Cele mai multe credite neperformante sunt cele de valori mici
(sub 5.000 de lei), iar cea mai riscanta categorie sunt cei ce s-au
imprumutat si la banci, si la institutii financiare nebancare (IFN)
– in total peste 500.000 de oameni, cu o datorie totala de 13,8
miliarde de lei. “Aceste persoane au in general trei credite (doua
la banci si unul la IFN) si prezinta o rata a neperformantei de
13,4 la suta”, releva BNR, in cel mai recent Raport asupra
stabilitatii financiare, lansat pe piata marti.
La nivelul populatiei, rata creditelor neperformante a crescut
de la 2,4% in decembrie 2008 la 6,9% in iunie 2010, iar ea este de
asteptat sa creasca, pe masura ce efectul concedierilor masive va
ajunge sa fie simtit si in conditiile in care asteptarile
familiilor privind situatia lor financiara viitoare sunt negative.
Pentru creditele in lei, rata neperformantei este de 8,5%, iar
pentru cele in valuta de 6,1%. Volumul total al finantarii
populatiei prin banci este de circa 104 miliarde lei, iar in cazul
IFN de circa 6 miliarde.
Conform raportului BNR, capacitatea populatiei de a-si plati
datoriile la banci “este posibil sa continue sa inregistreze
constrangeri in urmatoarea perioada”, pentru ca veniturile
populatiei “este probabil sa stagneze sau chiar sa cunoasca unele
reduceri, desi aceasta tendinta va fi contrabalansata partial de
utilizarea economisirilor”, iar serviciul datoriei nu are premise
sa scada semnificativ.
Explicatia data de banca centrala este ca majoritatea creditelor
acordate populatiei sunt pe termen mediu si lung, generand
obligatii de plata si pe viitor, din moment ce bancile au acordat
in ultimii ani credite cu scadente tot mai mari (durata medie a
unui imprumut imobiliar, de pilda, este de 25 de ani), iar o parte
dintre aceste credite sunt in valuta cu dobanzi variabile, care vor
fi afectate de majorarea dobanzilor pe pietele internationale
atunci cand politicile monetare in zona euro, SUA si alte economii
vor incepe sa se inaspreasca. In plus, noteaza BNR, numeroase
credite imobiliare acordate in anii anteriori au avut conditii
promotionale a caror perioada de gratie incepe sa expire.
In cazul creditelor de consum negarantate cu ipoteci, care
trebuie sa fie rambursate in medie in 8 ani, “riscul ca bunul de
consum achizitionat prin credit sa ajunga sa valoreze mai putin
decat datoria ramasa de rambursat este semnificativ”, atrage
atentia BNR.
Acest risc se coreleaza cu constatarea ca “majoritatea sumei ce
trebuie rambursata bancilor (92% in iunie 2010) are ca destinatie
acoperirea creditelor de consum, “ceea ce aduce in discutie
viabilitatea pe termen mediu si lung a structurii indatorarii
populatiei”. De altfel, tot aceste credite au facut si obiectul
principal al restructurarilor initiate de banci: in decembrie 2009,
imprumuturile restructurate erau preponderent cele de consum (60%
ca volum si 91% ca numar).
