Suedia reprezintă cel mai mare investitor în educaţie, care acordă instituţiilor de învăţământ public bugete de 7% din PIB-ul ţării, fiind urmată îndeaproape de Finlanda şi Belgia. „Am speranţe că în următorii ani această piaţă va creşte şi la noi, cadrele didactice încep să fie mai deschise la tehnologie şi să înţeleagă că nu se mai poate altfel, având în vedere că elevii din ziua de astăzi folosesc tehnologie în tot ceea ce fac, mai puţin în şcoală”, declară Holicov. În plus, deşi piaţa serviciilor pe segmentul educaţional se dezvoltă pe zi ce trece, problema stă, în continuare, în gradul scăzut de implementare la nivelul şcolilor, mai exact lipsa fondurilor şi a unei legislaţii care să permită unităţilor şcolare să adopte soluţii moderne de management educaţional. Pe lângă asta, ne lovim şi de o rezistenţă la schimbare, mai spune Holicov. Pe de ală parte, pentru a avea o comparaţie relevantă vizavi de poziţionarea în raport cu Europa, trebuie să avem în vedere diferenţele existente la nivel de sistem de învăţământ dintre ţări şi faptul că digitalizarea educaţiei este un proces de durată, care necesită o pregătire amplă şi o transformare pe termen lung, consideră Veronica Dogaru, corporate communication manager la Orange. „În ultimii ani, s-au făcut progrese în acest sens şi la noi în ţară”, adaugă reprezentanta Orange.
Tag: educatie
-
Evoluţia eLearning-ului în şcoli
„În clasa I doamna învăţătoare le prezintă copiilor ce au de făcut la şcoală – povesteşte despre cum vor scrie, vor citi, vor calcula… Le arată materialele de lucru şi îl invită pe unul dintre ei la tablă, îi pune creta în mână şi îl roagă să deseneze ce doreşte el. Copilul, nedumerit, se uită, pe rând, la cretă, la tablă, la învăţătoare şi întreabă: <<Bine, şi acum unde dau click?>>” – Gluma este veche, de acum patru – cinci ani, şi ilustrează perfect necesitatea digitalului în educaţie, completează Măriuca Talpeş, cofondator şi director general al Intuitex. „Asta nu înseamnă că tabla nu e bună, caietul nu e bun, numai că astăzi mediul digital nu poate să lipsească din învăţare. Copiii trebuie să intervină în procesul dezvoltării, să apese pe ceva, să descopere singuri, iar 50 de minute în care trebuie să stea cuminţei şi să privească tabla este prea greu pentru ei acum”, explică directorul Intuitex. În zilele noastre copiii tind să-şi dezvolte abilităţi prin interacţiunile cu tehnologia de la vârste mici, iar actul de predare – învăţare trebuie să integreze tehnologia încă de la clasele mici. „În acest fel, şcoala ţine pasul cu viaţa de zi cu zi a acestora şi actul de învăţare devinde mai atractiv pentru elevi”, completează în susţinerea ideii şi Alexandru Holicov, CEO Adservio, platformă românească digitală pentru management educaţional.
-
Drama care cucereşte România: De ce absolvenţii nu au cunoştinţele de bază
Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.
„Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.
În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimnaziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.
-
Drama care cucereşte România: De ce absolvenţii nu au cunoştinţele de bază
Modul de predare discursiv al profesorilor prin care transmit informaţia nu are legătură cu ceea ce văd elevii în viaţa de zi cu zi, spun specialiştii în educaţie.
„Atunci când au de rezolvat probleme se izbesc de matematica prost cunoscută, cum ar fi fracţii, procente, adunări sau scăderi. Fizica este gândită în programa şcolară mult prea abstract, teoretic şi sunt prea multe formule“, a spus Staş.
În opinia sa, absolvenţii de liceu nu au cunoştinţe de bază la discipline precum biologie, chimie, fizică sau chiar limba română pentru că profesorii predau într-un limbaj neînţeles de ei. „Capcana disciplinelor precum biologie, chimie sau chiar limba română este folosirea de către profesori a unui metavocabular. Spre exemplu, la biologie, copiii în loc să înveţe cum funcţionează lumea vie, ei învaţă cuvinte dificile“, a explicat Marian Staş. El precizează că slaba pregătire a absolvenţilor de liceu pleacă de la planul-cadru pentru gimnaziu. „Planul-cadru pentru gimnaziu pleacă de la premisa că elevii învaţă toţi la fel pentru că au acelaşi număr de ore pe săptămână, iar acest lucru nu este normal“, a spus Staş.
-
După salarizare, ministrul Muncii anunţă MAREA FISCALIZARE. „E sistemul american, veţi ajunge să cereţi facturi de peste tot”
„E foarte simplu. E sistemul american, dacă vreţi. Dacă vor citi programul de guvernare, vor înţelege. Ca să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. De unde încasăm ca să mărim salariile…păi o să fiscalizam totul. Dacă dumneavoastră veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi aţi putea să deduceţi cheltuiala, o să cereţi chitanţă. Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi şi bonuri. Vă duceţi copilul la mediaţie şi cereţi chitanţă”, a declarat ministrul Muncii la RTV.
Declaraţia vine în contextul în care Miinisterul Finanţelor a demarat o serie de discuţii cu mediul de afaceri privind unele modificări ale Codului Fiscal, cum ar fi elimarea cotei unice şi introducerea aşa-zisului impozit pe gospodărie.
Discuţiile vin în contextul în care PSD a lansat în dezbatere publică proiectul salarizării bugetare care prevede o majorare semnificativă a veniturilor angajaţilor în sistemul de stat.
Preşdintele Consiliului Fiscal şi-a exprimat îndoieli privind sustenabilitatea acestor măsuri.
“Din primele estimări rezultă că impactul legii salarizării este mult mai mare decât s-a comunicat de guvern. Ce ni s-a spus până acum era un impact de circa 30 de miliarde, cumulat în patru ani. Din ce se vede acum, impactul este aproape dublu, în jur de 50-60 de miliarde. În acest moment, nu avem toate informaţiile pentru o estimare exactă. Iar, în 2018, impactul este foarte mare. În ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017″, a declarat, preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, “impactul bugetar pe 2018 ar putea ajunge la circa 25 de miliarde, adică 1,8% din PIB impact net”. În acest context,, Dumitru subliniază că va fi greu de identificat posibilele măsuri de compensare pentru reducerea deficitului bugetar.
“Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
-
Guvernul a adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea
”Am adoptat Strategia Generală privind Descentralizarea. Strategia se referă la descentralizarea competenţelor în şapte domenii, respectiv agricultură, educaţie, sănătate, cultură, mediu, tineret şi sport şi turism. Astfel, în conformitate cu calendarul aflat la această strategie, în termen de trei luni de la data adoptării strategiei, toate ministerele de linie vor adopta analize de impact cu privire la strategiile în domeniilor lor, iar în maximum şapte luni, în funcţie de analizele de impact şi analizele de oportunitate pe care fiecare minister le va face, se vor adopta legile sectoriale pe fiecare domeniu de descentralizare”, a anunţat vicepremierul Sevil Shhaideh.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
După salarizare, ministrul Muncii anunţă MAREA FISCALIZARE. „E sistemul american, veţi ajunge să cereţi facturi de peste tot”
„E foarte simplu. E sistemul american, dacă vreţi. Dacă vor citi programul de guvernare, vor înţelege. Ca să scoţi din economia neagră toţi banii posibili. De unde încasăm ca să mărim salariile…păi o să fiscalizam totul. Dacă dumneavoastră veţi avea posibilitatea să duceţi copilul la şcoala de balet şi aţi putea să deduceţi cheltuiala, o să cereţi chitanţă. Veţi ajunge la un moment dat să cereţi de peste tot facturi şi bonuri. Vă duceţi copilul la mediaţie şi cereţi chitanţă”, a declarat ministrul Muncii la RTV.
Declaraţia vine în contextul în care Miinisterul Finanţelor a demarat o serie de discuţii cu mediul de afaceri privind unele modificări ale Codului Fiscal, cum ar fi elimarea cotei unice şi introducerea aşa-zisului impozit pe gospodărie.
Discuţiile vin în contextul în care PSD a lansat în dezbatere publică proiectul salarizării bugetare care prevede o majorare semnificativă a veniturilor angajaţilor în sistemul de stat.
Preşdintele Consiliului Fiscal şi-a exprimat îndoieli privind sustenabilitatea acestor măsuri.
“Din primele estimări rezultă că impactul legii salarizării este mult mai mare decât s-a comunicat de guvern. Ce ni s-a spus până acum era un impact de circa 30 de miliarde, cumulat în patru ani. Din ce se vede acum, impactul este aproape dublu, în jur de 50-60 de miliarde. În acest moment, nu avem toate informaţiile pentru o estimare exactă. Iar, în 2018, impactul este foarte mare. În ce priveşte salariile medicilor şi asistentelor medicale, toată creşterea este realizată anul viitor, o creştere de aproape 150% în anumite cazuri. La educaţie creşterea este de 50% faţă de 2017 şi 25% la celelalte categorii sociale din sectorul public. De la 1 ianuarie 2018, ar fi o creştere pentru toţi bugetarii, în medie de 40-50% faţă de 2017″, a declarat, preşedintele Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, “impactul bugetar pe 2018 ar putea ajunge la circa 25 de miliarde, adică 1,8% din PIB impact net”. În acest context,, Dumitru subliniază că va fi greu de identificat posibilele măsuri de compensare pentru reducerea deficitului bugetar.
“Cifrele grăiesc de la sine. Peste orice imaginaţie. În condiţiile în care estimările Comisiei Europene arătau în 2018 un deficit de 3,9% fără creşteri de salarii, mai adăugăm 1,8% din PIB doar din legea salarizării. Ce măsuri de compensare să găseşti şi de unde să acoperi aşa ceva?“, a mai spus preşedintele Consiliului Fiscal.
-
Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca
„La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.
În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.
„Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.
Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.
„În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.
Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic
Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.
„Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.
În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.
Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.
Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.
-
Surpriza neplăcută pentru cei care vor să studieze în Danemarca
„La sfârşitul lunii martie Ministrul Educaţiei din Danemarca, Søren Pind, a făcut apel către toate instituţiile de învăţământ superior care oferă programe cu predare în limba engleză să reducă numărul de locuri alocat studenţilor internaţionali cu 25%. Imediat am fost informaţi de către universităţile noastre partenere din Danemarca cu privire la programele şi numărul de locuri rămase disponibile pentru fiecare domeniu de studiu în parte, pentru potenţialii studenţi din România”, declară Ana Maria Papp, manager al Deptamentului Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.
În consecinţă, unul din patru viitori studenţi care şi-au planificat să meargă la studii în Danemarca va trebui să se orienteze către alte programe de studiu unde încă mai sunt locuri disponibile sau către universităţi din alte ţări.
„Având o perspectivă de ansamblu asupra posibilităţilor pe care le oferă acum Danemarca, dar şi asupra universităţilor partenere din alte ţări, îi putem ajuta pe cei care sunt atinşi de această decizie politică să găsească o alternativă viabilă – atât ca program, limbă de studiu, cât şi ca buget necesar – într-o altă ţară. De regulă, tinerii cu care am lucrat până acum, iau drept alternativă pentru Danemarca fie Olanda, fie de Marea Britanie, ambele oferind programe de studiu în limba engleză”, declară Ana Maria Papp.
Un program de licenţă sau masterat în Olanda costă aproximativ 2000 euro.
„În Danemarca, într-adevăr, studiile sunt gratuite, fiind integral subvenţionate de către stat, însă acolo costurile de trai sunt mai mari faţă de Olanda. Într-un oraş danez mai mic un student va cheltui lunar, cu tot cu plata pentru chirie, în jur de 1000 de euro, în Copenhaga suma putând ajunge şi la 1500 de euro. În Olanda în schimb, aceste costuri se situează între 500 şi 1000 de euro pe lună, iar o parte din această sumă poate fi acoperită prin surse de finanţare sub formă de împrumuturi. În Olanda există 4 surse de finanţare a costurilor care, în total, nu trebuie să depăşească suma de 1 003 de euro. Banii împrumutaţi se rambursează la doi ani de la terminarea studiilor, pe o perioadă de 35 de ani, numai dacă studentul depăşeşte un prag minim al veniturilor. Pentru anul 2016 pragul a fost de 13 989 de euro/an, iar pentru 2017 de 14 215 de euro/an. 77% dintre studenţi au solicitat şi beneficiază de aceste finanţări”, declară Ana Maria Papp.
Peste 90% dintre studenţii români plecaţi în Marea Britanie beneficiază de scheme de finanţare oferite de Guvernul Britanic
Şi în Marea Britanie studenţii din Uniunea Europeană pot accesa burse şi împrumuturi de până la 9250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, scheme de finanţare de care în acest moment beneficiază peste 90% dintre studenţii români plecaţi să studieze acolo.
„Cât priveşte contextul Brexit, specialiştii din domeniul analizei politice spun că situaţia studenţilor români care îşi încep studiile universitare în anul academic 2017-2018 în Marea Britanie nu va fi afectată, aceştia având garanţia că contractul de împrumut acordat de către Guvernul Britanic va rămâne valabil pe întreaga perioadă a studiilor”, a mai declarat Ana Maria Papp.
În perioada următoare, în toate birourile IntegralEdu din ţară, pentru toţi cei care au aplicat la studii în Danemarca şi s-au trezit în această situaţie, se vor organiza sesiuni speciale de consiliere în care consultanţii vor oferi informaţii cu privire la toate universităţile şi domeniile de studiu din Danemarca unde au rămas locuri disponibile pentru studenţii internaţionali. Totodată se vor oferi soluţii alternative şi pentru alte destinaţii de studiu unde încă se mai poate aplica, precum Olanda şi Marea Britanie. Pentru studenţii care nu-şi pot accesa locurile la universităţile din Danemarca din cauza schimbărilor de ultim moment, IntegralEdu va oferi ajutor gratuit pentru găsirea locului la alte instituţii de învăţământ partenere, din alte ţări.
Conform statisticilor, peste 45.000 de tineri români studiau în străinătate anul trecut. În rândul tinerilor care au aplicat şi plecat la studii în străinătate prin intermediul IntegralEdu, în topul destinaţiilor de studiu preferate se află Marea Britanie şi Olanda, urmate de Danemarca, cererea pentru aceste trei ţări fiind în creştere cu 20% în ultimul an.
Prezenta in Romania din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanta in educatie la nivel local si reprezinta peste 500 de institutii de invatamant de top din Europa si SUA.