Tag: magazin

  • Antreprenoarea care a ajuns la afaceri de 7 milioane de euro plecând de la o idee aparent banală

    Bebesupermarket Militari, primul supermarket pentru bebeluşi din România a deschis şi o drogherie, marcând astfel încă o etapă în dezvoltarea business-ului care intenţionează ca în viitorul apropiat să importe direct o serie de produse şi să mai deschidă un magazin, cel mai probabil în afara Bucureştiului.

    ”Decizia de a deschide o drogherie a venit ca urmare a cererilor formulate de către clienţii noştri. Drogheria va pune la dispoziţia clienţilor produse farmaceutice care pot fi comercializate fără reţetă, atât pentru copii, cât şi pentru adulţi, dar şi dispozitive medicale şi teste de sarcină,” declară Afrodita Pîrcălăbescu, acţionar al Bebesupermarket Militari.

    Pe lângă lansarea drogheriei, Bebesupermarket Militari se pregăteşte să se lanseze şi online, începând din această toamnă. ”Plecând de la experienţa mea de mamă, am văzut cât de greu e să găseşti tot ce ai nevoie pentru un nou născut sau copil până în 4 ani. Aşa încât, atunci când s-a ivit oportunitatea, m-am alăturat cu mult entuziasm unui grup de prieteni, printre care şi Dragoş Vladu şi am deschis un magazin dedicat produselor pentru bebeluşi. Ne-am dorit să fie un concept nou, diferit de magazinele clasice”, spune Afrodita.

    Lansat pe piaţă drept răspuns la nevoia familiilor cu bebeluşi de a găsi într-un singur loc tot ce îşi doresc pentru copilul lor, Bebesupermarket Militari este dispus pe un singur nivel şi construit după modelul supermarket-urilor, suprafaţa de expunere pentru produse  fiind de peste 1.000 m.p. Magazinul are o ofertă de peste 15.000 de produse, organizate pe categorii şi subcategorii pentru a uşura căutările cumpărătorilor.

    Deşi a adoptat modelul de supermarket pentru display-ul produselor, Bebesupermarket Militari mizează pe serviciile de consiliere oferite clienţilor.

    ”Având în vedere gradul de specializare al produselor, oricând are nevoie, clientul poate beneficia de informaţiile şi recomandarea echipei noastre de consilieri profesionişti. Ne-am dezvoltat propriul concept de consiliere”, continua Afrodita Pîrcălăbescu.

    ”Deşi cheltuielile sunt substanţiale, având în vedere suprafaţa ocupată şi echipa de peste 40 de angajaţi, am reuşit să devenim profitabili la doar câteva luni de la lansare, după care magazinul a crescut constant, ajungând în al doilea an de activitate la o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro”, adauga Afrodita Pîrcălăbescu. Ea este absolventă de medicină, a lucrat ca medic stagiar timp de un an, după care, timp de 10 ani, a lucrat în promovarea de produse pharma în cadrul unor companii multinaţionale.

    Începutul aventurii a fost în 2012, când, împreună cu un grup de prieteni, a deschis un magazin dedicat produselor baby, pe un concept nou, diferit de magazinele clasice. În prezent, Bebesupermarket Militari are 3 acţionari: Afrodita Pîrcălăbescu (45%), Dragoş Vladu (45%) şi Irina Ciubotaru (10%).

     

  • Cum se folosesc teroriştii de legile proaste ale UE pentru a procura şi transforma arme de decor în unele letale

    Ţările UE vor fi obligate să introducă mecanisme de control mai puternice pentru armele cu muniţie oarbă, pentru prevenirea transformării lor în arme cu muniţie activă, în baza unor amendamentele la o propunere de actualizare a Directivei privind armele de foc instituite de o comisie a PE, scrie Mediafax

    Regimul, circulaţia şi transformarea armelor de decor în arme letale în Europa, dar şi ritmul lent al birocraţiei europene au făcut ca teroriştii să îşi poată procura facil arme pe care să le transforme şi să le folosească.

    Cu arme furate de la armată s-a tras în atacurile din Copenhaga de anul trecut. Pentru măcelul din redacţia Charlie Hebdo, de la Bataclan şi de pe străzile din Paris au fost folosite puşti de asalt Kalaşnikov, care pot fi procurate din Balcani. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie.

    Mificările aduse de comisia parlamentară prevăd ca orice armă transformată pentru a trage cu muniţie oarbă să continue să se afle sub reglementările UE, eliminându-se astfel un vid legislativ evident după atacurile teroriste din Paris.
    Directiva UE privind armele de foc, în vigoare din 1991 şi amendată în 2008, stabileşte condiţiile în care persoanele fizice pot, în mod legal, să achiziţioneze şi să deţină arme de foc sau să le transfere în alt stat UE.

    “Propunerea de revizuire a prezentei Directive, înaintată de către Comisia Europeană, a generat o serie de îngrijorări legate de redactarea inadecvată şi posibile consecinţe neintenţionate pentru cetăţenii care respectă legea. Au apărut îngrijorări semnificative la nivelul publicului, cărora îşi propun să le răspundă amendamentele Comisiei IMCO (Piaţa internă şi protecţia consumatorilor)”, a declarat Vicky Ford (Marea Britanie, Grup ECR), preşedintele Comisiei IMCO (Piaţa internă şi protecţia consumatorilor) şi raportor pentru acest proiect legislativ.

    Ţările UE vor fi obligate să introducă mecanisme de control mai puternice pentru armele acustice cu muniţie oarbă, spun deputaţii. Oricărei arme de foc care a fost transformată să tragă cu muniţie oarbă continuă să i se aplice legislaţia UE, datorită riscului cu care aceste arme sunt asociate, prevăd amendamentele comisiei.
    Standarde europene care să asigure că dezactivarea tuturor armelor de foc este ireversibilă au fost introduse în noiembrie anul trecut, dar multe chestiuni tehnice au făcut dificilă implementarea acestora. Aceste aspecte au fost clarificate în textul aprobat de Comisia IMCO.

    Demersul parlamentarilor devine mai uşor de înţeles dacă vom reconstitui drumul armelor folosite de Amedy Coulibaly, ucigaşul din magazinul evereiesc din districtul Porte de Vincennes (ianuarie 2015). Ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în fosta Cehoslovacie. Coulibaly avea şi două pistoale ruseşti Tokarev TT33 fabricate în 1951 şi 1952, care costă circa 300 de euro fiecare. Magazinul de unde au venit armele lui Coulibaly se află într-un oraş din Slovacia, numit Partizánsk. Magazinul este de fapt un subsol al unui bloc cu două etaje, aflat pe o fundătură, şi este sursa a mii de arme dezactivate vândute peste tot în Europa. Armele de foc care au trecut pe aici au ajuns în mâinile teroriştilor islamişti din Franţa, ale gangsterilor din Marea Britanie şi ale celui care a fost cândva cel mai periculos neonazist din Germania.
    Website-ul magazinului susţine că armele sunt doar pentru distracţie, spre exemplu pentru repunerea în scenă a bătăliilor din Al Doilea Război Mondial.Marfa este mai ales material militar scos din uzul armatei slovace. Poliţia germană estimează că AFG a vândut 14.000 de arme de alarmă în străinătate, cele mai multe pe internet.

    Iniţial armele sunt dezactivate, dar se pare că mulţi dintre clienţii magazinului apreciază cât de rapid pot fi remodificate armele pentru a trage cu muniţie letală: unui lăcătuş obişnuit îi ia doar două ore. Armele lui Coulibaly au fost dezactivate prin plasarea unor piedici metalice pe ţeavă, de către o firmă numită Kol Arms, dar piedicile au fost ulterior înlăturate.
    Magazinul este supravegheat de autorităţi din diferite state ale UE din 2014 după ce “Smokey”, un tâlhar londonez condamnat la închisoare pe viaţă, şi-a comandat acolo armele, folosindu-şi telefonul. Însemnele poştale de pe pachet i-au condus pe investigatori la un student bavarez care activa arme de la AFG în subsolul atelierului său. Armele erau revândute de 10 ori mai scump.

    Atunci când fraţii Kouachi s-au ascuns într-o tipografie după măcelul de la Charlie Hebdo din ianuarie 2015, erau înarmaţi cu puşti de asalt Zastava M70. Încă o astfel de armă a fost găsită în sala de concerte Bataclan după masacrul din noiembrie. Alte trei puşti de asalt au fost găsite de poliţie în maşina folosită de teroriştii care au atacat în noiembrie cafenelele din Paris.
    Acest model este la mare căutare printre terorişti. Sunt arme vechi venite din Balcani care n-au fost niciodată dezactivate. Zastava găsită la Bataclan a fost livrată în Sarajevo în mai 1981 Forţelor de Apărare Teritorială iugoslave. Această unitate militară de rezervă va deveni mai târziu miezul forţelor armate bosniace. Se crede că la Bataclan s-a mai folosit o altă puşcă de asalt adusă din Balcani, o Norinco chinezească din dotarea armatei albaneze. Este posibil ca şi cea de-a treia armă, o puşcă automată fabricată în 1985 în Bulgaria, să fi provenit din aceeaşi regiune.

    Cum au reacţionat autorităţile?

    UE a încercat să reglementeze pentru prima dată o piaţă înfloritoare a armelor în 1991. Rezultatul a fost Directiva Armelor de Foc, care are practic un singur scop, de a garanta un comerţ liber, pe cât de mult este posibil, pe piaţa europeană.
    Directiva exclude voit armele “de alarmă”:pistoalele de start, rachetele de semnalizare şi armele cu gloanţe oarbe, arme care au partea din spate complet funcţională. Astfel de arme sunt folosite în filme, la focuri de salut şi în tot felul de spectacole. UE nu le consideră arme de foc pentru că nu trag gloanţe.

    A fost nevoie de 17 ani pentru ca UE să realizeze că cel mai mare pericol pe care-l creează armele nu este acela că reglementarea în exces poate afecta comerţul liber, ci că armele pot fi folosite pentru a ucide sau răni oameni.
    Prin urmare, directiva a fost modificată în mai 2008: “Comisia va emite îndrumări privind standardele şi tehnicile de dezactivare pentru a se asigura că armele de foc dezactivate nu mai pot fi folosite pentru a trage cu muniţie letală”. Sună bine, dar directivei îi lipsesc două elemente critice, care ar fi putut salva vieţi. Primul este data până la care statele membre ale UE sunt obligate să implementeze standardele. Al doilea, nu sunt cuprinse, din nou, armele de alarmă.

    UE nu a dat nicio atenţie modului în care armele de foc pot fi transformate în arme de alarmă. Puştile încă puteau trage, dar numai gloanţe oarbe. Şi tocmai de această categorie de arme s-au arătat mai interesaţi teroriştii, dar şi alţi criminali.
    În septembrie 2013, Slovacia a trimis un semnal de alarmă, autorităţile publicând şi un poster în care avertizau că armele de alarmă slovace sunt reactivate din ce în ce mai des.

    Mesajul a fost auzit la Bruxelles.

    În octombrie 2013, la doar o lună de la avertismentul Slovaciei, un raport al CE nota că autorităţile poliţieneşti din UE sunt îngrijorate că “armele de alarmă, armele cu aer comprimat şi cele cu gloanţe oarbe sunt transformate în arme de foc letale şi ilegale”. Comisia, se menţionează în raport, este conştientă de “diferenţele semnificative” dintre standardele de dezactivare din diferitele state membre şi că au fost ucişi oameni cu astfel de arme. Concluzia analizei este că “este necesară evaluarea necesităţii unor standarde comune obligatorii în întreaga UE”.

    Evaluarea a fost gata în 2014, dar rezultatul a fost din nou lacunar. Potrivit definiţiilor UE, standardele de dezactivare se aplică doar armelor de foc care sunt făcute total inutilizabile. Armele de decor sunt din nou lăsate la o parte, iar avertismentul slovac s-a pierdut în birocraţie.

    În mai 2014, la Bruxelles s-au întâlnit experţi europeni în piaţa neagră de armament. Întrebat care sunt consecinţele pentru o ţară care nu implementează complet directiva din 2008, un oficial al Directoratului General pentru Întreprinderi şi Industrie a răspuns că au fost doar câteva cercetări şi că nu s-a facut mai mult. Oficialul a notat că directiva se conformează “principiului armonizării minime”, ceea ce înseamnă că lasă foarte mult spaţiu de manevră.

    Acum, comisia parlamentară a stabilit excepţii pentru practicanţii tirului sportiv, dar şi pentru armele de foc utilizate în mod curent pentru combaterea dăunătorilor, precum puştile de calibru 22.Amendamentele deputaţilor mai prevăd excepţii pentru militarii în rezervă, muzee şi colecţionari, în condiţii stricte.

    Un “sistem de monitorizare” care să fie stabilit la nivelul statelor membre pentru emiterea sau reînnoirea permiselor pentru armele de foc şi noi prevederi pentru vânzarea online/la distanţă au fost, de asemenea, aprobate de către deputaţi. Durata maximă de 5 ani de valabilitate a permiselor pentru armele de foc nu va afecta ţările cu un sistem continuu de monitorizare, se menţionează în textul aprobat de Comisia IMCO.Toate informaţiile necesare pentru a urmări şi identifica armele de foc vor fi stocate pentru o perioadă nedeterminată şi vor fi disponibile tuturor autorităţilor abilitate.

    Rezoluţia legislativă a fost aprobată în Comisie cu 27 voturi pentru, 10 împotrivă şi o abţinere. Mandatul de a demara negocieri cu Consiliul Uniunii Europene va fi supus la vot după vacanţa de vară. Negociatorii Parlamentului, coordonaţi de către Vicky Ford, vor începe apoi discuţiile cu Preşedinţia Slovacă a Consiliului.

  • Un fost programator a deschis primul magazin din România destinat produselor de triatlon

    “Trecerea de la statutul de angajat la cel de antreprenor este cel mai greu pas. Mie nu mi-a fost foarte greu deoarece am lucrat şi ca freelancer câţiva ani buni înainte de a fi angajat. Una dintre cele mai mari provocări la această trecere este faptul că volumul de muncă se dublează, câteodată chiar se triplează, nu mai există timp liber, iar salariul este de cele mai multe ori aproape inexistent, el acoperind doar nevoile de bază“, povesteşte Sorin Anghel. Povestea sa ca antreprenor a început în urmă cu trei ani, plecând de la ideea unui prieten de a participa la o ştafetă în cadrul unui triatlon: „Evident că în scurt timp a intervenit competivitatea şi am hotărât să participăm individual la probe. În pregătiri am avut surpriza să aflu că nu există un magazin specializat de unde să îţi poţi procura toate echipamentele de care ai nevoie, aşa a pornit ideea“, spune Sorin Anghel.

    Investiţia financiară iniţială nu a fost foarte mare, fiind vorba de un magazin online, în vreme ce magazinul fizic Trisport a fost deschis în luna iunie 2013. „M-am ocupat de tot ce înseamnă online timp de 1-2 ani până am lansat site-ul. Dacă ar trebui să fac o estimare a investiţiei pentru magazinul online şi cel fizic, suma s-ar ridica la aproximativ 50.000 euro“, spune antreprenorul. Cifra de afaceri înregistrată anul trecut a fost de 120.000 de euro, marja de profit de 5-6%, iar pentru 2016 aşteptările antreprenorului vizează vânzări mai mari cu 10-20% faţă de cele de anul trecut.

    Companiile cu activităţi în comercializarea de echipament sportiv outdoor ocupă un segment de circa 100 de milioane  de euro, fiind parte a unei pieţe totale de echipament sportiv estimate la 500 de milioane de euro. Piaţa este dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sports, dar sunt şi afaceri specializate, de pildă Himalaya. Dacă retailerii autohtoni se concentrează pe spaţiile stradale sau pe online, circa 90% din cele 100 de magazine de articole sportive deţinute reţelele străine se află în malluri sau parcuri comerciale. Companiile Decimas din Spania, Sportvision din Serbia şi Sportisimo din Cehia sunt cele mai recente intrări pe piaţa de retail specializat în articole sportive, făcând primii paşi pe piaţa românească de profil abia anul trecut.

    Piaţa de profil, crede Sorin Anghel, este destul de mică în România, dar există o tendinţă de creştere. Deşi costurile pot fi foarte mari pentru echipamente, pentru început cei interesaţi nu au nevoie decât de un echipament de bază: „Am făcut un calcul şi am reuşit să ne încadrăm într-un buget de 1.000 lei pentru antrenamente, echipament minim, transport şi concurs“.

    Triatlonul este un sport ce combină trei probe: înot, biciclism şi alergare. „Conceptul Ironman, cel mai mare eveniment de acest gen, a luat naştere în anul 1977 la Kona şi este un triatlon pe distanţe lungi, mai exact 3,86 km înot, 180,25 km bicicletă şi 42,4 km (maraton) alergare“, explică Sorin Anghel. În România sunt 15 competiţii organizate în două campionate, RTS (şosea) şi CTS (offroad), în vreme ce distanţele pornesc de la supersprint (500 metri înot, 10 kilometri bicicletă şi 2,5 kilometri alergare) până la distanţe Ironman. „Suntem încă foarte departe de cei din vest, unde sportul este o cultură cultivată de la cea mai mică vârstă, dar ne bucură foarte mult să vedem că participă şi din ce în ce mai mulţi copii la aceste evenimente, semn că suntem pe drumul cel bun“, spune Sorin Anghel. El se aşteaptă ca viitorul să aducă creşteri constante atât în ce priveşte apetitul pentru sport, dar şi în ce priveşte nişa pe care şi-a poziţionat afacerea. „Planurile noastre au două părţi importante: să aducem în România echipamente noi care nu există pe piaţă, dar ne bazăm şi pe dezvoltarea triatlonului în România“, spune antreprenorul, care se declară încredinţat că se va înmulţi sensibil şi numărul celor care vor practica nataţie, ciclism şi alergare şi individual, nu doar în cadrul pregătirilor pentru competiţii de triatlon. Adaugă că preferă alergarea şi bicicleta înotului, iar la capitolul hobby-uri mai enumeră „drumeţiile rapide pe munte, fotografia şi tot ce înseamnă tehnologie“.

    Tinerilor antreprenori le dă următorul sfat: „Să nu mai stea pe gânduri şi să încerce, primul pas este cel mai important. Să se înarmeze cu foarte multă răbdare, pentru că vor avea foarte multe momente în care vor fi gata să renunţe la tot, dar trebuie să persevereze. Şi încă un punct foarte important: să aibă pe cineva alături care să îi susţină“.

  • Reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

    Un magazin alimentar românesc din Norwich a fost distrus, vineri, într-un incendiu, relatează cotidianul britanic Metro pe pagina electronică. Poliţia anchetează o posibilă infracţiune motivată de ură. Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a solicitat, prin intermediul Ambasadei României la Londra, “autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”. Reacţia englezilor a fost una care a întrecut orice aşteptări.

    Vezi aici reacţia uluitoare a englezilor după ce magazinul unor români din Norwich a fost incendiat. Ce scria pe un banner uriaş

  • MAE: Un magazin al unor români din Marea Britanie a fost incendiat. Ministerul condamnă orice formă de extremism

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă orice formă de manifestare extremistă sau discriminatorie la adresa cetăţenilor români. Un magazin aparţinând unor cetăţeni români a fost incendiat în noaptea de 8 iulie în localitatea Norwich, Marea Britanie. Ministerul Afacerilor Externe are în atenţie acest incident izolat, care ar putea fi considerat ca având caracter discriminatoriu. În acest sens, prin intermediul Ambasadei României la Londra, MAE a solicitat autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”, precizează MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care au transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei. Produce milioane de euro în fiecare an

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

  • A transformat un hobby în cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei şi un business de zeci de milioane de euro

    Daniela Becheru este cofondator şi unul dintre proprietarii retailerului F64, astăzi cel mai mare magazin foto din sud-estul Europei.

    Alături de Marian Alecsiu, a pornit ceea ce avea să devină ulterior F64 Studio la începutul anilor ‘90, pe vremea când piaţa foto din România era aproape inexistentă.

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.

    F64 Studio a rămas printre puţinele magazine specializate care au rezistat atacului magazinelor generaliste şi hipermarketurilor cu o ofertă din ce în ce mai bogată inclusiv în zona produselor foto.

    Citiţi aici mai multe poveşti de succes ale celor 200 cele mai puternice femei din business

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. Estimările pentru afacerile firmei pentru 2016 vizează o creştere de 10% a veniturilor faţă de 2015, când F64 a înregistrat o cifră de afaceri de 22,8 de milioane de euro. În timp piaţa foto-video a fost în scădere anul trecut, conform datelor companiei de analiză GFK, piaţa de echipamente a scăzut cu 12,4%, F64 a reuşit şi reuşeşte să crească prin extinderea categoriile de produse, în 2013, către smartphone-uri şi tablete, iar în ultimii doi ani prin servicii cerute de clienţi, cum ar fi printing şi developare filme foto.
     
  • Primul magazin din România în care banii nu mai au nicio valoare. Unde se află şi cine are acces

    În Bucureşti s-a deschis un magazin în care banii nu au nicio valoare; magazinul se află în cartierul Crângaşi şi toţi doritorii pot alege dintre produsele expuse, dar nu plătesc pentru ele, ci muncesc.

    Astfel, pentru călcat şi măturat timp de 4 ore poţi primi 2 litri de ulei, 3 conserve de carne, 2 kg de făină şi 10 napolitane. Toate produsele din magazin sunt obţinute prin donaţii. Pentru fiecare oră de muncă, se pot acumula puncte în schimbul cărora se pot primi cele necesare; preţul obiectelor este calculat în ore de muncă prestate.

    Magazinul se adresează doar persoanelor cu o situaţie financiară dificilă din sectorul 6.

  • Lemet deschide un nou showroom în Coresi Braşov

    Magazinul din centrul comercial Coresi Shopping Resort are o suprafaţă de 1800 mp de showroom şi are acelaşi standard unic vizual ca toate noile magazine de mobilă ale Lemet – permite utilizatorilor să vadă zeci de configuraţii de mobilier pentru living, mobilă pentru dormitor sau bucătărie, canapele, mese şi scaune. Toată mobila produsă de Lemet şi expusă în noul magazin Lem’s poate fi comandată cu reduceri până la 45%.

    „După ce în aprilie am deschis un nou magazin în Sibiu, cu o investiţie de 2 milioane de lei şi o suprafaţă de vânzare de 1600 mp, ne-am concentrat atenţia pe Braşov, unde am ales centrul comercial Coresi Shopping Resort pentru deschiderea noului magazin Lem’s” declară Adrian Rizea, Director Comercial Lem’s.

    În 2015, Lemet a deschis patru noi magazine în Transilvania,  la Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Sighişoara şi Reghin, cu investiţii ce au depăşit 4.5 milioane de lei.

    “Este o zonă în care dorim să ne dezvoltăm, creşterea economică a oraşelor mari din Transilvania fiind o invitaţie pentru noi. Anul acesta am investit deja cumulat 4,3 milioane de lei în cele două noi magazine din inima ţării, pentru că am văzut cât de aşteptat este brandul Lem’s aici. Există un public foarte interesat de produse fabricate în România în această zonă a tării” adaugă Adrian Rizea.  

    Reţeaua Lem’s are o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de aproximativ 70.000 de mp. Lem’s oferă clienţilor un plan de achiziţie cu carduri sau prin creditare, iar acest tip de finanţare ocupă aproximativ 10 procente din business-ul Lem’s.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

     

     

  • A renunţat la o carieră într-o multinaţională pentru a deschide un magazin cu mirodenii

    Ideea i-a venit în 2011, la o discuţie cu un prieten, după ce abia terminase colaborarea cu o multinaţională pentru care lucrase timp de zece ani. Simţea nevoia unei schimbări, de ceva nou, iar pasiunea pentru gătit i-a îndreptat paşii către această nişă: „M-am gândit la un magazin de mirodenii, în care pasionaţii de bucătărie să găsească orice condiment necesar pentru reţetele preferate“. Dincolo de instinctul său antreprenorial şi nişa pe care o ţintea, s-a uitat la piaţă; a observat că piaţa de condimente era slab dezvoltată la acea perioadă. „Pentru că îmi place foarte mult să gătesc şi au fost multe momente în care nu puteam urma o reţetă din cauza că nu găseam ingredientele necesare, am vrut să aduc soluţii şi pentru alţi pasionaţi de gătit prin acest magazin“, adaugă Florea.

    Ideea a avut timp să încolţească o bună perioadă, aproximativ doi ani, în care antreprenorul şi-a exersat pasiunea pe alte căi: a profesat ca bucătar în câteva restaurante. În 2013 şi-a pus în aplicare planurile, deschizând împreună cu o prietenă magazinul de mirodenii, în centrul Bucureştiului, lângă Cişmigiu, cu circa 30.000 de euro, bani din surse proprii. „Ne-am dorit ca magazinul să fie într-un loc plăcut, într-o zonă centrală şi bună a oraşului, frumos amenajat, în care toate condimentele să fie vândute vrac, astfel încât fiecare client să-şi aleagă cantitatea dorită“, spune antreprenorul.

    În timp, după circa doi ani de la inaugurare, şi-a dat seama că spaţiul ales nu a fost cea mai potrivită variantă, iar din aprilie 2016 Bazarul cu Mirodenii s-a relocat într-un spaţiu mai mare, la parterul unei case de pe Calea Dorobanţi.

    În acest „bazar“ sunt expuse peste 200 de mirodenii, dar şi produse conexe precum nuci şi seminţe, cafea 100% arabica, ceaiuri, uleiuri de măsline, oţeturi balsamice, măsline sau recipiente pentru condimente; elementele vedetă ale magazinului, mirodeniile şi amestecurile de mirodenii, provin din toate colţurile lumii, de la furnizori din India, Marea Britanie şi Spania. Petru că mirodeniile se cumpără în cantităţi mici, la fel sunt şi preţurile, spune Mihai Florea.

    Tot el adaugă că „în magazin preţurile sunt afişate, în general, la 10 grame şi e greu să fac un preţ mediu pentru 200 de mirodenii, însă ele pornesc de la 40 de bani la 10 grame şi ajung la 58 de lei cutiuţa de două grame, în cazul şofranului“. La fel, numărul clienţilor variază foarte mult, fiind „zile în care în magazin intră cinci oameni, iar a doua zi trec pragul de patru ori mai mulţi“; estimând valori medii, apreciază că aproximativ 10-12 clienţi cumpără de circa 30 de lei pe zi.

    Tot consumatorul este, pentru antreprenor, şi cea mai mare problemă: „Din păcate, consumatorul român nu este încă unul foarte educat şi nu apreciază produsele de calitate“, spune Mihai Florea, iar acest lucru îi îngreunează supravieţuirea într-o astfel de piaţă. „Pentru noi este destul de greu acum, mai ales că în toate pieţele au apărut mici gherete unde se vând mirodenii de slabă calitate, bâzâite de molii şi alte insecte“, spune antreprenorul.

    Cea mai bună perioadă din an coincide cu sărbătorile de iarnă, graţie apetitului mai larg de consum, iar atunci Bazarul cu Mirodenii are şi comenzi speciale: „În perioada sărbătorilor de iarnă pregătim câteva modele de coşuri cadou sau îndrumăm clienţii către magazin, unde concepem cadouri personalizate“. Vara este, însă, o perioadă mai dificilă, deoarece vacanţa aduce o scădere a numărului de clienţi. Cu toate acestea, antreprenorul se arată optimist şi are în plan o extindere a conceptului: şi-a propus să creeze o zonă în care clienţii să se poată bucura de beneficiile unei cafenele-ceainării şi a unui mic bistro. 

    Bazarul cu Mirodenii are ca principali concurenţi pe piaţa bucureşteană alte două magazine specializate pe această nişă, ambele controlate de antreprenori români: Magazinul cu Mirodenii şi Magazinul de Condimente. Cea mai mare valoare de piaţă o deţin însă companii mari, printre care se numără Fuchs Condimente, Dr. Oetker, Ion Moş, Kotanyi Condimente, Podravka sau Unilever Central Europe.

    Una dintre marile tranzacţii înregistrate la nivel local pe această piaţă a avut loc anul trecut în martie, când Fuchs, cel mai mare producător de condimente din Europa, a preluat divizia de condimente de la producătorul român Alex & Comp. La o valoare estimată la aproximativ 50 de milioane de euro anual, se poate spune că românii au un apetit din ce în ce mai crescut pentru acest domeniu, atât la nivel de consumator, cât şi din poziţia de antreprenor pe nişa condimentelor.