BusinessMagazin

Tag: bilant

  • Asiguratorilor inca le merge bine

    Cresterea de numai 1,5% pe care au inregistrat-o companiile de asigurari in primele trei luni ale anului i-a trezit pe cei care le administreaza si i-a determinat sa caute, fiecare cum a stiut, masuri sa se replieze in fata riscurilor pe care le ridica criza. Starea de panica si teama care i-a cuprins pe clienti a fost un hop important pe care asiguratorii l-au avut de trecut – trebuia, pe de o parte, sa atraga noi clienti, si pe de alta parte (si mai important), sa-i pastreze pe cei deja existenti. Dupa ce in primul trimestru s-au confruntat cu primele efecte serioase ale crizei, companiile de asigurari au inceput sa aplice diferite metode, cu care sa combata ce au vazut ca este mai periculos la propriul business.

    Astra Asigurari, spre exemplu, compania care ocupa locul patru pe piata de asigurari generale, a marsat pe segmentul asigurarilor de cladiri si bunuri (property). Aceasta strategie i-a adus in primul semestru al anului o crestere de 314,6%, pana la 106,5 milioane de lei. Un alt exemplu este liderul pietei de asigurari de sanatate, Eureko, care a renuntat la vanzarea de polite RCA, pe care le avea inca din 2004, anuntand, in schimb ca, din toamna, isi va innoi portofoliul de produse. Un rol important in noul portofoliu il vor avea planurile financiare pentru copii.

    Si Omniasig a fost nevoita sa sa recurga la concesii – a renuntat la asigurarile de credite si garantii, pentru ca erau prea riscante. Efectul imediat a fost ca in primul semestru subscrierile au scazut cu 3%, pana la 596 de milioane de lei. Pe de alta parte, rata daunei pe segmentul auto a scazut de la 81%, in 2008, la 78,35%, in primele sase luni din 2009, datorita unor masuri precum majorarea tarifelor, cresterea francizelor sau rezilierea anumitor contracte.

    Pentru ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil, 2009 a insemnat, pana acum, eforturi sustinute pentru retentia clientilor. “Retentia este focusul principal in aceasta perioada, in care este foarte greu sa castigi clienti noi, veniturile sunt in scadere, iar clientii au nevoie de lichiditati pe termen scurt”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Rezultatul acestei orientari a fost incurajator pentru ING – rata rezilierilor s-a injumatatit in trimestrul al doilea, fata de primul trimestru, de la 2% la 1% pe luna, din totalul contractelor in vigoare.

    Segmentul asigurarilor de viata, in general, a fost marcat anul acesta de cresterea ponderii produselor traditionale, cu componenta garantata, in defavoarea celor de tip unit linked, unde gradul de risc este mai mare. Daca la ING , spre exemplu, in al doilea trimestru al anului trecut 62,25% dintre politele vandute erau cu componenta investitionala si restul produse traditionale, anul acesta, doar 40% dintre asigurarile vandute au fost de tip unit linked.

    Tendinta generala de scadere a vanzarilor pe segmentul de produse cu componenta investitionala a dus la o contractare a pietei de asigurari de viata, care a inregistrat o scadere de 2,9%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Ponderea este o medie intre scaderea inregistrata pentru produsele traditionale (1,98%) si cele unit linked ale caror vanzari au scazut cu putin peste cinci procente. Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentiile de achizitie ale clientilor, se manifesta o tendinta pozitiva, dupa cum arata un studiu Mercury Research, din iulie 2009. Astfel, intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17% fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13% fata de 11% in noiembrie 2008.

    Apele sunt mai linistite sub barca asigurarilor generale, unde volumul de prime brute subscrise a crescut cu 7,58% in primul semestru al anului, fata de primul semestru din 2008. Acest segment a fost puternic sustint de asigurarile obligatorii de raspundere civila auto. Astfel, politele RCA au crescut cu 14,41% in primul semestru din acest an, in timp ce politele Casco au scazut cu 2,11% in termeni reali. Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, apreciaza insa ca, in aceste conditii, evoluta pietei de asigurari este buna. “Datele provizorii pentru primul semestru al acestui an arata ca piata româneasca de asigurari se inscrie in tendintele manifestate la nivel global inca din partea a doua a anului 2008, in ceea ce priveste activitatea de subscriere”, precizeaza Toncescu.

    Au fost si companii de asigurari pentru care primele sase luni ale anului au adus cresteri neasteptate ale afacerilor. Cu un plus de 62%, pana la 411 milioane de lei, si o crestere de 70,1% pe segmentul casco (in ciuda evolutiei generale a pietei), conducerea Astra Asigurari se poate declara multumita. Cu toate acestea, Radu Mustatea, directorul general Astra Asigurari, ramane atent la principalele pericole care ii pandesc acum pe asiguratori. Cele mai importante sunt continuarea tendintei de crestere a daunalitatii, avansul ratei platilor neachitate la asigurarile generale si majorarea rascumpararilor la asigurarile de viata.

    Principala intrebare care se ridica dupa aceste rezultate este daca ele se vor mentine si in a doua jumatate a anului, care, din punct de vedere economic, se anunta poate chiar mai grea decat prima. Daca pana anul trecut piata de asigurari a crescut de la an la an, atat pe segmentul de asigurari generale, cat si pe asigurarile de viata, 2009 ar putea insemna primul an pe minus.

  • Bilantul Cosmote la 2 ani

    Cheltuielile de capital ale Cosmote Romania din 2005 si pana la finalul acestui an vor ajunge la aproximativ 450 de milioane de euro, dintre care o parte importanta o reprezinta investitiile in dezvoltarea si extinderea retelei. Astfel ca, acoperirea Cosmote este de 98% la nivel de populatie si 86% la nivel teritorial.

    Fara aceasta infrastructura, evolutia numarului de clienti nu ar fi fost probabil sustinuta, dat fiind ca numai in ultimul an operatorul de servicii a adaugat in jur de 2 milioane de clienti, urmand ca la finalul anului sa incheie cu peste 3 milioane.

    In acelasi timp, reteaua de magazine Cosmote va ajunge la finalul acestui an la 850 de magazine, cu 65% mai mult decat anul trecut, cifra la care Germanos contribuie destul de mult, mai ales ca a achizitionat recent lantul Tel Sim GSM.

  • Bancile au castigat peste 100 mil. euro in octombrie

    In zece luni, bancile au facut un profit net de 2,2 mld.  lei, respectiv echivalentul a circa 662 mil. euro, adica aproape tot atat cat au castigat in intreg anul trecut. Fata de nivelul inregistrat pe primele zece luni din 2006, profitul total a urcat cu peste 16%.

    Experienta arata ca profitul in sistemul bancar este concentrat la jucatorii mari, cu cote de piata de peste 5%. Asa se face ca profitul mediu net pe zece luni a fost de circa 17 milioane de euro pe banca, in conditiile in care multe institutii de credit resimt presiunea costurilor in crestere cu deschiderea de noi sucursale si angajarea de personal.

    Performanta financiara din octombrie a facut insa ca profitul net pe salariat sa continue sa se amelioreze cu 1,4 euro fata de septembrie, pana la circa 10.400 de euro, desi numarul angajatilor din sistem a crescut cu aproape 1.000, la peste 64.400 de persoane.

    In octombrie s-au majorat puternic si activele bilantiere totale ale celor 40 de institutii de credit de pe piata, cu circa doua miliarde de euro mai mult fata de nivelul din septembrie, depasind echivalentul a 65 de miliarde de euro. Cresterea in lei a fost de peste 40% fata de activele din octombrie 2006.

    aflati mai mule pe www.zf.ro

  • Draftul de acasa

    Caldura timpurie din acest an, dublata de perioadele prelungite de canicula, si-a facut simtita prezenta in bilantul contabil al berarilor: in prima parte a acestui an, vanzarile au fost cu 20% mai mari fata de perioada similara a anului anterior. Previziunile companiilor de profil, ce anuntau la inceputul lui 2007 ca se asteapta la o crestere de 5-10% pentru anul in curs, au fost astfel mult depasite. Daca pana la finalul anului ritmul vanzarilor se pastreaza in aceeasi linie, piata ar putea marca un record in termeni de valoare: peste 1,2 miliarde de euro. In acelasi timp, consumul de bere ar urma sa ajunga la o medie anuala de 90 de litri pe cap de locuitor, Romania numarandu-se deja printre cele mai mari zece tari consumatoare de bere raportat la numarul de locuitori.

    Odata cu linistirea gradelor din termometru, berarii se confrunta insa cu un grad mai scazut de interes din partea consumatorilor. In HoReCa, segment ce reuneste terasele, barurile, restaurantele si cafenelele, berarii isi vand cam 35-40% din totalul productiei, adica intre 400 si 500 de milioane de euro. Cum frigul reduce drastic vanzarile de bere din HoReCa (pe ansamblu, in perioadele de vârf din timpul verii, volumul vânzarilor este de circa 2,5 ori mai mare decât in perioada iernii), accentul trece pe retail, iar producatorii apeleaza la tactici prin care sa compenseze disparitia principalului factor de crestere.

    Cea mai noua gaselnita este Heineken DraughtKeg, un butoias de 5 litri cu un sistem interior de presurizare pe baza de dioxid de carbon ce mentine berea la o presiune de 1 bar. Datorita presiunii, berea este „pompata“ prin partea superioara a recipientului, spre deosebire de produsele similare din piata: butoiasele concurente functioneaza ca o doza uriasa cu un robinet plasat in partea de jos, berea putând fi turnata doar datorita presiunii gravitationale, sustine Ilco Kwast, group brand manager Heineken România. Compania a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri de 174 de milioane de euro, in crestere cu 34% fata de 2005.

    Inaintea butoiaselor Heineken, au ocupat insa locul la raft marcile Carlsberg si Tuborg, ambele din portofoliul United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Butoiasele de Tuborg sunt insa prezente pe piata doar doua luni pe an (noiembrie si decembrie), fiind un produs destinat sarbatorilor de iarna, spune Catalin Ignat, vicepresedinte de marketing la URBB.
    Momentul ales pentru lansarea butoiasului de 5 litri Heineken – la inceputul toamnei – se datoreaza insa doar planificarii interne, spune Kwast, „pentru ca in perioada de vara am avut o serie intreaga de lansari de produse noi“.

    Insa nici chiar tacticile de marketing nu pot sterge cu buretele caracterul sezonier al berii. „Cred ca butoiasul aduce mai degraba un castig in imagine decat in vanzari: un butoias arata altfel decat ambalajele obisnuite de pe piata romaneasca“, declara Cezar Dumitru, senior brand manager la Ursus Breweries. Anul trecut, producatorul marcilor Ursus si Timisoreana a marcat plusuri pe linie pentru al cincilea an consecutiv: vanzarile au crescut cu 27% (depasind 188 de milioane de euro), iar profitul a avansat cu 220% (pana la 35,2 milioane de euro).

    Desi reprezentantii Heineken nu au dorit sa precizeze care sunt asteptarile pe care le au in privinta noului produs, experienta concurentei da totusi un ordin de marime vanzarilor de bere la butoiase. „Din totalul vanzarilor pe retail, acest tip de ambalaje detine o pondere de maxim 5%“, declara Catalin Ignat.

    Fata de alte tipuri de ambalaje, butoiasul de bere dotat cu dispozitivul pentru draft asigura berii temperatura optima, spune Liviu Irimia, director de marketing InBev. Producatorul Bergenbier nu are in Romania beri la butoiase, „pentru ca oportunitatea pentru acest tip de ambalaj nu este inca evidenta“. Atuul acestui tip de ambalare vine din faptul ca trateaza consumatorul ca pe un „connoisseur“, care stie cum sa serveasca si sa savureze o bere.

    De cealalta parte a balantei insa atarna faptul ca berea la butoias este substantial mai scumpa decat aceeasi bere in ambalaj de sticla, de exemplu, argumenteaza Irimia. In afara de un pret substantial mai mare pe litru de bere, cheltuielile mai cuprind, in cazul butoiasului pentru acasa, si investitia in ambalaj (garantia butoiasului, care este returnabil) si investitia in dispozitivul de draft (care se cumpara separat in cazul berilor vandute de InBev pe pietele straine). O bila alba in favoarea butoiasului este insa, sustine Catalin Ignat, ca „ocupa mai putin spatiu in frigider, comparativ cu 10 sticle“.

    Argumentul pretului este o trasatura principala prin care varianta de ambalare la butoias difera de PET-uri, care altminteri mizeaza pe aceeasi idee a cantitatii mai mari de bere. Or, tocmai datorita marimii (si comoditatii in folosire), PET-urile au reprezentat cel mai dinamic segment de pe piata romaneasca in perioada 2004-2006. Ritmul de crestere al vanzarilor la PET a fost in acest interval de doua ori mai mare decat evolutia celorlalte variante de ambalare a berilor. Insa in timp ce PET-ul este asociat marcilor economice, „butoiasele sunt destinate berilor premium si superpremium“, spune Irimia. Dovada si faptul ca butoiasele, „o varianta sofisticata de ambalaj, se adreseaza consumatorilor marcii Carlsberg care sunt in general foarte atenti la detalii“, adauga Ignat.

    Alaturi de pret, in comparatia dintre PET si butoiase sta insa si destinatia diferita a produselor. „In timp ce PET-ul este un ambalaj comod pentru transport si folosit acasa sau la picnicuri sau iesiri in natura, butoiasul nu este la fel de usor de transportat si folosit“, spune Dumitru. Butoiasul poate fi folosit insa la petreceri acasa, fiind o modalitate prin care „sa-ti impresionezi oaspetii“, dupa parerea reprezentantului Ursus.

    Cu avantaje si dezavantaje, tipurile de butoiase de bere de pe rafturile magazinelor se inmultesc. Si chiar daca nu ridica vanzarile decat cu cateva procente, orice plus este binevenit, intr-o lupta in care sunt prezente circa 100 de tipuri diferite de bere.