BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Primarul Ploieştiului, arestat preventiv pentru luare de mită, şi-a dat demisia din funcţie

    Avocatul William Brânză, unul dintre apărătorii lui Iulian Bădescu, a declarat, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, că primarul a demisionat din funcţie.

    “Am abordat atât probleme de ordin tehnic cât şi probleme de ordin procedural. Ca element de noutate vreau să vă spun că de astăzi (n.r. – marţi) Primăria Ploieşti nu mai are primar. Domnul primar Bădescu şi-a dat demisia”, a spus avocatul.

    Iulian Bădescu se află, marţi, la Curtea de Apel Ploieşti, unde se judecă contestaţia sa la măsura arestării preventive dispuse de Tribunalul Prahova.

    La ora transmiterii acestei ştiri, instanţa a rămas în pronunţare.

    Iulian Bădescu, lider al PSD Ploieşti, se afla la primul mandat de primar, după ce în perioada 2008-2012 a fost senator din partea PDL.

    În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. În timp ce era transportat în arestul Poliţiei Prahova, situat în municipiul Câmpina, la 30 de kilometri de Ploieşti, lui Bădescu i s-a făcut rău şi a fost dus la Spitalul Municipal din Câmpina, apoi transferat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Ploieşti. Bădescu, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut ca un pacient diabetic, dependent de insulină.

    El a fost internat la SJU din Ploieşti cu hipertensiune şi hiperglicemie, iar în 4 martie a fost dus cu o ambulanţă la Tribunalul Prahova, unde s-a judecat propunerea de arestare preventivă formulată pe numele său. Instanţa a decis atunci ca Bădescu să fie arestat preventiv pentru 30 de zile, decizia nefiind definitivă.

    Ulterior, lui Bădescu i s-a făcut rău din nou şi a leşinat, iar un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Prahova a intervenit pentru a-i acorda primul ajutor. După câteva zeci de minute, Iulian Bădescu a ieşit din sediul Tribunalului Prahova flancat de poliţişti, fiind transportat la SJU Ploieşti, unde a stat aproximativ o oră şi jumătate.

    Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

    Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

    “Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

    Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

    În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

    La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

  • ELCEN are un nou director general, Marcel Nicolaescu, fost viceprimar al Capitalei

    Nicolaescu a fost numit în funcţie de Consiliul de Administraţie al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), se arată într-un comunicat al companiei.

    “Este o mare provocare şi vreau ca, în scurt timp, alături de membrii Consiliului de Administraţie, să scoatem societatea din impasul în care se află. Aş dori ca în perioada următoare, CET-urile să devină adevărate centre de profit şi voi face toate diligenţele necesare în acest sens”, a declarat, în comunicat Nicolaescu.

    Nicolaescu a absolvit Facultatea Economia Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu specializarea management. Are peste 20 de ani de experienţă în management.

    De-a lungul timpului, şi-a desfăşurat activitatea în Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor, Romtelecom, Poşta Română, Salrom şi a fost inclusiv viceprimar al Capitalei.

    ELCEN furnizează 90% din energia termică a Capitalei şi a înregistrat anul trecut afaceri preliminate de 1,9 miliarde de lei (428 milioane euro), în creştere cu 19% faţă de nivelul din 2013.

    Compania de stat a avut anul trecut un profit net preliminat de 30 milioane de lei, mai mic cu 41% faţă de câştigul de 51 milioane de lei din 2013. În 2013 compania a raportat o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei.

    ELCEN ar urma să fuzioneze cu principalul său datornic, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET). Înainte de realizarea fuziunii, ELCEN a fost divizat, anul trecut, în trei companii, respectiv Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan.

    După divizare, compania ELCEN Bucureşti a rămas cu Centrala Termoelectrică Vest (250 MW instalaţi), Centrala Termoelectrică Sud (550 MW), Centrala Termoelectrică Grozăveşti (100 MW), Centrala Termoelectrică Progresu (200 MW), precum şi cu Uzina de Reparaţii.

    Electrocentrale Constanţa deţine Centrala Termoelectrică Palas (100 MW) şi reţelele de transport al energiei termice care deservesc oraşul Constanţa, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

    Electrocentrale Titan operează Centrala Termoelectrică Titan (8 MW instalaţi) şi a primit şi proiectul construcţiei, împreună cu compania japoneză Marubeni, a unei centrale noi la Fântânele, proiect de 170 milioane de euro.

    ELCEN Bucureşti este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deţine 97,51% din acţiuni. Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş are o participaţie de 2,49%.

     

  • Directorul general al ELCEN a demisionat

    “După 12 luni intense la conducerea ELCEN am decis să mă retrag din funcţia de director general şi să mă întorc în mediul privat, ramânând în sectorul energetic”, a declarat Ignat, într-un comunicat.

    Demisia va intra în vigoare joi.

    Ignat a preluat conducerea ELCEN în 31 martie 2014.

    Contactat de MEDIAFAX, Ignat a afirmat că a plecat de la conducerea ELCEN pentru a ocupa o funcţie similară într-o companie privată.

    Atribuţiile sale la ELCEN vor fi preluate, până la numirea unui înlocuitor, de Emilian Mateescu, director în cadrul ELCEN.

    ELCEN furnizează 90% din energia termică a Capitalei şi a înregistrat anul trecut afaceri preliminate de 1,9 miliarde de lei (428 milioane euro), în creştere cu 19% faţă de nivelul din 2013.

    Compania de stat a avut anul trecut un profit net preliminat de 30 milioane de lei, mai mic cu 41% faţă de câştigul de 51 milioane de lei din 2013. În 2013 compania a raportat o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de lei.

    ELCEN ar urma să fuzioneze cu principalul său datornic, Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET). Înainte de realizarea fuziunii, ELCEN a fost divizat, anul trecut, în trei companii, respectiv Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Constanţa şi Electrocentrale Titan.

    După divizare, compania ELCEN Bucureşti a rămas cu Centrala Termoelectrică Vest (250 MW instalaţi), Centrala Termoelectrică Sud (550 MW), Centrala Termoelectrică Grozăveşti (100 MW), Centrala Termoelectrică Progresu (200 MW), precum şi cu Uzina de Reparaţii.

    Electrocentrale Constanţa deţine Centrala Termoelectrică Palas (100 MW) şi reţelele de transport al energiei termice care deservesc oraşul Constanţa, precum şi alte bunuri/active din patrimoniul ELCEN.

    Electrocentrale Titan operează Centrala Termoelectrică Titan (8 MW instalaţi) şi a primit şi proiectul construcţiei, împreună cu compania japoneză Marubeni, a unei centrale noi la Fântânele, proiect de 170 milioane de euro.

    ELCEN Bucureşti este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deţine 97,51% din acţiuni. Producătorul de gaze naturale Romgaz Mediaş are o participaţie de 2,49%.

  • Directorul Sucursalei Suceava a Companiei Naţionale a Uraniului a demisionat. Minerii de la Crucea rămân blocaţi

    “Eu mi-am depus demisia din funcţie”, a declarat Proboteanu corespondentului MEDIAFAX, la câteva ore după ce şi directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, şi-a depus demisia după o întâlnire cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.

    Proboteanu a explicat că a luat această decizie întrucât nu poate gestiona situaţia în care s-a ajuns.

    “În momentul când aşteptările sunt mari şi sunt în situaţie de neieşit, e de onoare acest gest. E o situaţie care ne depăşeşte”, a spus Proboteanu.

    El a menţionat că a coborât în mină la cei care sunt blocaţi în sectorul Botuşana şi că aceştia rămân fermi pe poziţie că acceptă doar ceea ce s-a stabilit prin protocolul încheiat cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.

    Potrivit lui Proboteanu, în mina Botuşana sunt blocaţi 241 de mineri, din cei 457 de angajaţi direct productivi.

    “Oamenii sunt fermi pe poziţii şi nu acceptă decât respectarea protocolului”, a spus directorul demisionar al sucursalei Suceava a CNU.

    El a apreciat că este greu de realizat ceea ce s-a promis prin protocol întrucât orice creştere salarială va putea fi aprobată doar prin rectificarea bugetară care va fi posibilă după mijlocul anului.

    Marţi, cu câteva ore înainte, a demisionat din funcţie şi directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, după o întâlnire cu ministrul Energiei, Moraru susţinând că demisia sa nu are legătură cu discuţiile avute cu Andrei Gerea, şi nici cu protestele minerilor de la Crucea.

    “Motivele sunt personale şi unilaterale” a spus Moraru.

    El a menţionat că a convenit cu ministrul ca până la numirea unui nou director general să gestioneze în continuare activitatea companiei.

    Surse politice susţin că în funcţia de director general al Companiei Naţionale a Uraniului ar putea fi numit Constantin Harasim, fost subprefect al judeţului Suceava, demisionar din PNL şi susţinător PLR.

    Ministrul Energiei a declarat că reprezentanţii instituţiei sale au propus minerilor blocaţi în subteran la Crucea o majorare a salariilor de 300 de lei lunar până la rectificarea bugetară, solicitându-le acestora să renunţe la protest.

    Gerea a fost întrebat care este punctul său de vedere legat de protestul minerilor de la Crucea, de la mina de uraniu.

    “Îmi pare rău că s-a ajuns aici, eu am făcut apel la înţelegere. Acel protocol a fost o bază de lucru, la momentul respectiv au fost consultaţi, mai ales cu conducerea companiei (Compania Naţională a Uraniului – n.r.) şi cu acordul conducerii companiei s-a constatat că ar fi putut exista resurse financiare, după care s-a semnat un proces-verbal de către conducerea companiei şi semnatarii acelui protocol, în afară de Ministerul Energiei, prin care s-a prins acolo prevederea că aplicarea protocolului se va face exact în momentul când vor exista resurse bugetare, pentru că la momentul respectiv nu se puteau aplica. Nu putea protocolul să intre în vigoare cu aplicare imediată. Şi atunci, am zis să aşteptăm rectificarea bugetară. Noi, însă, am propus o mărire a veniturilor până la momentul când se putea face şi această operaţiune din punct de vedere legal, şi anume, a măririi bazei salariale” , a declarat ministrul Gerea.

    Ministrul i-a rugat pe protestatari să accepte creşterea de venituri propusă, care este “aproape de varianta din protocol” timp de câteva luni, până la rectificarea bugetară.

    Andrei Gerea a declarat, în cadrul Comisiei de transporturi şi energie din Senat, că situaţia de la Crucea, unde minerii se află blocaţi în subteran, este generată de cei care urmează să se pensioneze şi “fac tărăboiul”, sindicatele scăpând de sub control situaţia.

    Aproximativ două sute de mineri, care s-au blocat de luni în subteran, au continuat şi marţi protestul şi au aşteaptat până la ora 14.00 ca revendicările să le fie soluţionate, ameninţând că, în caz contrar, vor intra în greva foamei.

    Minerii de la Crucea au reluat luni dimineaţă protestele suspendate la sfârşitul lunii ianuarie, reclamând că nu li s-au mărit salariile, şi nici nu li se alocă mai mulţi bani pentru norma de hrană.

    În 30 ianuarie, după o săptămână de proteste ale minerilor de la EM Crucea, o delegaţie a Ministerului Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, condusă de ministrul Andrei Gerea s-a ajuns la un acord, condiţiile fiind statuate în cadrul unui protocol semnat de toate părţile implicate.

    Astfel, a fost agreată o nouă formulă de calcul al salariului pentru angajaţii din subteran şi pentru cei de la staţiile de preparare, în aşa fel încât minerii să beneficieze de creşterea veniturilor începând cu 1 februarie 2015.

    “Aplicarea acestei măsuri permite apropierea salariilor de la exploatarea de uraniu de nivelul venitului mediu din sectorul mineritului. De asemenea, prin protocol a fost consfinţită respectarea în continuare a prevederilor contractului colectiv de muncă referitoare la acordarea primelor de Paşte, Ziua Mineritului şi de Crăciun”, se preciza într-un comunicat al Ministerului Energiei transmis după semnarea protocolului.

    Totodată, în urma discuţiilor s-au stabilit, printre altele, înaintarea către Ministerul Muncii a documentaţiei privind modul de calcul al pensiei, precum şi pregătirea documentaţiei în vederea efectuării de demersuri pentru modificarea prin HG a valorii mesei antidot, mai menţiona sursa citată.

    “Înţelegem condiţiile grele în care se desfăşoară munca în subteran, iar măsurile decise astăzi pentru o mai bună recompensarea a eforurilor şi a expunerii la un mediu neprielnic sănătăţii sunt ceea ce putem face pentru mineri în acest moment. Vom studia cu atenţie punctele care ne-au fost semnalate şi cu siguranţă vom susţine viitoare schimbări legislative necesare oamenilor care lucrează în acest sector. De asemenea, considerăm că se impune o analiză atentă a modului de salarizare, a relaţiilor de muncă şi a condiţiilor de securitate în muncă”, declara, la data respectivă, Andrei Gerea.

    Exploatarea Minieră Crucea este singura exploatare de uraniu funcţională din ţară, având două puncte de lucru – Crucea şi Botuşana – unde lucrează peste 500 de angajaţi.

  • Relu Fenechiu, condamnat în dosarul ”Transformatorul”, transferat de la Iaşi la Penitenciarul Vaslui

    Administraţia Naţională a Penitenciarelor a decis, la sfârşitul acestei săptămâni, transferarea lui Relu şi Lucian Fenechiu, condamnaţi definitiv, în ianuarie 2014, la câte cinci ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”, de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi în unitatea cu regim semideschis şi deschis de la Vaslui, în condiţiile în care cei doi au ispăşit o cincime din pedeapsă.

    Odată cu schimbarea regimului de detenţie, din închis în semideschis, Relu Fenechiu şi fratele acestuia vor avea la Penitenciarul Vaslui o serie de drepturi în plus faţă de ceea ce au beneficiat în unitatea de detenţie de la Iaşi.

    Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Vaslui, cei doi se vor bucura de ”o libertate în plus de mişcare” şi vor putea ieşi la muncă în afara unităţii de detenţie, însă sub pază.

    ”Cele două persoane private de libertate au ajuns în custodia Penitenciarului Vaslui, în urma unei decizii a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Cei doi sunt cazaţi într-o celulă cu patru paturi, au în permanenţă uşa deschisă, beneficiind astfel de o libertate în plus de mişcare, însă doar pe un anumit traseu strict stabilit de penitenciar, conform legii”, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

    Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut, în 30 ianuarie 2014, pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013 de un complet de trei judecători în cazul fostului ministru şi deputat PNL Relu Fenechiu, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta având de executat cinci ani de închisoare.

    La aceeaşi pedeapsă au fost condamnaţi fratele fostului ministru al Transporturilor, Lucian Fenechiu, şi Mihai Bogdan Damian. Ioan Turbatu, director general al Sucursalei de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice (SISEE) Moldova în perioada 2002-2004, şi Ion Mărghidan, director general al aceleiaşi instituţii în perioada 2004-2005, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu în formă calificată. Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, a primit o pedeapsă de şapte ani de închisoare cu executare şi cinci ani interzicerea unor drepturi, pentru abuz în serviciu în formă calificată.

    Instanţa a mai dispus ca cei şase inculpaţi să plătească, în solidar, peste 5,7 milioane de lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

    Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în iunie 2012, în dosarul “Transformatorul”, fiind acuzat că prin firmele sale a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

    Relu Fenechiu a fost membru al PNL timp de 18 ani şi se afla la al treilea mandat de deputat în momentul condamnării. El a fost preşedintele PNL Iaşi din 2004, iar din 2008 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL la nivel central, după decizia instanţei demisionând din PNL.

    De asemenea, Fenechiu a fost ministru al Transporturilor timp de şapte luni, până în iulie 2013, când s-a retras din această funcţie ca urmare a condamnării în primă instanţă în dosarul Transformatorul.

  • Marius Tucă a anunţat că a decis să demisioneze de la conducerea ziarului Jurnalul Naţional

    Marius Tucă nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX până la momentul difuzării acestei ştiri.

    Însă, contactat de MEDIAFAX, Dan Constantin, redactor-şef al cotidianului Jurnalul Naţional, a confirmat că Marius Tucă şi-a anunţat intenţia de a demisiona, miercuri seară, în timpul unei şedinţe. Dan Constantin a precizat că nu a participat la acea şedinţă şi că nu ştie dacă, până în acest moment, acesta şi-a depus şi în mod oficial demisia.

    Totodată, Dan Constantin a spus că nu a fost luată nicio decizie până în acest moment privind persoana care ar urma să preia funcţia de director editorial în locul lui Marius Tucă.

    “Până în acest moment, nu există nicio decizie”, a spus Dan Constantin.

    El a mai spus că nu s-a văzut cu Marius Tucă şi că nu cunoaşte motivele pentru care acesta a decis să îşi anunţe demisia.

    De asemenea, Dan Constantin a spus că Jurnalul Naţional va continua să apară la fel ca până în prezent. De apariţia Jurnalul Naţional se vor ocupa în continuare cei doi redactori-şefi ai ziarului, respectiv Marina Constantinoiu şi Dan Constantin. “Asta se întâmplă în fiecare zi”, a mai spus Dan Constantin pentru MEDIAFAX.

    Marius Tucă a lucrat la Jurnalul Naţional de la lansarea ziarului, în anul 1993.

    Jurnalul Naţional face parte din Intact Media Group, un trust de media patronat de familia Voiculescu.

  • Marius Tucă a anunţat că a decis să demisioneze de la conducerea ziarului Jurnalul Naţional

    Marius Tucă nu a putut fi contactat de agenţia MEDIAFAX până la momentul difuzării acestei ştiri.

    Însă, contactat de MEDIAFAX, Dan Constantin, redactor-şef al cotidianului Jurnalul Naţional, a confirmat că Marius Tucă şi-a anunţat intenţia de a demisiona, miercuri seară, în timpul unei şedinţe. Dan Constantin a precizat că nu a participat la acea şedinţă şi că nu ştie dacă, până în acest moment, acesta şi-a depus şi în mod oficial demisia.

    Totodată, Dan Constantin a spus că nu a fost luată nicio decizie până în acest moment privind persoana care ar urma să preia funcţia de director editorial în locul lui Marius Tucă.

    “Până în acest moment, nu există nicio decizie”, a spus Dan Constantin.

    El a mai spus că nu s-a văzut cu Marius Tucă şi că nu cunoaşte motivele pentru care acesta a decis să îşi anunţe demisia.

    De asemenea, Dan Constantin a spus că Jurnalul Naţional va continua să apară la fel ca până în prezent. De apariţia Jurnalul Naţional se vor ocupa în continuare cei doi redactori-şefi ai ziarului, respectiv Marina Constantinoiu şi Dan Constantin. “Asta se întâmplă în fiecare zi”, a mai spus Dan Constantin pentru MEDIAFAX.

    Marius Tucă a lucrat la Jurnalul Naţional de la lansarea ziarului, în anul 1993.

    Jurnalul Naţional face parte din Intact Media Group, un trust de media patronat de familia Voiculescu.

  • Unii angajatori din industria aeriană reglementează clar relaţiile însoţitorilor de bord cu piloţii aeronavelor

    Unele companii din industria aeriană reglementează în contractul individual de muncă relaţiile dintre însoţitoarele de bord şi piloţii aeronavelor, deşi apropierea dintre angajaţii aflaţi uneori la mii de kilometri distanţă de ţara de origine este inevitabilă.

    “Aviaţia e dificilă. Toţi o recunosc. E greu să fii şi pilot, dar şi stewardesă. În ambele cazuri munceşti foarte mult, eşti plecat de acasă multe zile, lucrezi nopţile şi de sărbători. E greu să găseşti pe cineva dispus să stea lângă tine şi să accepte toate aceste lucruri. E nevoie de multă încredere, răbdare şi înţelegere. Tocmai de aceea, cei care lucrează în aviaţie au în principiu câte 2-3 divorţuri la activ”, spune Cristina Toader, fostă stewardesă la Emirates şi Wizz Air, pe blogul personal.

    Deşi nu există poziţii oficiale din partea recruiterilor, candidatele care aleg să participe la interviurile de angajare pentru unele companii aeriene din Orientul Mijlociu au şanse mai mici să obţină jobul, dacă sunt căsătorite, logodite sau într-o relaţie stabilă, pentru ca angajatorul să se asigure că nu vor renunţa curând la slujbă.

    “Lucrând în acelaşi domeniu, pilotul şi stewardesă se înţeleg foarte bine unul pe celălalt. E adevărat că timpul petrecut împreună e destul de puţin, fiindcă orarul de zbor poate fi diferit de la luna la luna, insa cuplurile astfel formate sunt printre cele mai longevive. Doar la TAROM sunt câteva exemple demne de urmat, cu ani buni de relatie in spate si copii la mijloc. Alţii spun că e o relaţie sortita esecului, din cauza layoverelor şi nopţilor petrecute departe de casă. Când dormi prin hoteluri, alături de colegi mai tineri din echipaj, apar tenatiile si chiar şi o relaţie solidă riscă să aibă de suferit. In tara noastra, gurile rele spun mai mereu ca stewardesele ofera servicii sexuale pilotilor in layovere. Nu doar din cauza singurătăţii, dar şi pentru ca e în job description. Mai există varianta în care fiecare pilot/stewardesa, are o relatie fericita acasa, cu cineva din afara acestui domeniu, aviatia. Dar, calcă stramb cu o amantă/amant, coleg, pentru că e uşor şi comod. Şi, o dată nu se pune. A doua oară e chiar posibil să nu se mai întâlnească. În Orientul Mijlociu, mai toate stewardesele alergau după piloţi. În primul rând, pentru că apărea dorul de casă şi de o relaţie normală, iar piloţii şi bărbaţii din companie erau cel mai la îndemână şi, în al doilea rând, piloţii sunt consideraţi o partidă bună datorită carierei şi salariului mare pe care îl câştigă”, spune Cristina Toader, conform sursei citate.

    Potrivit cumajungistewardesă.ro, în Orientul Mijlociu există companii care îşi determină personalul să semneze că nu se vor angaja în relaţii cu alţi colegi, având reguli extrem de stricte. Presa a relatat despre un incident din Qatar, soldat cu concedierea şi repatrierea stewardesei, raportarea şi pedepsirea pilotului şi finalizarea oricărui contact sau relatie între cei doi. Regulile sunt întâlnite în cea mai mare parte a statelor arabe, mai puţin în Emiratele Arabe Unite, unde companii precum Emirates, în Dubai, sau Etihad, în Abu Dhabi, nu interzic legăturile sentimentale între angajaţi câtă vreme păstrează o relaţie profesionistă în timpul orelor de lucru.

  • Un director din România a forţat o angajată să-şi dea demisia din companie fără să primească nimic

    Irina D. (30 de ani) a lucrat într-o companie multinaţională timp de şase ani. Invocând dificultăţi financiare, societatea a decis să renunţe la serviciile sale din compania în care activează. A fost chemată în birou de către şeful ei pentru a fi anunţată de strategia firmei şi i s-a prezentat pentru semnare o hârtie prin care angajata îşi anunţa demisia. Angajatorul i-a promis verbal anumite beneficii în schimbul depunerii demisiei, printre care plata zilelor de concediu, a unui pachet de salarii compensatorii şi oferirea unei adeverinţe pentru obţinerea indemnizaţiei de şomaj. Angajata a făcut greşeala să semneze propria demisie şi ulterior nu a mai primit nicio compensaţie. După o lună de la încetarea activităţii în companie, Irina D. a fost anunţată de foştii colegi că firma organizează interviuri de angajare pentru postul la care a renunţat de bunăvoie.

    Potrivit articolului 65 din Codul Muncii, concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă, determinată desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităţii. Desfiinţarea locului de muncă trebuie să fie efectivă şi sa aibă o cauză reală şi serioasă. Potrivit articolului 65 din Codul muncii, concedierea presupune desfiinţarea postului ocupat de salariat şi, deci, neînlocuirea angajatului după îndepărtarea din companie.

    Cu toate acestea, dacă angajatul îşi depune demisia şi nu aşteaptă să fie concediat, căile de atac în instanţă sunt limitate. Potrivit articolului. 61 din Codul Muncii, angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii: dacă salariatul a săvârşit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite prin contractul de muncă, dacă este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, dacă se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului sau dacă salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

    Potrivit legii, salariaţii concediaţi pentru motive care nu ţin de abateri disciplinare beneficiază de compensaţii în condiţiile prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil. În situaţia în care părţile nu ajung la un acord comun, angajatul îşi poate câştiga drepturile salariale sau chiar postul pe calea justiţiei.

    AFLĂ AICI cum îţi poţi învinge angajatorul şi câştiga salarii compensatorii dacă eşti concediat

    “Angajaţii pot obţine salariile aferente perioadei de la concediere până la rămânerea irevocabilă a sentinţei respective, reintegrarea în post sau daune materiale. Cuantumul despăgubirilor este stabilit în functie de dovezile prezentate. Cel mai adesea, angajaţii solicită salariile pe durata procesului, actualizate cu indicele de inflatie şi reintegrarea in post”, spune avocatul Alina Vezureanu.

    Multe companii au fost nevoite să plătească din greu pentru decizia de a concedia, după ce foştii angajaţi şi-au cerut drepturile în instanţă. Nouă din zece cazuri ce ajung în faţa judecătorilor se termină cu câştigul salariatului, nu doar pentru că legislaţia muncii îi este favorabilă acestuia, ci şi pentru că în companii sunt multe nereguli în ceea ce priveste relatţile dintre angajaţi şi angajatori.

  • Directorul general al CFR Marfă a demisionat

    “Până la numirea unui director interimar, conducerea executivă a societăţii va fi asigurată conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al SNTFM CFR Marfă SA”, se arată într-un comunicat al companiei.

    CFR Marfă nu precizează motivele demisiei lui Buruiană.

    Compania a bugetat pentru acest an venituri de 877,1 milioane lei, în scădere cu 21,5% faţă de nivelul preconizat pentru 2014, şi un profit brut de 3 milioane lei, de aproape opt ori mai mic faţă de câştigul prognozat anul trecut.

    Printre principalii clienţi ai companiei de stat se numără companiile Rofersped, Azomureş, Conpet, CEO Oltenia, Holzindustrie Schweighofer, CE Turceni şi Kronospan.

    Compania CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă local, secondat de Grup Feroviar Român.

    Ministerul Transporturilor va lansa procedura de selectare a consultantului pentru reluarea procesului de privatizare a companiei CFR Marfă, a anunţat, luni, premierul Victor Ponta, confirmând astfel informaţiile MEDIAFAX privind rezultatul negocierilor dintre Guvern şi FMI pe această temă.

    Guvernul a încercat în 2013 să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat. După eşecul privatizării, Guvernul s-a angajat faţă de FMI la o restructurare agresivă a companiei, fiind decisă disponibilizarea a 2.500 de angajaţi, reprezentând circa 30% din numărul total de personal.