BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Cin’ se ia cu mine bine

    Propunerea Bruxellesului a fost lansată exact cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin la Budapesta, când cele două ţări au încheiat mai multe acorduri în domeniul energetic, între care şi prelungirea vechiului contract de livrare cu gaze naturale pe care Ungaria îl are cu Gazprom, un acord care prevede ca Ungaria să plătească doar cantităţile de gaze pe care le consumă şi un acord privind pregătirea în Rusia a experţilor unguri în domeniul nuclear, având în vedere existenţa proiectului ruso-ungar de extindere a centralei nucleare de la Paks, care implică tehnologie şi finanţare rusească.

    Vizita lui Putin la Budapesta este a doua făcută de liderul rus într-o ţară membră a UE după declanşarea conflictului din Ucraina, după cea efectuată la Viena pe când proiectul South Stream încă mai era oficial la ordinea zilei; deşi South Stream a fost abandonat între timp, o astfel de vizită are rolul de a arăta atât că Rusia are încă aliaţi importanţi în inima UE (ţinând cont că Ungaria este incomparabil mai puternică economic decât Bulgaria, Grecia sau Serbia, statele la care de obicei se face referire atunci când se enumeră potenţialii amici europeni ai Rusiei), cât şi diferenţa de tratament aplicată de Bruxelles ţărilor membre care îşi păstrează relaţiile economice, în special în domeniul energetic, cu Moscova (cu alte cuvinte, dublul standard care determină CE să facă presiuni numai asupra unor state foste comuniste ca Ungaria şi Bulgaria, nu şi asupra Austriei).

    Nu trebuie uitat nici că Putin a ales Budapesta spre a face acolo declaraţia cea mai im-portantă din punct de vedere diplomatic de după încheierea armistiţiului Minsk 2, anume spre a acuza SUA, pe baza unor informaţii de la serviciile secrete ruse, că deja furnizează Ucrainei armament de atac, sabotând astfel un acord de încetare a focului pe care ar trebui să-l susţină.

    Ungaria, la rândul său, vrea ca de pe urma relaţiei cu Rusia să câştige partea leului ori măcar întâietatea în viitoare afaceri potenţial foarte lucrative, cum ar fi implicarea în proiectul rutei ruso-turceşti de transport al gazelor menite să înlocuiască South Stream. Luna trecută, ministrul de eterne Peter Szijjarto a anunţat că ţara sa vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia crearea infrastructurii pentru aprovizionarea cu gaze ruseşti prin intermediul Turciei. Szijjarto a adăugat că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

  • Ministrul bulgar de Externe: Conducta de gaz dintre România şi Bulgaria, importantă pentru securitatea energetică a Europei

    “Sud-estul Europei este foarte dependent de aprovizionarea cu gaz din Rusia şi ca urmare a apropierii de Ucraina această problemă este tot mai evidentă. Aceste state (din sud-estul Europei) au un potenţial imens de a-şi diversifica sursele de gaz şi crrearea unei pieţe energetice europene care să asigure gaze pentru toţi cetăţenii UE este o sarcină care nu mai trebuie amânată. În acest sens, edificarea unor sisteme de interconectare între Bulgaria şi România reprezintă un element foarte important pentru arhitectura securităţii energetice a Europei, pe axa nord-sud”, a declarat, joi, la Bucureşti, ministrul Afacerilor Externe din Bulgaria, Daniel Mitov.

    “Cu siguranţă veţi fi de acord cu mine că securitatea ne face mai puternici, nu doar cea energetică. Pentru noi este de o importanţă prioritară să se facă această conectare cu România”, a mai spus Mitov.

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că a discutat cu omologul bulgar “cât de important este ca interconectorul de gaz dintre România şi Bulgaria să se finalizeze cât mai rapid, dar, în egală măsură, am discutat şi despre un alt proiect care este susţinut de către cele două state şi anume coridorul vertical România-Bulgaria-Grecia”.

    Cei doi miniştri au evocat, în cadrul discuţiilor de la Bucureşti, “trendul ascendent” al schimburilor comerciale dintre cele două ţări (circa 3 miliarde de euro în 2014), România fiind al treilea partener economic al Bulgariei în UE.

    Aurescu şi Mitov au pregătit, totodată, următoarea şedinţă comună de guvern, care va avea loc în primăvară la Craiova.

    Discuţiile au vizat şi minorităţile din cele două ţări, Bogdan Aurescu mulţumind omologului bulgar pentru faptul că recent a fost identificată o nouă clădire pentru liceul românesc Mihai Eminescu de la Sofia.

    Totodată, Aurescu şi Mitov au stabilit ca România şi Bulgaria să coopereze în procesul de pregătire a asumării preşedinţiilor semestriale ale UE, pe care Sofia o va exercita în 2018, iar Bucureştiul în 2019. Cred că e important să vedem îmşpreună cum putem să proiectăm acea UE pe care ne-o dorim pentru statele noastre.

    Cei doi oficiali au abordat şi chestiunea proiectelor comune care să fie promovate îîn cadrul oferit de planul Juncker, precum şi revitalizarea sinergiei Mării Negre.

    În ceea ce priveşte agenda de securitate, Bogdan Aurescu a precizat că va exista “o prezenţă încrucişată” în cadrul unităţilor de integrare a forţelor NATO din flancul estic, cu “ofiţeri români în unitatea de integrare a forţelor din Bulgaria şi ofiţeri bulgari în unitatea de integrare a forţelor din România”.

  • Preţul gazelor pentru populaţie ar putea creşte cu 7% în acest an, dar nu se ştie când

    Majorarea ar putea să aibă loc la 1 aprilie sau 1 iulie, creşterea pentru întregul an curent fiind estimată la 7%, a declarat marţi într-o conferinţă preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileţ.

    Pentru 2016 şi 2017 sunt prognozate majorări de câte 5%, a adăugat Havrileţ.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească de la 1 aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.

    Executivul a respins solicitarea, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu cu FMI.

    Conform calendarului convenit anterior cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

    Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

  • Vânzările de gaze ale OMV Petrom au crescut cu 5% în ultimul trimestru din 2014

    În perioada octombrie-decembrie 2014, producţia de hidrocarburi a OMV Petrom a crescut la 182.000 berili echivalent petrol (bep) pe zi, de la 181.000 bep, potrivit unui comunicat al OMV.

    La nivelul grupului austriac OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, vânzările de gaze au crescut cu 24%, la 147,19 TWh, de la 118,4 TWh în octombrie-decembrie 2013.

    Pe partea de electricitate, performanţa acestui sector a fost afectată de condiţiile dificile din România, compensate parţial de centrala Samsun din Turcia.

    OMV Petrom operează în România o termocentrală de 860 MW şi un parc eolian.

     

  • Ungaria vrea să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia aprovizionarea cu gaze ruseşti prin Turcia

    Szijjarto s declarat, după discuţii la Ankara cu premierul turc Ahmet Davutoglu, ministrul de Externe Mevlut Cavusoglu şi ministrul Energiei Taner Yildiz, că autorităţile Rusiei şi Turciei discută despre transportul gazelor destinate iniţial conductei South Stream, relatează portfolio.hu.

    În decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat în mod neaşteptat că Rusia renunţă la proiectul South Stream, în valoare de 40 de miliarde de dolari, prin care urma să fie aprovizionat cu gaze sudul Europei, ocolind Ucraina, din cauza obiecţiilor autorităţilor UE. În schimb, Putin a spus că Rusia preferă Turcia ca pertaneră, pentru o rută alternativă de gaze.

    Ungaria importă majoritatea necesarului de gaze din Rusia prin Ucraina.

    “Sarcina noastră este să pregătim investiţii în urma cărora gazele livrate de Rusia în Turcia să ajungă în Europa Centrală”, a arătat Szijjarto, adăugând că Rusia negociază cu Turcia livrarea a 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

    Totodată, se discută construcţia unui centru regional de distribuţie a gazelor, în apropiere de frontierea turco-elenă.

    Oficialul ungar a spus că de îndată ce Turcia şi Rusia vor lua o decizie referitoare la înfiinţarea rutei de transport de gaze ruso-turce şi a centrului regional vor începe negocierile între Ungaria şi Turcia pentru livrarea cel puţin a unei părţi din aceste gaze în Europa Centrală.

    “Ungaria trebuie acum să negocieze cu Grecia, Macedonia şi Serbia în privinţa posibilelor rute de transport. Ne consultăm cu Comisia Europeană în privinţa ajutorului pe care UE poate să îl acorde”, a adăugat Szijjarto.

    El a mai spus că Ungaria a început deja negocierile cu Serbia şi Macedonia, despre o posibilă nouă rută de transport al gazelor, autorităţile de la Budapesta dorind să intre în contact cu noul guvern elen, cât mai curând posibil.

  • Chiriţoiu: Liberalizarea pieţei gazelor a mers bine, deşi toată lumea se aştepta la un cataclism

    “Ca şi anul precedent, ne interesează liberalizarea în domeniul energIei, să colaborăm cu autorităţile şi ministerele implicate. (…) În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, pare că a mers bine, având în vedere lipsa scandalurilor. Toată lumea se aştepta la un cataclism în ceea ce priveşte efectul liberalizării asupra consumatorilor non-casnici, în ceea ce priveşte creşterea tarifelor, dar nu s-a întâmplat acest lucru“, a spus Chiriţoiu.

    Liberalizarea pieţei de gaze presupune creşteri constante ale preţului din producţia internă. Calendarului de liberalizare, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    Pentru consumatorii non-casnici de gaze, dereglementarea pieţei de gaze s-a produs la termenul agreat anterior cu oficialii Comisiei Europene, respectiv ianuarie 2015.

    Piaţa gazelor destinate clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică va rămâne reglementată până în 2021 pentru a asigura suportabilitatea plăţii facturilor.

    Chiriţoiu a adăugat că în luna februarie Consiliul Concurenţei va lansa propria analiză a pieţei energiei electrice, în care va face recomandări instituţiilor implicate.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

  • Premierul sârb a discutat cu Ponta despre importul de gaze din regiunea Mării Negre

    “Tocmai am terminat discuţiile cu premierul român Victor Ponta, despre obţinerea de gaze din porţiunea românească a Mării Negre“, a spus Vucic, la Reuters Global Market Forum de la Davos.

    Vucic a adăugat că Serbia este deschisă să discute toate posibilităţile pentru a aduce gaze ruseşti în Serbia prin intermediul conductelor din Turcia, Grecia şi Macedonia.

    Serbia importă circa 90% din necesarul de gaze din Rusia, prin intermediul Ucrainei, dar este interesată de surse alternative de aprovizionare, în urma deciziei Rusiei de a abandona proiectul gazoductului South Stream.

    În România, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1 din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. La începutul lunii octombrie a anului trecut, platforma Ocean Endeavour a finalizat forajul sondei Domino-2, iar datele obţinute de sondă sunt în curs de evaluare.

    În octombrie 2014, ExxonMobil şi OMV Petrom au început forajul unei sonde de explorare pentru un nou prospect în blocul Neptun din Marea Neagră. Astfel, platforma Ocean Endeavour forează sonda de explorare Pelican South-1 la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în sectorul românesc al Mării Negre. Sonda va testa o nouă structură geologică în blocul Neptun.

    Totodată, companiile din domeniul energiei Shell şi Turkish Petroleum (TPAO) vor începe în luna ianuarie activităţile de explorare în vestul Mării Negre, în apropierea zonei unde Exxon şi OMV au făcut descoperirea semnificativă de gaze în 2012, potrivit ediţiei online a publicaţiei Hurriyet Daily News.

    Shell şi TPAO vor investi aproximativ 300 de milioane de dolari în activităţile de explorare din vestul Mării Negre, care se vor desfăşura la 100 de kilometri de Istanbul, la adâncimi de peste 2.000 de metri.

    Compania Halliburton urmăreşte la rândul ei două domenii cu potenţial în România, sporirea producţiei din câmpurile petroliere mature şi dezvoltarea de proiecte de mare adâncime în Marea Neagră, declara în septembrie anul trecut preşedintele pentru Emisfera Estică al grupului energetic american, Joe Rainey, după o întâlnire cu premierul Ponta. Halliburton este unul din cei mai mari furnizori globali de produse şi servicii din industria de petrol şi gaze, având peste 80.000 de angajaţi în circa 80 de ţări.

    Ponta a sugerat în decembrie, într-un interviu acordat unor agenţii internaţionale de presă, că România ar trebui să se concentreze pe exploatarea zăcămintelor de gaz de şist din platoul Mării Negre. Potrivit premierului, una dintre priorităţile României va fi construirea unui gazoduct pentru transportarea acestui gaz spre reţeaua naţională, un proiect estimat la peste un miliard de euro.

    Uniunea Europeană s-a opus construcţiei South Stream, pe fondul îngrijorărilor că proiectul ar contribui la consolidarea influenţei Rusiei în Estul Europei.

    România nu a făcut parte dintre statele implicate în realizarea South Stream, chiar dacă Bucureştiul şi Moscova au avut unele discuţii pe această temă în urmă cu câţiva ani.

    Statul român a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de reducerea dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Proiectul Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, pentru că nu au fost găsiţi furnizori de gaze.

  • Shell şi Turkish Petroleum încep lucrările de explorare în vestul Mării Negre

    Taner Yildiz, ministrul turc al Energiei, s-a declarat optimist în legătură cu rezultatele proiectului, precizând că România a descoperit recent resurse de gaze în zonă.

    “Începem lucrările de explorare cu aproape un an mai devreme decât am plănuit iniţial, datorită parteneriatului cu TPAO şi a susţinerii din partea autorităţilor turce”, a afirmat Ahmet Erdem, directorul Shell din Turcia.

    Shell şi TPAO vor investi aproximativ 300 de milioane de dolari în activităţile de explorare din vestul Mării Negre, care se vor desfăşura la 100 de kilometri de Istanbul, la adâncimi de peste 2.000 de metri.

    “Obiectivul nostru este să construim o platformă de explorare în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari”, a afirmat Yildiz.

    Ministrul Energiei a precizat că 45 de companii au efectuat lucrări de explorare în Turcia anul trecut, fiind deschise 90 de puţuri de explorare şi 98 de bazine de producţie, ceea ce a redus costurile prevăzute pentru importul de energie cu 1,9 miliarde de dolari.

    În luna octombrie 2014, ExxonMobil şi OMV Petrom au început forajul unei sonde de explorare pentru un nou prospect în blocul Neptun din Marea Neagră. Astfel, platforma Ocean Endeavour forează sonda de explorare Pelican South-1 la aproximativ 155 de kilometri de ţărm, în sectorul românesc al Mării Negre. Sonda va testa o nouă structură geologică în blocul Neptun.

    La începutul lunii octombrie, platforma Ocean Endeavour a finalizat forajul sondei Domino-2, iar datele obţinute de sondă sunt în curs de evaluare.

    Cele două companii au anunţat în februarie 2012 că au făcut o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.

  • Gazprom a redus livrările de gaze către România cu 30%. Ministrul Energiei: E un mod de viaţă. Nu există motive de îngrijorare

    “Astfel de reduceri se încadrează în media ultimelor luni, când au mai fost reduceri cu 20-27%, este chiar «un mod de viaţă». Nu există motive de îngrijorare, deoarece sistemul face faţă. Vom pregăti o poziţie oficială”, a spus Gerea, precizând că a ieşit din şedinţa de guvern pentru a se informa.

    El a arătat că în relaţia cu Gazprom există o prevedere contractuală, în limitele căreia furnizorul rus “se poate juca” cu cantităţile livrate, în marja a 30 de procente.

    Ministrul a precizat totodată că există variante la care autorităţile române pot apela în caz de necesitate, precum utilizarea mai accentuată a păcurii sau oprirea anumitor instalaţii, dar a reluat ideea că speră să nu se ajungă într-o astfel de situaţie.

    Fostul ministru delegat pentru Energie Răzvan Nicolescu declara la mijlocul lunii septembrie că România nu ar avea nicio problemă în perioada de iarnă chiar dacă Gazprom ar opri în totalitate livrările de gaze şi iarna ar fi extrem de dificilă.

    România a înmagazinat până în luna octombrie cu 1 miliard de metri cubi de gaze naturale mai mult decât obligaţiile legale stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, care vizau constituirea unor rezerve de circa 1,8 miliarde de etri cubi de gaze naturale. Capacitatea totală de depozitare a gazelor naturale în România este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă, asigurată de OMV Petrom şi Romgaz, este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

    Potrivit rezultatelor unui test de stres efectuat de Comisia Europeană şi publicat în luna octombrie, necesarul de gaze naturale în România ar putea creşte cu până la 42% în cazul în care Rusia decide să întrerupă livrările de gaze către Uniunea Europeană pentru o perioadă de şase luni.

    Testul analizează impactul suspendării pentru o lună, respectiv şase luni a livrărilor de gaze ruseşti în rândul a 38 de ţări europene, răspunsul guvernelor, precum şi potenţialele acorduri de cooperare între statele vecine în cazul unei crize a gazelor naturale. În cazul celui de-al doilea scenariu, perioada analizată a fost septembrie 2014 – februarie 2015.

  • Ucraina a plătit tranşa de 1,65 de miliarde de dolari către Gazprom pentru livrarea de gaze

    În luna octombrie, Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi.

    Ucraina a achitat prima tranşă din datoria către Gazprom, în valoare de 1,45 miliarde de dolari, la începutul lunii noiembrie.

    În aceste condiţii, Rusia a reluat pe 9 decembrie livrările de gaze către Ucraina, după o întrerupere de şase luni cauzată de disputa privind preţul gazului şi de datoria neplătită de guvernul de la Kiev către Gazprom, în valoare totală de 5,3 miliarde de dolari.

    Marţi, ministrul rus al Energiei, Alecadr Novak, a avertizat că Rusia va întrerupe din nou livrările de gaze către Ucraina dacă autorităţile de la Kiev nu achită Gazprom suma de 1,65 miliarde de dolari până la finalul anului.

    Potrivit lui Novak, Ucraina va plăti în primul trimestru al anului viitor între 340 şi 360 dolari pentru 1.000 metri cubi de gaz rusesc.

    În aprilie, când expiră acordul actual cu Ucraina, preţul gazelor va urca probabil la 440 dolari, a spus ministrul Energiei, menţionând că Rusia este dispusă să negocieze o nouă reducere a preţului cu guvernul de la Kiev.