BusinessMagazin

Tag: bloomberg

  • Banca care a trimis din greşeală 6 miliarde de dolari unui singur client

    Cea mai mare bancă a Germaniei, Deutsche Bank, a trimis, din greşeală, 6 miliarde de dolari către un singur client, informează Bloomberg News.

    Numărul a fost introdus greşit de un membru junior al bănci. Banii au fost trimişi către un client american şi recuperaţi a doua zi. Angajatul a introdus un număr brut, în loc de un număr net, potrivit publicaţiei citate.

    Incidentul are loc după o serie de scandaluri care au avut loc la banca din Frankfurt.

    John Cryan, co-CEO-ul băncii, a operat schimbări radicale în managementul Deutsche Bank în încercarea de a revitaliza operaţiunile băncii, care a pierdut teren la nivel mondial. Colin Fan, şeful diviziei de investiţii, Michele Faissola, bancher senior şi Stefan Krause, un fost executiv al companiei, sunt doar câteva dintre numele care vor părăsi Deutsche Bank la sfârşitul lunii.

    John Cryan l-a înlocuit pe Anshu Jain în iulie, în urma unuia dintre cele mai mari scandaluri în care a fost implicată banca, care a erodat puternic încrederea investitorilor. Schimbările de management ar putea să-l ajute pe Cryan să reorganizeze banca şi să reconstruiască relaţiile cu autorităţile de reglementare, după o amendă record de 2,5 miliarde de dolari.

  • Un investitor al Volkswagen a pierdut aproape 6 miliarde de dolari în 10 zile

    Fondul de investiţii Qatar investment Authority, al noualea cel mai mare fond de stat din lume, era un investor important pentru Volkswagen, însă odată cu scandalul emisiilor, fondul ar fi pierdut 4,8 miliarde de dolari, potrivit lui Charles Stein, Bloomberg.

    Qatar Investment Authority ar mai fi pierdut 1.1 miliarde de dolari datorită faptului că acţiunile  Glencore au atins un nou minim istoric ieri. Declinul puternic înregistrat ieri, când acţiunile Glencore au pierdut la un moment dat 31%, a plasat valoarea acţiunilor companiei cu aproximativ 47% sub preţul pe care investitorii l-au plătit cu numai câteva săptămâni în urmă în cadrul ofertei de acţiuni.

    Fondul deţine 13% din acţiunile preferenţiale ale VW şi 17% dintre acţiunile ordinare.

     

  • Fostul şef al Volkswagen a primit o ”pensie” de 32 de milioane de dolari după ce a demisionat

    Martin Winterkorn, fostul şef al Volkswagen, care a demisionat ieri în urma scandalului fraudării emisiilor, a primit o ”pensie” de 32 mil. dolari  şi ar putea primi încă un pachet compensator de câteva milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Martin Winterkorn, directorul general al grupului Volkswagen, a anunţat miercuri după-amiază că demisionează, asumând responsabilitate în scandalul emisiilor izbucnit în Statele Unite.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Porsche provoacă Tesla. Maşina electrică care se încarcă în doar 15 minute

    Porsche a dezvăluit maşina concept electrică, Mission E, în cadrul târgului auto de la Frankfurt. Mission E este capabilă să atingă 100 de kilometri pe oră în doar 3,5 secunde, depăşind noua generaţie Porsche 911, care atinge aceeaşi viteză în 4,2 secunde, informează Bloomberg.

    Maşina de 600 de cai putere are o autonomie de peste 500 de kilometri şi în doar 15 minute bateria se încarcă până la 80%. Modelul Supercharge al celor de la Tesla are nevoie să stea conectat la priză 30 de minute şi are o autonomie de 270 de kilometri.

    Maşina concept a celor de la Porsche utilizează un sistem electric de 800 de volţi. Acest lucru ar ajuta la reducerea timpului de încărcare, dar şi la reducerea greutăţii automobilului, susţin reprezentanţii companiei. De asemenea, maşina are sisteme complexe de “eye-tracking” şi unul de control cu gesturi, utilizând şi holograme care îi permit şoferului să folosească aplicaţiile.

    Reprezentanţii Porsche nu au precizat dacă sau când un automobil ca Mission E va fi produs. 

  • Compania care şi-a mărit profitul cu 38% în 2014

    Ultimul raport al companiei a anunţat o creştere de 38% a profitului anual. Chanel a raportat anul trecut venituri de 7,5 miliarde de dolari şi un profit de 1,4 miliarde de dolari, conform Bloomberg.

    Alain şi Gerard Wetheimer au fiecare o avere de 11,8 miliarde de dolari, fiind printre cei mai bogaţi oameni din Franţa. Ocupă locurile şase şi şapte în clasamentul celor mai avuţi oameni din Franţa, conform Bloomberg Bilionaires Index. Astfel, în urma raportului fraţii au devenit mai bogaţi cu 3 miliarde de dolari, averea fraţilor Wetheimers crescând cu 13% din ianuarie 2014.

    “Chanel are un succes extraordinar în China, astfel rezultă creşterea fenomenală pe care compania o înregistrează”, a spus Luca Solca, directorul departamentului de cercetare în domeniul bunurilor de lux la Exane BNP Paribas din Londra.

     

  • El este singurul angajat al unei companii de 1,2 miliarde de dolari

    Andrew Chain este un one-man-show ce concurează cu branduri de zeci de miliarde de dolari.
     
    Tânărul de 30 de ani este fondator şi unic angajat al companiei PureFunds, un fond de investiţii specializat în securitate cibernetică evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari. Compania are în portofoliu companii importante în domeniu, precum Cisco sau Fortinet.
     
    PureFunds s-a lansat la 12 zile după atacul împotriva Sony Pictures, activând pe o nişă dominată de compania BlackRock.
     
    BlackRock, lider de piaţă în industrie, gestionează conturi în valoare de peste un trilion de dolari, potrivit Bloomberg.
     

  • Norii încep să se împrăştie la bursă: Acţiunile europene au deschis în creştere, după cea mai mare scădere din 2008

    Indicele Stoxx Europe 600 este în urcare cu 2%, la creştere participând aproape toate acţiunile. Luni, Stoxx Europe 600 a închis în coborâre cu 5,3%, fiind cu 17% sub maximul record atins în aprilie.

    Titlurile Syngenta sunt în creştere cu 7,5%. Surse apropiate situaţiei au declarat că Monsanto a majorat o ofertă de preluare a producătorului elveţian de pesticide.

    Indicele german DAX creşte cu 1,8%, CAC 40 al bursei din Paris cu 2,2%, iar FTSE 100 al bursei din Londra cu 1,6%.

    DAX a închis luni cu 22% sub nivelul maxim atins în acest an, în timp ce FTSE 100 a a consemnat cel mai redus nivel după 2012.

    În SUA, contractele futures pentru principalii indici bursieri sunt în urcare cu 2,1% în cazul S&P 500 şi Dow Jones şi cu 1,9% în cazul Nasdaq Composite.

    Bursa din Shanghai a închis marţi în scădere cu 7,6%, înregistrând cel mai grav declin pe parcursul a patru zile după 1996, din cauza temerilor investitorilor că Guvernul de la Beijing abandonează măsurile de susţinere a pieţei financiare, în timp ce bursa din Tokyo a coborât cu 4%.

  • Capitalizarea de piaţă a Facebook a depăşit 250 de miliarde de dolari într-un timp record

    Recordul anterior era deţinut de Google, care a avut nevoie de opt ani pentru a reuşi să ajungă la o valoare de piaţă de 250 de miliarde de dolari.

    Aprecierea rapidă a acţiunilor Facebook indică încrederea investitorilor că operatorul reţelei de socializare va continua să crească vânzările de publicitate pe aplicaţia proprie sau pe alte servicii.

    Într-o anumită măsură creşterea reflectă şi interesul atras de titlurile companiilor tehnologice. Valoarea Nasdaq Internet Index a crescut aproape de două ori de când Facebook s-a listat la bursă.

    Acţiunile Facebook sunt tranzacţionate la nivelul de 87 de ori profitul pe acţiune, reprezentând de aproape cinci ori media de la nivelul indicelui S&P 500. Companiile membre ale Nasdaq Internet Index sunt tranzacţionate la un raport preţ/profit de 27.

    Cu o capitalizare de 253 de miliarde de dolari, Facebook este în prezent a noua mare companie a indicelui S&P 500, peste Wal-Mart Stores şi Procter&Gamble, care au avut nevoie de zeci de ani pentru a se dezvolta la un astfel de nivel.

    Veniturile din publicitate ale Facebook, care reprezintă peste 90% din vânzările companiei, au crescut cu 46% în primul trimestru, la 3,32 miliarde de dolari, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Mirajul Uber şi noua bulă tehnologică

    Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,6 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 40 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind cu uşurinţă concurenţii. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de roz în lumea lui Travis Kalanick: un material publicat recent de Bloomberg arată că Uber a înregistrat venituri de 415 milioane de dolari şi pierderi de 470 de milioane.

    Din materialul publicat de Bloomberg reiese că Uber a înregistrat pierderile pe fondul extinderii operaţiunilor la nivel global, unde competiţia este din ce în ce mai aprigă. O mare parte din investiţii au fost făcute în China, acolo unde compania americană încearcă să impună serviciul uberPOOL. „Cifrele publicate sunt vechi şi nu reflectă situaţia actuală“, a spus Nairi Hourdajian, purtător de cuvânt al Uber. La jumătatea acestei luni, Wall Street Journal a dezvăluit că reprezentanţii Uber negociază atragerea de noi fonduri din partea fondului de investiţii chinez Hillhouse Capital Group. Publicaţia a specificat suma de un miliard de dolari, acesta fiind un semn că Uber se pregăteşte pentru listarea pe bursă.

    Uber este o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash. Succesul Uber a fost însă acompaniat de scandaluri şi controverse. Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber a devenit un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei. În Statele Unite şi India, mai mulţi şoferi ce lucrau pentru Uber au fost acuzaţi şi chiar condamnaţi pentru atacuri asupra clienţilor sau chiar răpirea acestora. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Un exemplu grăitor în această direcţie este Homejoy, un start-up ce funcţionează pe un sistem similar cu Uber: compania pune la dispoziţia clienţilor (proprietari de case sau apartamente) oameni de serviciu (mai mult sau mai puţin specializaţi). La începutul lunii iunie, The San Francisco Chronicle a anunţat că Homejoy este de vânzare, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare.

    Homejoy oferea servicii minime de curăţenie pentru 19 dolari, dar pierdeau 12 dolari de fiecare dată când un client solicita acest pachet. Ei operau în pierdere, au scris cei de la The San Francisco Chronicle, folosind preţuri de dumping. Evident, compania încerca astfel să îşi asigure o cotă importantă de piaţă; greşeală celor de la Homejoy a fost însă supraestimarea acestei pieţe.

    Deşi Homejoy a reuşit să strângă 38 de milioane de dolari în primele runde de finanţare, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a menţine o politică agresivă a preţurilor.

    Scăderea preţurilor pentru a elimina competitorii de pe piaţă a fost o strategie ce părea să funcţioneze în cazul Uber, dat fiind şi faptul că pierderile înregistrate prin UberX, serviciul low-cost, erau acoperite de marja ridicată de profit în cazul Uber Black sau Uber XL. Cu toate acestea, tot mai mulţi analişti discută despre sfârşitul Uber şi al altor aplicaţii evaluate la miliarde de dolari.

    Întrebarea firească este următoarea: asistăm la o nouă bulă tehnologică? Chiar dacă nu este atât de evidentă ca dot.com din anii 2000, această perioadă de investiţii nejustificate şi companii supraevaluate poate avea efecte nedorite pe termen lung. Iar faptul că majoritatea companiilor aflate în „clubul miliardarilor“ sunt companii axate pe servicii mobile şi nu pe producţie tehnologică induce o şi mai mare stare de nelinişte; ele s-au ridicat ca soluţii pentru nevoi abstracte, fără o bază concretă. Start-up-urile din zona IT, mai ales din sectorul aplicaţiilor mobile, pot dispărea foarte repede.

    Există analişti care nu sunt de acord cu această idee, aducând o serie de argumente împotriva conceptului de „bulă de săpun“. Spre exemplu, o diferenţă faţă de anii 2000 este durata de timp necesară listării la bursă: în urmă cu 15 ani companiile se listau la bursă chiar înainte de a genera venituri; astăzi, companii precum Facebook dau dovadă de răbdare şi se pregătesc ani buni înainte de a deveni entităţi publice. Un alt argument „contra“, deşi nu pare la prima vedere, se referă volumul investiţiilor de astăzi care este mult sub cel al investiţiilor din anii 2000. Mai precis, valoarea totală a investiţiilor din 2014 a reprezentat o treime din valoarea celor din anul 2000. Numărul total al investiţiilor, pe de altă parte, a rămas aproape neschimbat în ultimii opt ani: în jur de 1.000 de runde de finanţare sunt aprobate anual, adică jumătate din numărul celor aprobate în anul 2000.

    „Bulă de săpun“ sau nu, industria IT a început din nou să cultive o serie de modele economice nesigure. Evoluţia Uber, deşi nu poate fi privită ca reper absolut, poate fi grăitoare în ceea ce priveşte viitorul unor companii ridicate pe aşteptări şi nu pe rezultate.

  • De la business la politică: povestea lui Michael Bloomberg

    Michael Rubens Bloomberg s-a născut în 1942 în Boston, Statele Unite, într-o familie de evrei cu rădăcini ruseşti. Bloomberg a urmat cursurile Universităţii Johns Hopkins, unde a obţinut o diplomă în inginerie electrică, iar în 1966 a absolvit şi un MBA la Harvard.

    În 1973, Bloomberg a devenit partener în cadrul firmei de brokeraj Salomon Brothers; opt ani mai târziu, compania a fost achiziţionată de Phibro Corporation, iar Bloomberg a fost concediat, primind compensaţii în valoare de 10 milioane de dolari. Cu aceşti bani, omul de afaceri a fondat propria sa companie, unde a ocupat fotoliul de CEO pentru următorii douăzeci de ani.

    Bloomberg a vrut să dezvolte un business care să răspundă la o problemă esenţială în sistemul bancar: transmiterea informaţiilor financiare într-un timp cât mai scurt, prin inovaţii tehnologice şi într-o formă accesibilă (cum ar fi graficele). Prima companie care s-a arătat interesată de proiect a fost Merrill Lynch: aceştia au investit 30 de milioane de dolari în Innovative Market Systems, compania lui Bloomberg, fiind primii săi clienţi.

    Până la sfârşitul anului 1990, Bloomberg instalase peste 8.000 de terminale; în 2012, numărul ajunsese la peste 300.000. Ulterior, în 1987, compania a fost redenumită Bloomberg L.P. şi în anii care au urmat au fost dezvoltate Bloomberg News, Bloomberg Message sau Bloomberg Tradebook.

    La începutul anilor 2000, Michael Bloomberg a renunţat la funcţia de CEO al companiei pentru a urma o carieră în politică. El a devenit primar al oraşului New York pe 1 ianuarie 2000, fiind reales în 2005 şi apoi în 2009. În această funcţie, omul de afaceri a condus oraşul folosind metode neconvenţionale, numind consilieri în funcţie de experienţa lor şi lăsându-le apoi libertate în luarea deciziilor. Potrivit celor de la Fastcompany, Fundaţia Filantropică Bloomberg se concentrează pe mai multe probleme: sănătate publică, arte, inovaţie guvernamentală, mediu şi educaţie.

    Michael Bloomberg a donat peste un miliard de euro prin fundaţia sa, fiind una dintre cele mai active persoane publice din acest punct de vedere. Pe 6 octombrie 2014, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a acordat lui Bloomberg distincţia de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic pentru ”demersurile sale antreprenoriale şi filantropice şi numeroasele feluri în care a dezvoltat relaţia dintre Statele Unite şi Marea Britanie„. Cu o avere netă de peste 35 miliarde de dolari, Michael Bloomberg ocupă locul 10 în topul celor mai bogaţi americani. Bloomberg este divorţat şi are două fete, Emma şi Georgina.