angajaţi
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 26 septembrie 2016

    COVER STORY: Cât de inteligente au devenit casele în care locuim
     
    Pe măsură ce lucrurile din jurul nostru devin din ce în ce mai inteligente – ceasul, telefonul şi maşina sunt doar câteva exemple -, era de aşteptat ca evoluţia tehnologică să nu ocolească spaţiul în care petrecem o bună parte a timpului.
     
     

    STRATEGIE: Un anunţ făcut şi altul aşteptat din partea Liberty Global 

     


    TEHNOLOGIE: Cum plantează Huawei seminţele digitalizării în lume

     


    SPECIAL: Cursa investiţiilor pentru Hyperloop, transportul viitorului

     


    RETAIL: Din online spre mall cu escală în stradă

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 septembrie 2016

    COVER STORY: Cum să creşti un CEO
     
    An de an, cam una din cinci companii din rândul celor mai mari 200 de pe piaţa locală îşi schimbă conducătorul. Cât de mare este numărul de candidaţi pentru un fotoliu de CEO? Cât de laborios şi îndelungat este procesul de formare a unui CEO?
     

    ANALIZĂ: Profit maxim, în condiţii de piaţă de coşmar


    STRATEGIE: Duelul din piaţa de flori


    INTERNAŢIONAL: Miliardarii şi rachetele lor


    ANTREPRENORIAT: Poate a cincea oara-i cu noroc


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 septembrie 2016

    COVER STORY: În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârşitul istoriei”; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicţiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenţia unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înţelege ce a vrut să spună Fukuyama. Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.  
     
     
     

    CONSUM: Animalele de companie, o piaţă de un miliard


    STUDIU: Ce rol ocupă România în economia regiunii


    SPECIAL: Cum Apple şi restul starurilor din Silicon Valley fentează Fiscul


    SPECIAL: TP-LINK atacă piaţa locală de smartphone-uri 


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 septembrie 2016

    COVER STORY:  Emmanuelle Valentin-Fouchs se descrie drept o „cetăţeană a lumii” de origine franceză şi se declară un promotor hotărât şi vocal al României, ţară care i-a adus mai multe surprize plăcute decât se aştepta. De la finalul anului trecut a preluat conducerea filialei locale a Sanofi, unul dintre cei mai mari jucători din domeniul farma din România. Consideră că mediul de afaceri local, în care a aterizat, oferă provocări, în ciuda controverselor care fierb în piaţă şi luând în calcul toate plusurile şi minusurile întâlnite aici. 
     

    ASIGURĂRI: Ce înseamnă România pentru olandezii de la NN

     


    RESURSE UMANE: Legătura dintre profitul companiei şi stresul angajaţilor

     


    SPECIAL: Legătura dintre Rolling Stones, cai morţi şi schimbările din Polonia


    STRATEGIE: Drumul spre 1 miliard de dolari

     


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 22 august 2016

    COVER STORY: Revoluţia din organigramă
     
    Revoluţia digitală din viaţa de zi cu zi are corespondent şi în felul în care se transformă organizarea companiilor. Directorul de IT capătă o importanţă strategică în dezvoltarea afacerilor, păşind tot mai aproape de fotoliul de CEO.
     

    JOCURI: Sumele ameţitoare pe care le câştigă gamerii


    MANAGEMENT: Cum simte un român din Bangalore boomul asiatic


    TEHNOLOGIE: România capătă o formă în ochii Sony Playstation

     

    SPECIAL: Povestea celui mai mare falsificator de bani din istorie


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Cum reuşeşte un oraş din România să concureze cu destinaţii de vacanţă ca Barcelona sau Viena

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari.

    Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 8 august 2016

    COVER STORY: Foamea de angajaţi
     
    Deficitul de candidaţi din centrul şi din vestul ţării i-a forţat pe angajatori să ofere pachete salariale la care în urmă cu cinci ani nici nu s-ar fi gândit. Angajatorul occidental, care preferă să ducă românii peste hotare, este în continuare cel mai mare duşman al pieţei muncii din România. Perspectivele devin îngrijorătoare, cel puţin pentru industria producătoare şi pentru sectorul IT. Importul de forţă de muncă, întoarcerea căpşunarilor, măsuri legislative şi fiscale, o strategie diferită în educaţie sunt doar câteva dintre soluţiile propuse de angajatori pentru a atenua criza forţei de muncă cu care se luptă companiile. 

    AUTO: Legătura dintre forfota de pe şantier şi vânzările dealerilor


    LIDERI: Secretul cifrelor record de la BAT


    MANAGEMENT: Retailerul de modă care a speculat criza în folosul său

     

    IDEI DE AFACERI: Locuinţe de lux pentru fermierii viitorului


    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Schimbare dramatică pe piaţa muncii. Gestul făcut de tineri care îi scoate din minţi pe manageri

    Companiile care apelează la firmele de training încep să ceară programe care să ajute angajaţii din generaţii diferite să colaboreze mai bine, având în vedere că în prezent distanţa dintre generaţii este mult mai mică şi se ajunge în situaţia în care managerii au în echipă persoane care fac parte din 2-3 generaţii diferite.
     
    „Înainte, generaţiile de angajaţi se succedeau odată la 20 – 30 de ani, însă în prezent se schimbă stilul şi valorile an­gajaţilor odată la 4-5 ani, mult mai re­pede. Generaţiile care acum au 35-45 de ani, generaţiile «muncii», nu prea utili­zea­ză conceptul de work-life balance”.