BusinessMagazin

Tag: consum

  • În 2017, Apa Calipso a înregistrat o crestere a cifrei de afaceri cu peste 30%

    „Numai în 2017 am investit aproximativ cinci milioane de lei în modernizarea şi eficientizarea capacităţii de producţie şi ne-am extins reţeaua de colaboratori . Am pus accent pe reducerea amprentei de carbon şi am investit în tehnologii noi de ambalare care reduc consumul de plastic cu 60 de tone anual.  Creştem organic şi natural”, declară Daciana Siderache, director general Apa Calipso. 

    Ea adaugă că „2017 a fost unul bun din punctul de vedere al volumelor, dar a adus şi provocări considerabile, precum creşterea importantă a preţului ambalajelor determinată de evoluţia preţului petrolului la nivel mondial sau presiuni interne venite din zona fiscalităţii fluctuante”.

    Comăania îşi propune să investească în eficientizarea şi extinderea capacităţii de producţie si de depozitare, şi se axează, de asemenea, pe reducerea cantitatii de plastic ajunsă pe piaţă. Pentru anul acesta, compania şi-a planificat un buget de investiţii de patru milioane de lei.

    „Consumatorii încep să pună accent pe calitatea şi puritatea apei. Preţurile mici nu mai reprezintă o componentă importantă când vine vorba despre apă. Pe piaţa apelor îmbuteliate, consumatorul este atent la caracteristicile apei pe care o consumă şi se informează cu mai mult interes asupra a ceea ce scrie pe etichetă. Se face tot mai mare focus pe puritatea apei, cantitatea de nitriţi sau reziduul fix”, spune reprezentanta companiei. 

    Cele mai importante coordonate în analiza apei o reprezintă reziduul fix, cantitatea de nitriţi şi Ph-ul. Conform reglementărilor în vigoare, în România, o apă minerală este bună de băut dacă reziduul fix este mai mic de 500 mg/l, iar Ph-ul trebuie să fie cât mai apropiat de Ph-ul corpului uman.

  • Eurostat: România a avut în ianuarie cea mai mare creştere a producţiei industriale din UE

    În ianuarie 2018, comparativ cu ianuarie 2017, statele membre care au înregistrat cea mai mare creştere a producţiei industriale au fost România (8,5%) şi Estonia (7,7%), urmate de Suedia (7,1%). Cele mai mari scăderi în perioada analizată au fost consemnate în Olanda (-6,6%), Malta (-1,7%) şi Grecia (-1,6%).

    Creşterile de 2,7% din zona euro în ianuarie 2017 faţă de aceaşi perioadă a anului precedent, s-a datorat creşterii producţiei de energie (10,4%), bunurile de folosinţă îndelungată (3,8%), bunuri intermediare (5,1%), bunuri de larg consum (0,3%), în timp ce producţia de capital a crescut cu 8,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sondaj: 8 din 10 firme au planurile de investiţii date peste cap de revoluţia fiscală

    Principalele trei obstacole cu care se confruntă liderii de organizaţii în încercarea de a-şi creşte capitalul în 2018 sunt lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%), incertitudinile fiscale şi legislative (80%) şi birocraţia (46%), arată Barometrul mediului de afaceri românesc al EY.

    De asemenea, 9 din 10 respondenţi nu susţin modelul economic bazat pe creşterea consumului, iar 45% dintre ei sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privinţa evoluţiei economiei româneşti în următoarele 12 luni.

    Creşterea economică estimată de Institutul Naţional de Statistică din 2017 a fost de 7%, avansul fiind bazat pe creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • EY: 85% dintre companiile româneşti îşi simt planurile de investiţii ameninţate, din cauza incertitudinii fiscale

    Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri.

    Raportul realizat de EY, în parteneriat cu DoingBusiness.ro, are la bază un sondaj online la care au răspuns 458 lideri de organizaţii din diverse sectoare ale economiei româneşti, dintre care 8% au o cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro, 9% între 50-100 de milioane de euro, 34% o cifră de afaceri între 10-50 mil. euro, 44% între 1-10 milioane şi 5% sub un mil. de euro.  Răspunsurile au fost colectate cu ajutorul portalului DoingBusiness.ro.

    Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în anul 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la creşterea PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%.  Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană – 4,5%, FMI – 4,4% şi BERD – 4,2%.

    În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale versus 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%). Cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi a evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie pentru aceasta fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România.

    În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii, atât la nivelul tuturor companiilor respondente, cât şi pe eşantionul companiilor mai mari, cu cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro, se regăsesc aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).Transformarea digitală este însă pe locul al doilea în priorităţile companiilor de peste 10 milioane EUR (cu 55% dintre opţiuni), urmată de eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant.

     „Automatizarea, digitalizarea şi volatilitatea economică şi politică au dominat agenda companiilor din România în ultimul an. Aceste schimbări determină business-urile să îşi regândească viziunea legată de modelul de creştere. A fi parte din schimbare este o necesitate pentru toţi liderii de business din România”, susţine Bogdan Ion, country managing partner, EY România.

    Cele mai mari provocări în mediul de afaceri ţin de politicile publice şi de factorii controlaţi de instituţiile statului: incertitudinea fiscală şi legislativă (80% dintre respondenţi), lipsa stabilităţii politice şi de viziune a politicilor publice (69%) şi birocraţia (46%). Pentru 2018, 85% dintre oamenii de afaceri declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc. Doar 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul.

     

  • Când va veni nota de plată? Consumul nu se domoleşte, iar deficitul comercial a crescut în ianuarie cu 28%

    Exporturile au crescut în ianuarie, an/an, cu 15,9%, dar importurile s-au majorat cu 17,3%, deficitul comercial crescând în ianuarie faţă de ianuarie 2017, cu 28%.

    „Consumul a decelerat puţin, dar rămâne foarte sus. Partea bună este că exporturile cresc solid, ceea ce arată că Europa şi, în special Germania – spre care se îndreaptă o bună parte din exporturile noastre – merg foarte bine, fapt ce ne ajută şi pe noi foarte mult. Într-un fel este păcat că nu profităm de această conjunctură foarte bună pentru a mai echilibra balanţa schimburilor comerciale”, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. 

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Studiu de caz: Creşte consumul, închidem magazinele

    CONTEXT:

    Consumul se află pe un trend ascendent, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Preţul chiriilor din unele centre comerciale a făcut ca unităţile aflate în cadrul acestora să nu fie rentabile, potrivit lui Dragoş Sîrbu, CEO-ul Flanco.
    Comerţul online câştigă din ce în ce mai mult teren, în defavoarea retailerilor tradiţionali.

    DECIZIE:

    Reorganizarea reţelei de magazine Flanco prin închiderea celor mai puţin rentabile, respectiv a unităţilor aflate în centre comerciale în care preţul chiriei este ridicat raportat la vânzările înregistrate; compania a închis 16 astfel de unităţi. |n acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate.

    CONSECINŢE:

    Păstrarea unui ritm de creştere a vânzărilor de peste 5% într-un; cifra de afaceri a Flanco s-a apropiat anul trecut de pragul de 1 miliard de lei.


    ”În anul în care consumul în România a crescut cel mai mult, noi am ales să ne eficientizăm reţeaua“, descrie Dragoş Sîrbu, CEO-ul reţelei de electro-IT Flanco, strategia pe care au decis să se axeze începând de anul trecut. Reţeaua pe care o conduce, cu 125 de unităţi la finalul anului 2017, a înregistrat o cifră de afaceri de 983 de milioane de lei, un profit net de 5,5 milioane de lei (respectiv o marjă de profit de 0,7%), în timp ce numărul angajaţilor a ajuns la 1.500.

    Strategia pe care s-au concentrat anul trecut a implicat o analiză a unităţilor mai puţin rentabile din cadrul reţelei şi pentru care situaţia nu ar fi avut cum să înregistreze o altfel de evoluţie într-un orizont de timp de 2-3 ani, potrivit lui Sîrbu. ”Vorbesc despre magazine de malluri, în general, unde chiriile sunt mari, iar această situaţie este consecinţa înţelegerilor între bănci şi dezvoltatori şi a dorinţei lor de a face profit, nicidecum de a se uita la client, la comportamentul de consum sau la alţi indicatori“, explică CEO-ul Flanco.

    Astfel, în 2017, cel mai bun an de până acum pentru companie, au închis 10 magazine, iar strategia de eficientizare s-a continuat în primele două luni ale acestui an, când compania a mai închis încă şase unităţi. |n rândul magazinelor închise se află unităţi precum cele amplasate în centre comerciale ca AFI Cotroceni, Promenada sau Palas din Iaşi. ”Există alte unităţi din centre comerciale eficiente, cum ar fi cele din Sibiu, Baia Mare, Constanţa, Băneasa, Sun Plaza, Mega Mall; am închis altele fiindcă chiria era prea mare pentru noi, iar beneficiul pe care mallul ni-l oferea era traficul; dar un trafic care nu era relevant pentru noi.“

    În acelaşi timp, au deschis 17 magazine noi în oraşe medii şi mici, unde nu erau prezenţi. Alte opt magazine au fost reamenajate, iar şase relocate, astfel încât în acest moment reţeaua a ajuns la 121 de magazine. ”Pare atipic, însă este pariul nostru, în contextul în care comerţul tradiţional, aşa cum a funcţionat el în toţi aceşti ani, va suferi modificări din ce în ce mai profunde, astfel că am ales să devenim flexibili“, descrie Sîrbu abordarea din ultimul an. El pune această decizie şi într-un context internaţional: ”În Statele Unite şi China, care împreună au aproape 38% din tot ceea ce se produce în lume, trendul este pur către online; în SUA se închid malluri, sunt reţele scoase la vânzare, mii de magazine închise; pe de altă parte, vedem cifre legate de performanţa Amazonului“.

    Europa se află, potrivit observaţiilor lui Dragoş Sîrbu, într-o zonă fastă, de creştere, însă există semne de întrebare, la fel ca anul trecut, referitoare la Brexit, la discuţiile despre naţionalism care pot influenţa acest trend. ”Despre România, numai de bine, avem creştere (7%) mai mare decât China, şomajul este la minime istorice; ne-a crescut inflaţia şi pentru că suntem ţară membră a UE şi trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar pe tratatul de la Maastricht am tăiat investiţiile. Dar per ansamblu economia creşte, consumul o duce bine.“ El observă că potenţialul de creştere există în continuare: dacă în ţări dezvoltate retailul modern acoperă 90% din comerţul ţărilor respective, pe piaţa locală este în continuare loc de creştere, procentul fiind de circa 60%.

    Investiţiile de anul trecut ale companiei s-au ridicat la aproximativ 8 milioane de lei şi au vizat mai ales deschiderile de magazine; o componentă importantă a fost direcţionată spre online. Dragoş Sîrbu spune că pentru anul în curs şi-au bugetat investiţii în linie cu cele făcute anul trecut, de 8 milioane de lei, direcţionate mai ales spre deschiderea a 15 magazine. Acestea vor fi tip box, aflate în parcuri comerciale. Investiţiile vor fi direcţionate şi spre magazinul online flanco.ro: ”La nivel de investiţii în companie păstrăm un ritm moderat, constant, de la an la an“.

    Iar dacă rotaţia de personal în cadrul Flanco este în linie cu media industriei (60%), ei şi-au propus să îmbunătăţească indicatorul printr-o mai bună pregătire a managerilor, în contextul în care, potrivit observaţiilor Flanco, unul dintre motivele pentru care oamenii părăsesc companiile sunt legate de şefi; au adresat această problemă prin crearea unor programe de management pentru directorii de magazine.

    În ceea ce priveşte vânzările în online, compania a înregistrat în 2017 creşteri de trei ori mai mari pe acest segment prin comparaţie cu anul anterior: ”A fost o creştere organică, nu am făcut lucrurile semnificativ diferit faţă de anul anterior. Vânzările din online ocupă o pondere de circa 20% din vânzările totale, iar pentru anul în curs, previziunile sunt la fel de optimiste, ţinând cont de evoluţia din ultimele săptămâni, potrivit lui Sîrbu. El detaliază şi structura traficului pe platforma Flanco.ro: 65% din numărul de vizualizări vine de pe dispozitivele mobile (3% tablete, restul smartphone-uri), restul de 35% de pe desktop. |n prezent, circa 49% din comenzile online sunt realizate de pe dispozitivele mobile.

    Logistica este unul dintre lucrurile la dezvoltarea cărora echipa companiei lucrează permanent. Din acest punct de vedere, cel mai important pas făcut anul trecut se referă la implementarea unei platforme care monitorizează serviciul de livrare la domiciliu. Platforma îi reuneşte pe toţi curierii într-o singură bază; CEO-ul Flanco spune că prin această măsură se pot defini calitatea serviciului de livrare în funcţie de tipul de produs şi de zona geografică. ”Anumiţi curieri sunt foarte buni în Timişoara, pe anumite categorii de produse, alţi curieri sunt foarte buni în Constanţa, pe alte categorii de produse. Atunci am dobândit flexibilitate pe serviciul de livrare la domiciliu; obiectivul este să ajungem la o pondere de 97% a livrărilor efectuate în 48 de ore“, explică el. Potrivit lui Sîrbu, această măsură se traduce nu doar printr-un serviciu mai bun pentru client, dar şi printr-o economie de costuri pentru Flanco.

    În ceea ce priveşte evoluţia brandului propriu, Vision, aceasta este, potrivit CEO-ului Flanco, mai degrabă tactică: ”Ne-am dat seama că sunt anumite zone care nu merg deloc, cum ar fi, de pildă, segmentul smartphone-urilor, la care am renunţat în luna august a anului trecut. |n prezent folosim marca proprie pentru acele categorii sau familii de produse unde e eficientă, cum ar fi zona televizoarelor şi a electrocasnicelor mici“. Din aceste categorii, aproximativ 15% sunt atribuite brandului propriu, iar la nivelul vânzărilor totale, felia alocată acestuia ocupă circa 5%.

    Când vine vorba despre provocări, Dragoş Sîrbu menţionează câteva dintre lucrurile care pot influenţa activitatea companiei anul acesta. ”Cred că sursele care au generat creşterea consumului se vor mai limita; nu ştiu dacă vom mai avea creşteri de salarii pe zona publică, TVA-ul a scăzut deja de două ori până acum.“ De asemenea, un alt tip de presiune vine din partea furnizorilor: ”Există presiuni constante pe creşteri de preţuri de la furnizori, toată lumea a venit cu creşteri de preţuri; poate nu au fost transmise de noi în piaţă pe finalul anului trecut, dar ele au existat, iar din debutul acesta de an cam toate industriile îşi propun creşteri de preţuri, am văzut creşteri de 6-8%.“

    Vorbind la modul general despre piaţă, Dragoş Sîrbu previzionează o creştere similară cu anii anteriori, de circa 9%. ”Estimarea noastră este că piaţa se plasează la o valoare de 2,8 miliarde de euro. 2017 a fost cel mai bun an al industriei noastre din istorie.“ Potrivit observaţiilor lui, creşterea s-a bazat, în mare măsură, pe industria telecom: ”Piaţa la telecom în 2013, la bază, era de 472 milioane de euro, cam la acelaşi nivel cu celelalte categorii, pe când acum este aproape dublă faţă de celelalte. Există şi o creştere semnificativă a electrocasnicelor mici, de bucătărie, personal care, confort; există în continuare o evoluţie pozitivă la televizoare, la 1,5 milioane de bucăţi.“

    Potrivit previziunilor Flanco, piaţa de electro-IT va marca anul acesta un plus de 9%: ”Sunt suficiente motive pentru ca acest lucru să se întâmple“, iar ei îşi fixează un obiectiv de creştere de peste 5%. ”Modelul nostru de business este unul moderat. Vom fi foarte fericiţi dacă vom creşte vânzările anul acesta cu procente cuprinse între 5 şi 8%“, descrie Dragoş Sîrbu perspectivele de creştere pentru anul în curs.

    Deţinut în întregime, din 2012, de Iulian Stanciu, retailerul face parte dintr-un grup cu vânzări cumulate ce au ajuns anul trecut la 6 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi 6.000 de angajaţi (în portofoliul de investiţii al antreprenorului se numără şi şi Berăria H, Sameday Courier, Fashion Days, Zitec, NOD, eMAG, Depanero, Conversion).
     

  • După războiul împotriva dării în plată, băncile pornesc o nouă ofensivă împotriva noii propuneri a senatorului Daniel Zamfir

    Drept urmare, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) solicită Parlamentului României asigurarea unui dialog real şi constructiv în dezbaterea proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate.

    Posibilul impact al acestor propuneri legislative este relevat şi de studiul de impact realizat de către KPMG Advisory, care arată că impactul individual, cât şi cel cumulat al celor trei propuneri legislative ar putea conduce la o încetinire a creşterii economice, o scădere a consumului şi investiţiilor, cât şi la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe lângă alte efecte ce vor afecta consumatorii în mod direct şi imediat.

    Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de: înăsprirea condiţiilor de creditare şi reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei; reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare; adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale; alterarea comportamentului la plată al consumatorilor; reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei – cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor; limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar; creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară; la nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice; reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare; lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Legea plafonării dobânzilor a deschis cutia Pandorei: Bancherii dau vină pe români că au aşteptări ”iraţionale” de la bănci.

    ARB susţine că nemulţumirea românilor faţă de dobânzile la credite porneşte de la un  populism alimentat de promisiuni false şi de la o educaţie financiară precară, clienţii având aşteptări nerealiste de la bănci.
     
    ”Cercul vicios al populismului pleacă de la promisiuni false care duc automat la aşteptări nerealiste, nemuţumiri, situaţii conflictuale, procese în instanţă finalizate cu dezamăgire. Aceasta duce la lipsă de încredere în sistemul bancar şi la autoexcludere financiară de tipul <nu mă mai ating de credite>”, a declarat Sergiu Oprescu, Preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor şi Preşedinte executiv Alpha Bank, în cadrul unui eveniment desfăşurat luni la Institutul Bancar Român, întrebat care ar fi o variantă viabilă a plafonării dobânzilor, în contextul actual al populismului.
     
    El spune că, pe fondul unei educaţii financiare precare, aşteptările iraţionale „duc la nemulţumiri faţă de ceea ce există în prezent”.
     
    Bancherul lansează un ”avertisment” la adresa clienţilor nemulţumiţi de condiţiile primite, dând chiar exemplul legii dării în plată, unde încă sunt ”multe cazuri încă în instanţă”.
     
    „Situaţiile conflictuale sunt rezolvate în instanţă cu o mare dezamăgire pentru cei care le iniţiază. Dacă discutaţi cu cei care au iniţiat aceste lucruri, veţi observa o nemulţumire foarte mare. Această dezamăgire duce la accentuarea lipsei de încredere în sistem. Ea duce la un fel de autoexcludere financiară de tipul – nu mă mai ating de credite. În secolul 21 nu e atât de bine să faci asta”.
     

  • Acesta este cel mai mare PERICOL pentru România. DEZASTRUL poate fi IMINENT. Datele pe care Guvernul le ţine LA SECRET

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
    – cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 10,3% contribuind cu 6,4% la creşterea PIB;

    – formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,2%, consecinţă a creşterii cu 5,4% a volumului său.

    Potrivit Institutului de Statistică, la creşterea PIB, în anul 2017 faţă de anul 2016, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:

     industria (+1,9%), cu o pondere de 24,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8%;

    – serviciile, care cuprind ramurile comerţ (cu ridicata şi cu amănuntul) repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,6%), cu o pondere de 18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 8,4%;

    – agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,7%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (+18,3%);

    – activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%;

    – impozitele nete pe produs (+0,7%), cu o pondere de 9,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,5%.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ritmul creşterii economice a SUA a scăzut în ultimele luni din 2017 mai mult decât se anunţase

    Valoarea Produsului Intern Brut din SUA a crescut cu doar 2,5% raportat anual în ultimele trei luni ale anului 2017, în loc de 2,6%, cât fusese raportat anterior, a comunicat miercuri Departamentul Comerţului de la Washington.

    Ritmul creşterii economice a PIB-ului SUA a scăzut astfel de la nivelul de 3,2%, raportat în trimestrul al treilea din 2017.

    Pe întregul an 2017, Statele Unite au înregistrat o creştere economică de 2,3%, comparativ cu 1,5% în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro